Bursa Construcţiilor
Revista Bursa Construcţiilor nr. 7 / 2020
Abonament gratuit
Videoconferinţa “Afaceri în agricultură”Videoconferinţa “Afaceri în agricultură”

PENTRU MONTAREA ECHIPAMENTELOR NECESARE REŢELEI 5G Chiriţoiu: "Trebuie uşurat sistemul de aprobare a autorizaţiilor de construcţie"

Investiţii /

Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, ne-a spus, în cadrul unui interviu, că reţeaua 5G este mult mai densă decât cele actuale, necesitând mult mai mulţi stâlpi şi mult mai multe antene faţă de reţelele actuale, ceea ce înseamnă costuri foarte mari.

Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, ne-a spus, în cadrul unui interviu, că reţeaua 5G este mult mai densă decât cele actuale, necesitând mult mai mulţi stâlpi şi mult mai multe antene faţă de reţelele actuale, ceea ce înseamnă costuri foarte mari.


  • document ataşat apasă aici pentru a descărca.

    Implementarea reţelei 5G, un proces controversat şi mult dezbătut atât la noi, cât şi la nivelul Uniunii Europene, are implicaţii în întreaga economie, stând la baza evoluţiei tehnologiilor din toate sectoarele de activitate.

    Unul dintre domeniile în care se vor resimţi efectele utilizării reţelei 5G este reprezentat de construcţii, acesta fiind un segment care utilizează atât maşini inteligente, cât şi tehnică IT.

    Încă înainte de a fi luată orice decizie referitoare la derularea licitaţiei pentru tehnologia 5G, autorităţile de la noi aduc în discuţie domeniul construcţiilor, care se pare că nu doar va beneficia, ci va şi contribui la implementarea acestei reţele.

    Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, ne-a spus, în cadrul unui interviu, că reţeaua 5G este mult mai densă decât cele actuale, necesitând mult mai mulţi stâlpi şi mult mai multe antene faţă de reţelele actuale, ceea ce înseamnă costuri foarte mari. Şeful de la Consiliul Concurenţei ne-a declarat: "Este important să fie cât mai uşor de montat aceste echipamente, adică trebuie uşurat sistemul de aprobare a autorizaţiilor de construcţie. Aici sunt plângeri din partea operatorilor că procedurile actuale sunt greoaie şi acestea trebuie simplificate.

    În acest sens, trebuie să vedem în ce condiţii lăsăm companiile să colaboreze între ele. Noi urmărim să nu existe un schimb de informaţii, o coordonare a comportamentului între cei, sperăm noi, patru operatori care vor furniza serviciile de 5G. În acelaşi timp, dacă fiecare şi-ar face reţeaua proprie, investiţiile şi costul ar fi prea mari. Şi atunci trebuie să găsim nişte reguli care să le permită să-şi împartă costul investiţiei. Noi şi la 4G am aprobat colaborări punctuale pe perechi de operatori. Avem şi reguli privind modul în care pot fi partajate reţelele, dar trebuie să mai lucrăm la ele.

    Până acum am fost mult mai deschişi la partajarea stâlpilor şi mai reticenţi la partajarea antenelor. Acum, pentru 5G ar trebui să permitem şi partajarea elementelor active".

    Ministerul Comunicaţiilor pregăteşte un proiect în acest sens, ne-a mai spus Bogdan Chiriţoiu, adăugând că, după aprobarea proiectului de lege, aflat acum în dezbatere, va fi făcut public şi aşa numitul Cod al Comunicaţiilor, care conţine regulile pentru autorizaţiile de construcţie şi facilitarea partajării reţelelor: "Trebuie să avem aceste două acte normative într-un stadiu avansat pentru ca operatorii să-şi poată planifica investiţiile şi sumele de bani pe care le pot oferi la licenţă statului.

    Desigur că autorităţile vor să avem cât mai repede această reţea, care să ajute la dezvoltarea economiei, să construim o serie de servicii digitale folosind reţeaua 5G. Dar nu vom putea obţine calitate şi preţuri bune pentru clienţi dacă nu clarificăm întâi condiţiile în care pot fi făcute aceste investiţii".

    Potrivit lui Bogdan Chiriţoiu, în România, autorităţile au reuşit să facă lucrurile foarte bine la implementarea tehnologiei 4G. În zona 4G am avut patru jucători prezenţi pe piaţă, a fost concurenţă intensă, ceea ce a făcut ca şi calitatea serviciilor, dar şi preţurile să fie foarte bune, ne-a precizat domnia sa, menţionând că, pornind de la această experienţă de succes, Guvernul şi autorităţile implicate îşi doresc acelaşi lucru şi pentru 5G - o calitate bună a serviciilor, la un preţ redus.

    Domnul Chiriţoiu ne-a specificat: "Elementul de noutate este că intervine preocuparea privind securitatea naţională, pe care nu am avut-o până acum. Părerea mea este că ne-am normalizat, din acest punct de vedere. Câţiva ani am trăit într-o lume ireal de bună, acum lucrurile au ajuns să arate aşa cum au arătat ele în decursul istoriei şi problemele de securitate naţională revin.

    Din punctul de vedere al licitaţiei 5G, este o perturbare firească, este un element nou, care probabil că va rezulta în limitarea accesului unor furnizori la piaţă. Însă noi trebuie să ne asigurăm că nu vom reduce concurenţa într-atât încât să afectăm calitatea şi mai ales preţul serviciilor.

    În acest context, atât noi, cât şi Guvernul considerăm că nu are sens să ne grăbim şi este foarte puţin probabil să derulăm licitaţia 5G în acest an. Acum nu avem condiţiile pentru asigurarea unei licitaţii care să ducă la ceea ce ne dorim - calitate bună şi preţuri joase. Avem câteva precondiţii. Trebuie să lămurim acest aspect legat de securitatea naţională. Să vedem care este modul în care statul român, eventual în colaborare cu alte state partenere, va decide ce furnizori de echipamente sunt siguri şi care nu. În funcţie de acest lucru vom şti câţi furnizori de echipamente avem. Desigur, noi am dori să avem cât mai mulţi, pentru ca din concurenţa dintre ei să rezulte un preţ mai mic. Dacă vom avea prea puţini jucători pe piaţă, atunci preţul va fi mai mare. Atâta vreme cât nu avem suficienţi furnizori de materiale, nu are rost să ne grăbim să facem licitaţia. Cu siguranţă vor mai veni jucători pe piaţă, dacă mai aşteptăm. Avem câţiva jucători europeni sau din ţări aliate care sunt avansaţi, dar le trebuie timp să îşi clarifice oferta".

    În acelaşi timp, există o incertitudine privind compania Telekom, care este în discuţii cu o serie de operatori pentru a-şi vinde operaţiunile, după cum ne-a spus şeful instituşiei de Concurenţă, adăugând: "Momentan, nu a fost cerută aprobarea nici de la noi, nici de la Bruxelles. Adică sunt discuţii, dar nu au ajuns la faza în care acordul de vânzare să poată fi trimis spre aprobare către noi şi către Comisia Europeană. Până când nu ştim clar dacă Telekom vrea să mai stea în România sau îi va lua cineva locul, este destul de greu să organizăm licitaţia, pentru că nu ştim pe ce operatori ne putem baza.

    Toate aceste aspecte trebuie clarificate pentru a putea organiza o licitaţie de succes. De aceea cred că este un lucru inteligent să nu ne grăbim licitaţia, să nu ne aruncăm în piscină înainte să vedem câtă apă este acolo".

    Implementarea tehnologiei 5G - un deziderat de acum trei ani

    Implementarea tehnologiei 5G în ţara noastră este un deziderat încă de acum trei ani, însă nici guvernările social-democrate şi nici guvernarea liberală nu au reuşit să ducă la capăt licitaţia aferentă. Cabinetul Orban, prin intermediul Ministerului Transporturilor, infrastructurii şi Comunicaţiilor (MTIC), a iniţiat un proiect de lege care să transpună în practică menţiunile din Memorandumul încheiat anul trecut la Washington cu SUA privind securitatea reţelelor 5G cu privire la furnizorii de echipamente şi tehnologie în acest domeniu. Ministerul Transporturilor a lansat în consultare publică proiectul de lege privind tehnologia 5G în data de 4 august care prevede, printre altele, că producătorii de tehnologii, echipamente şi programe software ce vor fi utilizate în cadrul infrastructurilor informatice şi de comunicaţii de interes naţional, precum şi în reţelele 5G vor fi obligaţi să obţină un document de autorizare din partea primului ministru. Această autorizare va fi emisă în baza unui aviz conform al Consiliului Suprem de Apărare al Ţării (CSAT).

    Iniţiativa legislativă a iscat o dezbatere aprinsă în rândul societăţii civile, precum şi în rândul operatorilor şi al furnizorilor, care reclamă lipsa studiilor de impact pe mai multe domenii de activitate şi lipsa criteriilor tehnice pentru autorizarea furnizorilor de echipamente şi tehnologii 5G.

    În privinţa necesităţii unei legislaţii în domeniu, Marius Săceanu, director juridic al ANCOM, a afirmat, recent: "Este nevoie să reglementăm rapid activitatea în zona 5G, deoarece, în momentul de faţă licenţele operatorilor sunt neutre tehnologic şi aceia care au echipamente privind 5G pot să le instaleze, pentru că nu există o astfel de reglementare".

    Potrivit lui Marian Murguleţ, secretar de stat coordonator pentru tehnologia informaţiei la nivelul întregii administraţii publice centrale/CIO Guvernamental, proiectul de lege ţine cont de memorandumul cu SUA: "Avem un parteneriat strategic în domeniul militar şi cel în zona de comunicaţii este o expresie firească a parteneriatului. Memorandumul încheiat cu SUA converge cu EU 5G Toolbox. Ţinem cont de experienţele în domeniu ale altor actori relevanţi în domeniul internaţional. În afară de poziţiile comune cu Uniunea Europeană şi SUA, România va avea şi o poziţie proprie (...) România va opera cu criteriile de securitate pentru viitoare infrastructură stabilite, agreate la nivel european, ştim despre Eu Tool Box, dar şi cu criteriile incluse în memorandumul de înţelegere cu SUA pentru dezvoltarea de noi tehnologii, care, ştim cu toţii, este o extensie firească a parteneriatului strategic în domeniul militar. Noi trebuie să ne asigurăm că tehnologiile, inclusiv cele 5G, nu pot fi folosite niciodată împotriva intereselor statului român sau ale aliaţilor săi în cadrul războiului hibrid. De aceea este foarte necesar să ne asigurăm că aceste tehnologii sunt în controlul nostru şi pentru asta este nevoie de un set de măsuri concrete, nefiind suficientă doar declaraţia unui producător, oricare ar fi acesta, sau promisiunea că echipamentele sunt sigure. (...) Orice tehnologie s-a dovedit că are şi vulnerabilităţi care pot fi exploatate. Caz în care, evident, noi trebuie să verificăm şi să fie aprobate de un organism al statului român. Bineînţeles că din punct de vedere economic ne-am dori să fim în avangarda implementării noilor tehnologii, dar industria de IoT, internet of things, care se bazează pe tehnologia 5G, ştim cu toţii că nu este încă matură şi prezintă probleme de securitate cibernetică (...) Din actuala postură de reprezentant al statului vă spun că statul român are datoria să analizeze impactul întârzierii implementării 5G raportat în primul rând la riscurile de securitate cibernetică. Nu ne putem gândi la câştigul economic, pur şi simplu, ca un scop în sine, fără să ţinem cont de contextul mai larg. Fară îndoială că ne dorim finalizarea acestei licitaţii cât mai curând, în cele mai bune condiţii financiare dar şi tehnologice. Vin din nou şi dau un exemplu. Hai să ne amintim de tristele atentate 9/11 din Statele Unite şi să facem un exerciţiu de imaginaţie: să ne gândim ce ar însemna un atentat al viitorului când nişte terorişti din viitor vor prelua neautorizat controlul asupra unor UAV-uri comerciale care vor opera autonom pe această autostradă 5G. Asta ca să mă fac foarte bine înţeles de ce este foarte important să cântărim avantajul economic versus riscuri".

    De aceeaşi parte se situează şi Dan Cîmpean, director general al CERT-RO, care arată: "5G Toolbox de la nivelul Uniunii Europene a fost principalul pilon al proiectului de lege, iar unul din riscurile principale identificat în mecanism este ris­cul interferenţei unui stat străin în lanţul de furnizori 5G. Iar acest risc este reglementat în viitorul act normativ. Toate categoriile de riscuri şi măsurile tehnice şi strategice sunt reflectate în proiectul de lege. Credem că la momentul actual niciunul dintre furnizorii de echipamente din ţara noastră nu se află în situaţiile enumerate de proiectul de lege. Măsurile tehnice de control pentru reţelele 5G le vom pune într-o legislaţie secundară, nu în acest proiect de lege".

    Reţelele 5G deschid noi oportunităţi pentru întreprinderi, pot transforma sectoarele critice şi, în cele din urmă, vin în sprijinul cetăţenilor, pentru că accesul la tehnologie înseamnă o viaţă mai bună, subliniază deputatul Andrei Pop: "În opinia mea, prioritatea şi responsabilitatea noastră comună este să ne asigurăm că aceste reţele sunt sigure. Pentru că integritatea reţelelor de telecomunicaţii este o parte esenţială a arhitecturii de securitate. Toate riscurile tehnice sau nontehnice trebuie să fie luate în considerare, pentru că asigurarea rezilienţei reţelelor 5G este esenţială pentru societate. Această tehnologie nu va avea impact doar asupra comunicaţiilor digitale, ci şi asupra sectoarelor critice precum energia, transporturi, servicii bancare, sănătatea, sisteme de control industrial, etc.. Prin acest Internet of Things (n.r. -IoT), toată lumea devine interconectată direct şi reţelele 5G vor transporta informaţiile sensibile şi vor sprijini sistemele de siguranţă care vor veni să se bazeze pe ele".

    Dragoş Preda, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor (MTIC), afirmă că este nevoie ca, pentru finalul acestui an, să fie determinat şi cadrul legal pentru a putea fi lansată licitaţia pentru spectrul 5G. Tehnologia 5G a adus numai în această perioadă 13,2 miliarde de euro la nivel global în producţia economică, a creat 22,3 milioane de noi locuri de muncă şi a generat o creştere a PIB global de peste 2 trilioane de euro, potrivit lui Dragoş Preda, care arată: "Dezvoltarea tehnologiei 5G are impact asupra fiecărei industrii. Pentru dinamica oraşelor inteligente aduce un transport mai sigur, in domeniul sănătăţii - asistenţă medicală la distanţă, sau agricultură de precizie. Am început deja o serie de discuţii în această direcţie de a dezvolta o logistică digitalizată. Toate aceste teme pe care le dezbatem şi de care vorbim atât de intens în ultima vreme: de IoT (internetul tuturor lucrurilor), de inteligenţă artificială etc. toate au nevoie de conectivitate la cele mai înalte şi sigure standarde. (...) Deciziile trebuie luate în deplină cauză şi coordonare cu piaţa, cu principalii operatori, venind totodată cu transpunerea unor experienţe la nivel global şi urmărind pe lângă zona de securitate cibernetică, de educare a aptitudinilor digitale atât pentru angajaţii din serviciile publice, cât şi a cetăţenilor şi a mediului economic, ca utilizatori finali".

    Controverse pe marginea proiectului 5G

    Unii avocaţi afirmă că este esenţial ca reglementările să fie clare şi prietenoase pentru investitori. Impactul reglementărilor va fi resimţit de operatorii care furnizează serviciile 5G, dar şi de producătorii de echipamente, iar ele trebuie corelate cu prevederile din legislaţia românească şi cu cele din legislaţia europeană.

    Sunt opinii care susţin că prevederile unora dintre articolele din proiectul de lege vizează excludere din piaţa din ţara noastră din domeniul 5G a companiei chineze Huawei, fapt solicitat în diverse ocazii de ambasadorul american la Bucureşti, Adrian Zuckerman.

    Cornel Lozneanu, vicepreşedinte executiv al Camerei de Comerţ şi Industrie România-China, subliniază că articolul 4 alineatul 2 şi articolul 5 alineatul 2 din iniţiativa legislativă sunt luate copy-paste din memorandumul cu SUA, care face o referire directă la excluderea Huawei de la procedurile legale. Cornel Lozneanu evidenţiază: "Asumarea acestui punct subiectiv constituie un factor de îngrijorare pentru că ar putea urma iniţiative asemănătoare. De ce acest proiect de lege nu aşteaptă definitivarea dezbaterii la nivel european, pentru a ne armoniza cu legislaţia europeană? Memorandumul cu SUA vorbeşte clar despre o excludere a Huawei. Nu se poate introduce un element subiectiv într-o legislaţie, pentru că deschidem cutia Pandorei. Ce se va întâmpla dacă mâine un alt guvern decide în alt sens?"

    Avocatul Ion Dragne, partener la Dragne&Asociaţii, consideră: "Scopul legii sugerează că este menită să asigure apărarea siguranţei naţionale în infrastructura informatică şi de comunicaţii electronice, dar nu se defineşte clar ce se înţelege prin infrastructura de interes naţional. Trebuie evidenţiate expres elementele cu privire la ce înseamnă interes naţional şi interes privat. Când vorbim despre sistemul res­pectiv trebuie să spunem care sunt domeniile în care operează acesta şi să menţinem libertatea operatorilor de a-şi alege furnizorii. Procedura de autorizare este una lipsită complet de transparenţă, efectuată de autorităţi care nu au dezbateri publice, finalizată printr-un aviz conform şi materializată printr-o decizie politică. Ultima aproape nu poate face obiectul unui control. Criteriile impuse sunt nontehnice, sunt politice, subiective, iar conţinutul lor în sine reprezintă o mostră de neclaritate, iar legea trebuie să fie clară şi predictibilă. Niciun actor din piaţa comunicaţiilor şi niciun subiect de drept nu se simte în siguranţă când trebuie să se supună unor reguli de evaluare determinate subiectiv, aproape nemotivate şi care au riscul de a scăpa de sub controlul judecătoresc. Proiectul de lege nu permite judecătorului să suspende refuzul actului de autorizare, iar procedura administrativă este înlăturată, ceea ce încalcă dreptul la apărare. Este esenţială necesitatea instituirii unor criterii tehnice care să se raporteze la produs şi nu la naţionalitatea sau cetăţenia producătorului".

    La rândul său, Sergiu Zaharia, CSO Huawei România, arată: "Acest proiect de lege este unul care nu conţine cuvântul tehnic. Complexitatea reţelelor 5G este una mare, iar un astfel de proiect de lege trebuie să detalieze criterii tehnice pentru identificarea măsurilor de securitate a anumitor produse. Niciodată un element politic nu a reuşit să securizeze un router sau un server. De aceea ar trebui ca acest proiect de lege să fie retras. Trebuie să vorbim de securitatea reţelelor 5G. Un echipament care intră în componenţa reţelei are mecanisme de securitate ce permit generarea cheilor criptografice, accesul utilizatorilor la serviciile de reţea şi echipamentelor de reţea, care nu sunt definite în acest proiect de lege. Acest proiect de lege, dacă înlocuim 5G, poate fi aplicat şi producătorilor din alte industrii".

    Liviu Popescu, director în cadrul Asociaţiei Operatorilor Mobili din România, este de părere că proiectul de lege este orientat pe identificarea producătorilor de echipamente şi tehnologii, în condiţiile în care el ar fi trebuit să identifice riscurile de securitate cu privire la echipamente: "Proiectul are impact şi asupra rezilienţei echipamentelor din reţelele 2G, 3G şi 4G care ar trebui înlocuite în următorii cinci ani, iar acest lucru va atrage costuri substanţiale cu privire la adaptarea operatorilor la obligaţiile impuse prin viitorul act normativ. (...) O estimare corectă a costurilor implicate nu poate fi realizată acum şi există riscul afectării planului de afaceri şi asupra investiţiilor aflate în derulare. De asemenea, proiectul nu reflectă reglementările europene în materie, nu adresează cerinţe tehnice, ci criterii nontehnice foarte largi şi ambigue. Prin proiect se impune operatorilor să achiziţioneze, imediat după intrarea în vigoare a legii, echipamente şi tehnologii numai de la furnizorii autorizaţi, dar autorizarea furnizorilor se va face în patru luni de la apariţia noului act normativ. La care se adaugă timpul necesar opertorului să evalueze şi să aleagă între tehnologiile şi echipamentele prezentate de furnizorii respectivi. Tot acest timp este o perioadă ce poate genera discontinuitate în furnizarea serviciilor de telecomunicaţii".

    Câciu: "Bugetul ţării a pierdut câte 3 miliarde lei în fiecare dintre ultimii doi ani, ca urmare a amânării licitaţiei 5G"

    Bugetul ţării a pierdut câte 3 miliarde lei în fiecare dintre ultimii doi ani, ca urmare a amânării licitaţiei pentru implementarea tehnologiei 5G, consideră economistul Adrian Câciu.

    Referitor la proiectul în dezbatere ce urmăreştea crearea cadrului legislativ pentru implementarea 5G în România, specialistul precizează: "Practic, este o dezbatere aparentă, pentru că trebuie să dăm frumos faţă de cei cu care s-a semnat un memorandum, reprezentând un partener strategic al României. Şi amânâm, de fapt, implementarea 5G în România. Am văzut proiectul de lege pus în dezbatere - în primul rând încalcă tratatul de funcţionare a Uniunii Europene, principiile Organizaţiei Mondiale a Comerţului, principiile pieţei unice. E un proiect care transformă o piaţă liberă, în pixul unui premier. Am văzut acolo nişte aberaţii... Fiecare furnizor de echipamente ajunge să fie autorizat, prin decizia premierului României, după avizul CSAT. Adică ajungem într-o situaţie hilară, din punctul meu de vedere. Deci, comerciantul se duce să ia aviz de la domnul Orban. Este absurd! Vă daţi seama ce înseamnă asta?! E de fapt o barieră incorectă, oricum cade la orice instanţă internaţională, chiar dacă va fi legea în Parlament, dar, până să ajungă la lege, vor fi multe discuţii, dezbateri".

    Este vorba despre o lege frână, consideră economistul, apreciind: "Când vorbim de jucătorii din sectorul 5G vorbim despre o piaţă rarefiată. Există nişte jucători chinezi foarte buni, nişte jucători suedezi şi americanii sunt în situaţia inversă a Rusiei de la Al doilea Război Mondial. Atunci, americanii aveau bombă atomică, ruşii nu aveau bombă atomică şi pentru ca ruşii să întârzie expansiunea americană după acea pace, au făcut tot felul de jocuri pentru a tergiversa situaţia şi pentru a reuşi să îşi facă bombă atomică. Aşa este şi acum cu tehnologia 5G. Este un joc în care România a intrat şi nu cred că a intrat foarte bine pregătită. Aici este vorba de bătălie geopolitică la nivel mondial, nu de risc de securitate. Toată această întârziere de doi ani ne-o plăteşte cineva? Sunt 6 miliarde lei pierduţi în 2019 şi 2020, iar anul viitor vor mai fi 3 miliarde! Pierdem avantaj competitiv. Digitalizarea este epoca 2020-2030. Cine pierde trenul acesta se întoarce în epoca de piatră, a ieşit din economia globală".

    Adrian Câciu susţine că încă nu sunt făcute cărţile, explicând: "Urmează şi alegerile din SUA. De asemenea, influenţa Chinei a crescut foarte mult în această perioadă - nu a avut în toată istoria ei o aşa influenţă pe bursă şi companii cumpărate ca în ultima vreme. Jocurile din alegerile prezidenţiale din SUA ne vor spune dacă se lasă piaţa liberă sau se tergiversează în continuare. Între timp noi pierdem bani. Şi Europa pierde bani. Europa a pierdut 142 miliarde euro din neimplemnatrea 5G".

    5G, pe şantierele din construcţii

    La nivel global, tehnologia 5G s-a îndreptat deja spre industria construcţiilor. Specialiştii de pe constructionglobal.com au prezentat, la începutul anului, şantierul 5G din China State Construction Engineering Corp (CSCEC), primul site ce a utilizat tehnologia din ţară. Acesta a adus o mulţime de avantaje construcţiei respective, prin adoptarea de tehnologii inovatoare, cum ar fi inteligenţa artificală, modelarea informaţiilor despre clădiri (BIM) şi big data, menţionează sursa citată.

    Capacitatea de "tranşare a reţelei" 5G permite furnizorilor de servicii de comunicaţii să adapteze serviciile de conectivitate la cerinţele precise ale unei aplicaţii, utilizator, dispozitiv sau context dat.

    Monitorizarea cu succes la faţa locului necesită urmărirea eficientă a stării de sănătate, locaţiei, stării şi specificaţiilor tuturor obiectelor şi persoanelor, arată sursa citată. Conform acesteia, se aşteaptă ca 5G să permită o mai bună colectare, captare şi analiză a datelor în mai multe domenii diferite. Un exemplu în acest sens include starea utilajelor pentru şantier şi dacă sunt disponibile pentru utilizare.

    Datorită lăţimii de bandă ridicate, combinată cu latenţa foarte scăzută pe care o oferă 5G, tehnologia este setată să îmbunătăţească semnificativ captarea datelor în diferite procese de livrare a proiectelor.

    Datorită 5G şi transformării digitale în ansamblu, din ce în ce mai multe tehnologii de vârf sunt introduse în industria construcţiilor, ceea ce va permite industriei să vadă mai multe soluţii IoT şi de captare a realităţii utilizate la faţa locului.

    Aceste noi tehnologii au capacitatea să ofere proprietarului informaţii vizuale în timp real, în plus faţă de o vedere transparentă la cerere a proiectului în orice moment special din timp. Secţionarea reţelei 5G poate oferi şi mai multe avantaje industriei construcţiilor.

    Indiferent de modul în care tehnologia 5G va fi implementată pe şantierele de construcţii din întreaga lume, avantajele acesteia şi "tranşarea reţelei" deschid multe noi posibilităţi pentru companiile de inginerie şi construcţii, având beneficii precum o mai bună siguranţă, reducerea riscurilor şi o reducere a problemelor.

    -----------------------------

    5G şi maşinile din construcţii

    În industria maşinilor utilizate în construcţii, reţeaua 5G deschide un mare potenţial pentru prelucrarea datelor mobile, care va avea un impact inevitabil asupra modurilor în care maşinile comunică şi interacţionează de la distanţă, apreciază specialiştii pe www.machinedesign.com.

    Patrik Lundblad, vicepreşedinte senior de tehnologie la Volvo CE, arăta, încă de acum doi ani: "5G va fi crucial în furnizarea infrastructurii de care avem nevoie pentru a dezvolta maşini autonome. În esenţă, această nouă generaţie de reţea mobilă se aşteaptă să ofere viteze de transfer considerabil mai rapide decât reţeaua actuală 4G şi, prin urmare, este capabilă să transporte cantităţi uriaşe de date într-un timp mult mai redus. Acest lucru va însemna că maşinile din construcţii cu conducere automată vor putea să recunoască semnale, să mapeze o zonă mai precis şi să comunice între ele mult mai uşor ca niciodată. Toate acestea vor face ca şantierele să funcţioneze mai eficient şi mai sigur.

    Tehnologia dronelor va primi, de asemenea, un impuls. Lăţimea de bandă mărită, combinată cu o latenţă redusă şi o fiabilitate îmbunătăţită, vor permite un transfer continuu de videoclipuri de înaltă definiţie. Şi, deşi realitatea virtuală a încetinit, parţial din cauza lipsei de probleme de conectivitate, eficienţa crescută a 5G ar putea debloca adevăratul său potenţial".

    Ştirile zilei

    Revista
    BURSA Construcţiilor

    Vreţi să fiţi la curent cu proiectele iniţiate sau în dezvoltare pe întreg cuprinsul ţării? Care sunt planurile autorităţilor locale în ceea ce priveşte investiţiile în construcţia de locuinţe, spaţii comerciale şi de birouri, infrastructură?

    Vreţi să aflaţi noutăţile pe piaţa materialelor de construcţie?

    Peste optzeci de pagini cu informaţii utile în revista "Bursa Construcţiilor"!

    În exclusivitate - devize pe proiect, preţurile medii ale materialelor şi serviciilor de construcţii.

    Aflaţi care sunt cele mai bune plasamente imobiliare ! Ce şi unde se va construi, care sunt proiectele în curs de execuţie şi toate informaţiile necesare unui investitor pe piaţa imobiliară (preţuri, tendinţe din Bucureşti şi din întreaga ţară).

    Locuinţe

    Piaţa Imobiliară

    Proiecte

    Proiecte - Case Mexi

    Bursa Construcţiilor 7 / 2020

    Compania de case Mexi realizează construcţii pe structură metalică, indiferent de scopul utilizării: case, hale, spaţii de birouri etc.

    Amenajări

    Smart City

    Materiale

    Mobilier

    Fotoreportaj

    Preţuri

    Finanţare

    Licitaţii

    Bursa Construcţiilor 7 / 2020

    Câştigătorii licitaţiilor deschise organizate pentru lucrări din fonduri publice

    Investiţii

    Perspective

    Internaţional