Principalele aspecte legate de dezvoltarea construcţiilor sustenabile au fost dezbătute în cadrul conferinţei internaţionale "Betoane inteligente - viitorul structurilor eco", organizată de Lafarge România şi Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu". În opinia arhitectului Constantin Goagea, arhitectura sustenabilă "nu înseamnă doar aplicarea polistirenului de faţadă şi folosirea becurilor economice, ci o gândire ecologică. Aceasta presupune mai multe nivele: reducerea cantităţii de resurse ce intră în procesul de construcţie, prelungirea duratei de viaţă a clădirii, posibilitatea de a recicla materialele folosite, dar şi investiţii în cercetare pentru obţinerea unor produse mai ieftine şi mai bune".
Deoarece populaţia planetei este în creştere, oamenii vor avea nevoie de mai multe resurse: "Nu mai putem continua cu aceleaşi politici, modalităţile de finanţare şi obiceiuri de consum", susţine domnul Constant Van Aerschoft, Director tendinţe în construcţii Lafarge.
Potrivit domniei sale, în acest sens, Lafarge a alocat peste 50% din bugetul de cercetare-dezvoltare în direcţia construcţiilor sustenabile. În urma acestui demers au fost obţinute produse precum cimentul cu emisii reduse de carbon, betonul cu proprietăţi termoizolante (reducând conductivitatea termică şi implicit consumul energetic), betonul poros (pentru a permite trecerea apei în cazul realizării de parcări sau zone de depozitare). În plus, pentru a susţine inovaţia în direcţia construcţiilor sustenabile, Lafarge a lansat premiul "Lafarge Innovation Award", prin care va fi acordată suma de 20.000 de euro pentru primele trei proiecte care propun soluţiile cele mai bune în acest sens. Candidaţii se pot înscrie până la mijlocul lunii octombire 2010.
În opinia domnului Cristian Chiriazi, director executiv Arcadia Engineering, proiectarea durabilă presupune mai ales alegerea materialelor potrivite. În cazul României trebuie să se ţină cont în mod deosebit de acţiunea seismică, care va determina opţiunea pentru o anumită soluţie structurală. Soluţia optimă rezidă în apelarea la un răspuns structural, prin care clădirea să absoarbă undele seismice. Însă, la momentul de faţă, în România nu sunt stabilite exact criteriile de performanţă pentru clădiri.
Pentru a îmbunătăţi proiectarea, se poate face apel la procedee avansate de calcul, definirea mai clară a performanţelor unei clădiri, educarea clientului, implicarea societăţilor de asigurare în stabilirea criteriilor de performanţă şi folosirea unor sisteme specializate pe disiparea energiei. O soluţie inovativă pentru a combate efectele undelor seismice constă în izolarea bazei clădirii, aplicabilă pentru clădirile mari, precizează domnul Chiriazi.
Potrivit doamnei Anca Ginavar, director general al Direcţiei Generale Dezvoltare Teritorială din Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) "contextul trage un semnal de alarmă pentru schimbarea mentalităţii, de exemplu în privinţa hazardelor naturale şi a modului în care se construieşte, în zonele afectate de acestea". Criza economică a afectat atât producţia de materiale de construcţie, cât şi dezvoltarea urbană: "Sunt din ce în ce mai multe locuinţe neterminate şi spaţii comerciale libere, iar infrastrucutra nu a ţinut pasul cu extinderea extrem de mare a localităţilor", atrage atenţia doamna Ginavar. La nivel european însă, există o preocupare pronunţată pentru probleme de calitate în arhitectură, eficienţă energetică şi dezvoltarea urbană, cu accent pe problematica regenerării urbane integrate şi prevenirea schimbărilor climatice, aspecte ce se regăsesc în Strategia Europeană 2020 şi în cadrul întrunirilor din acest an de la Toledo, dintre miniştrii din domeniul construcţiilor din 27 de state europene. Aceasta va trebui transpusă şi în România, mai spune reprezentantul MDRT.
