Guvernele vor acţiona pentru deblocarea proiectelor de infrastructură, în acest an, potrivit unui comunicat al companiei de consultanţă şi audit KPMG.
Infrastructura este tot mai mult "în lumina reflectoarelor", iar reuniunea G20 de anul trecut din Australia a inclus infrastructura pe agenda globală. "Guvernele din întreaga lume şi-au reluat angajamentul să adopte măsuri pentru acoperirea decalajului din infrastructură, prin aplicarea unor procese de aprobare mai eficiente şi reducerea barierelor în faţa investiţiilor private", conform sursei citate.
Reprezentanţii KPMG susţin că anul trecut a fost marcat de mişcări semnificative din partea guvernelor pentru reformarea structurii pieţei din mai multe sectoare ale infrastructurii: "Acest lucru se datorează, în mare parte, recunoaşterii faptului că există posibilitatea ca sistemele de piaţă actuale să nu asigure investiţiile şi eficienţele necesare. Mulţi lideri din infrastructură şi din domeniul reglementărilor încep să recunoască faptul că regula tradiţională de plafonare a preţului s-ar putea să nu permită sectorului utilităţilor şi altor sectoare reglementate să răspundă cererii tot mai mari de capacităţi suplimentare".
În plus, raportul KPMG arată că dinamica infrastructurii şi a pieţelor utilităţilor suferă schimbări odată cu apariţia tehnologiilor de ultimă generaţie.
Daniela Nemoianu, Executive Partner în cadrul KPMG România, a declarat: "Anul 2015 a început cu demersuri semnificative de deblocare a proiectelor iniţiate de guverne, instituţii financiare internaţionale şi bănci de dezvoltare.
Oraşele continuă să fie un subiect major în 2015, dar cu un accent mai mare pe mobilitatea urbană".
Domnia sa apreciază că ţara noastră trebuie să recupereze decalajele mari din infrastructură (în special căi rutiere şi feroviare), precum şi cele din sănătate, educaţie, dezvoltare regională şi urbană sau energie.
"Un rol esenţial în recuperarea acestor decalaje îl va avea şi iniţiativa municipalităţilor, în scopul promovării unor proiecte de modernizare prin absorbţia fondurilor comunitare la nivel local şi regional", a pus Daniela Nemoianu, apreciind: "Potenţialul este uriaş pentru astfel de proiecte, numai dacă ne gândim la fondurile structurale alocate României şi la fondurile de coeziune planificate până în 2020".
Doamna Nemoianu consideră că perioada următoare va reprezenta una dintre cele mai mari provocări pentru sectorul public, având în vedere că autorităţile încep, în sfârşit, să fie judecate după criterii de eficienţă economică, transparenţă şi performanţă durabilă în îmbunătăţirea serviciilor publice.
