Cea mai mare investiţie aşteptată anul trecut în judeţul Giurgiu, viza construirea de către compania austriacă Voestalpine a unei mari unităţi de producţie care să utilizeze axa navigabilă a Dunării. Noua unitate ar fi deservit atât România, cât şi Bulgaria şi Europa de Est. Proiectul a fost amânat în 2009, când au stagnat toate investiţiile mari, ne-a precizat domnul Alexandru Epângeac, preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Giurgiu.
Domnia sa completează că anul trecut a stagnat şi proiectul care urmărea construirea unui hipermarket Carrefour. Astfel, în 2009 au fost mai puţine investiţii şi acestea mici, mai ales pe latura de retehnologizare, cum a fost şi cazul unei mori de mare capacitate sau a unei fabrici de ţesături. Pe de altă parte, în noiembrie anul trecut a început construirea unui spaţiu comercial Kaufland, care probabil va fi finalizat în primăvară.
"Nu ştiu dacă în primul trimestru, dar în trimestrul al doilea din 2010 cred că se va mişca puţin activitatea, în concordanţă cu cererea din Vest. Sunt semnale pozitive în Germania, Franţa sau Italia. De aici va veni şi ieşirea din criză", este de părere domnul Alexandru Epângeac. Domnia sa mai atrage atenţia că revenirea economiei este determinată şi de cerere şi puterea de cumpărare a populaţiei, iar reducerea locurilor de muncă are efecte nefaste asupra acestora.
Preşedintele Camerei de Comerţ Giurgiu remarcă mai multe avantaje de care beneficiază judeţul în vederea atragerii de investitori: în primul rând apropierea de Bucureşti şi, implicit, accesul la o piaţă de desfacere de mai multe milioane de potenţiali clienţi. În plus şi şoseaua spre Bucureşti este modernizată. Există cazuri în care unităţi de producţie din Bucureşti au fost relocalizate în Giurgiu, cum s-a întâmplat cu o fabrică de mobilă în urmă cu câţiva ani. În al doilea rând există şi posibilitatea de a realiza transporturi pe Dunăre, mai ales dacă este vorba de cantităţi mari. Comparativ cu Bucureştiul, nu sunt de neglijat nici costurile mai reduse cu forţa de muncă sau achiziţionarea de terenuri.
Cele mai multe companii membre ale Camerei de Comerţ Giurgiu sunt axate pe industria uşoară, precum cea alimentară, de morărit şi panificaţie, industria mobilei sau diverse activităţi agricole şi mai puţin pe industria grea. Această direcţie de dezvoltare este susţinută şi de suprafeţele arabile mari de care dispune judeţul, respectiv în jur de 250.000 de hectare, deţinute de asociaţii mari, care au până la 5.000 de hectare. Cele 300-350 de companii reunite în Cameră reprezintă în jur de 60% din producţia judeţului Giurgiu, cuprinzând cam toate societăţile mari, conchide domnul Epângeac.
