Circa o jumătate de milion de locuitori ai Capitalei doresc să se mute în casă nouă, exprimîndu-şi nemulţumirea faţă de actualele locuinţe, relevă un sondaj de opinie realizat de "The Gallup Organization România" şi "Metro Media Transilvania" în luna mai. La nivel naţional, circa 42% din intervievaţi (aproximativ 5,4 milioane de români) s-au arătat nemulţumiţi de actualele locuinţe. Cifrele vehiculate indică un potenţial ridicat al pieţei de locuinţe. Veniturile reduse ale unei mari părţi dintre cetăţeni reprezintă, însă, principala frînă în dezvoltarea acestei pieţe. În ţară, doar circa 10% din români au venituri care depăşesc valoarea de 450 euro/gospodărie. Mai puţin de 2% din această grupă dispun de resurse financiare suficiente pentru a începe construcţia unei locuinţe sau să suporte o rată lunară pentru un credit ipotecar (venitul minim/gospodărie necesar unui credit de 20.000 de euro reprezintă circa 800 de euro). Datele sînt pentru anul 2002, însă, în prezent, situaţia nu este mult diferită faţă de cea de acum doi ani, poate chiar şi mai proastă.
Ultimele date statistice referitoare la piaţa construcţiilor rezidenţiale, publicate de Institutul Naţional pentru Statistică (INS), indică o scădere a investiţiilor private în construcţia de locuinţe. Anul trecut, pentru prima dată în ultimii patru ani, numărul de locuinţe noi finanţate de sectorul privat s-a diminuat cu 4,3%. Acest fenomen s-a produs concomitent cu dublarea numărului de locuinţe construite din fondurile bugetare, fapt nemaiîntîlnit în istoria ultimului deceniu. Anul trecut, piaţa privată a livrat 22.364 de unităţi locative, cu 2.034 mai puţin faţă de anul precedent. Din surse bugetare, în schimb, s-au construit, în acelaşi interval de timp, 6.423 de locuinţe, ceea ce reprezintă o creştere de 2,17 ori faţă de anul 2002. Această evoluţie a modificat radical structura pe surse de finanţare a locuinţelor livrate anual în ţară. În 2002, ponderea locuinţelor de stat din totalul livrărilor a fost de 10%. La sfîrşitul anului trecut, acest indicator a ajuns la o cotă de 22%.
În prezent, numărul estimat al locuinţelor aflate în execuţie se ridica la circa 80.000, din care 18.300 reprezentau casele construite din subvenţii bugetare. Bucureştenii nu au mai construit ca acum un an, cînd Capitala a fost lider necontestat în ceea ce priveşte numărul de locuinţe finalizate. Datele publicate de INS relevă că, în 2003, bucureştenii au ridicat circa 1000 de case, plasîndu-se, astfel, pe locul cinci în topul naţional după Ilfov, Suceava, Constanţa şi Argeş. Surse din piaţă susţin că mare parte din construcţiile realizate în Ilfov şi judeţele din nordul Capitalei aparţin, de fapt, tot bucureştenilor.
De altfel, Capitala şi alte 11 din 41 de judeţe au concentrat peste 50% din locuinţele finalizate în 2003. Jumătate din cele finalizate anul trecut au fost amplasate în Bucureşti şi alte 11 judeţe. Cele mai active au fost Ilfov (1574 de case), Suceava (1513), Constanţa (1320), Bacău (1301), Bucureşti (1217), Iaşi (1181), Neamţ (1105), Argeş (1105), Vrancea (1047), Dîmboviţa (1018), Prahova (1012) şi Cluj (1002). Cum se observă, în afară de Capitală, care a format, în partea sa de nord, un adevărat pol al construcţiilor rezidenţiale. Moldova se remarcă printr-o activitate intensă în ceea ce priveşte construcţiile de locuinţe. Cinci judeţe (Bacău, Vrancea, Neamţ, Iaşi şi Suceava) din cele opt ale Moldovei au construit 21% din locuinţele livrate anul trecut la nivelul întregii ţări. Constanţa s-a plasat pe locul trei în topul naţional, litoralul îmbogăţindu-şi fondul de locuinţe cu 1301 de noi case.
În Ardeal, zona care a concentrat cele mai multe eforturi investiţionale este Clujul, unde, anul trecut, au fost finalizate 1002 unităţi locative.
Valoarea totală a creditelor imobiliare eliberate pînă la sfîrşitul lunii aprilie 2004 se ridică la peste 570 milioane de euro. Conform datelor BNR, mai mult de 32% din acest volum contractat îl reprezintă împrumuturile realizate în Bucureşti (circa 185 milioane de euro).
