Valoarea totală a investiţiilor necesare, în perioada 2004-2018, pentru conformarea cu cerinţele directivelor europene privind apa potabilă şi apa uzată a fost estimată la 15,1 miliarde euro, din care fondurile alocate prin POS Mediu şi Programul Naţional de Dezvoltare Rurală reprezintă circa 17% din necesar.
Conform Planului Naţional de Management a Bazinelor Hidrografice raportat de România către UE, costurile totale ale măsurilor au fost estimate la circa 20,4 miliarde euro, din care 97% sunt costuri pentru realizarea măsurilor de bază. Din totalul cheltuielilor de investiţii estimate pentru implementarea programului de măsuri, pentru 29% (circa 6 miliarde euro) nu au fost identificate, până în prezent, surse de finanţare.
Până la sfârşitul lunii iunie 2010, comparativ cu situaţia de la finalul anului trecut, gradul de racordare la reţeaua de canalizare a locuitorilor din aglomerările umane cu mai mult de 2000 de locuitori echiva-lenţi a crescut cu 1,52 % şi cu 0,23% la staţiile de epurare, potrivit raportului de monitorizare realizat de Administraţia Naţională "Apele Române". Astfel, la finalul primului semestru, gradul de racordare a locuitorilor la sistemele de canalizare era de 53,58% (faţă de 52,06% cât era la sfârşitul anului 2009), iar gradul de racordare la staţiile de epurare a crescut uşor, fiind de 43,01% (faţă de 42,78% cât era la sfârşitul anului 2009).
Conform negocierilor României cu Uniunea Europeană, la sfârşitul acestui an, gradul de racordare a locuitorilor echivalenţi, la nivel naţional, trebuie să fie de 61%, iar gradul de racordare la staţii de epurare de 51%.
În anul 2013, localităţile cu mai mult de 10.000 de locuitori echivalenţi trebuie să fie racordate în proporţie de 100%, iar în 2015, acelaşi tip de localităţi va trebui să fie racordat 100% la staţii de epurare. Până în 2018, toate localităţile din România trebuie să fie racordate la staţii de epurare şi sisteme de canalizări în proporţie de 100%.
Referitor la aglomerările cu mai mult de 10.000 de locuitori echivalenţi (oraşe mari şi mijlocii), 80,79% dintre aceştia sunt racordaţi la reţelele de canalizare şi 66,22% la staţiile de epurare. Locuitorii din oraşele mici, comune şi sate (2000-10.000) sunt racordaţi la reţelele de canalizare în proporţie de 9,36% şi la staţiile de epurare 5,3%. Braşov, Bucureşti, Cluj sunt judeţele cu gradele cele mai mari de racordare la reţelele de canalizare, res-pectiv peste 70%, în timp ce Giurgiu, Dâmboviţa, Teleorman, Arad sunt judeţele cu gradele cele mai mici de racordare la canalizare, respectiv sub 25%.
Judeţe cum ar fi Cluj, Sibiu, Iaşi au cele mai mari grade de racordare la staţiile de epurare, peste 60%, faţă de judeţe ca Brăila, Caraş Severin, Mehedinţi, care au gradele cele mai mici de racordare, adică sub 5%.
La nivelul României, 21.191 km de reţele de canalizare sunt în execuţie, din care, în prima jumătate a lui 2010, au fost executaţi 521 km de reţea de canalizare, din care doar 75 km finalizaţi. Conform tratatului de aderare negociat de România cu UE, până în 2018 România trebuie să construiască 50.000 km.
La nivel naţional, există 728 de reţele de canalizare, din care 558 sunt funcţionale, restul fiind în diferite stadii de execuţie. De asemenea, în toată ţara există 384 staţii de epurare.
