Biomasa şi alte tehnologii care implică producerea energiei din surse regenerabile sunt omise fără explicaţii din Ghidul de finanţare a Programelor Casa Verde şi Casa Verde Plus, opinează reprezentanţii Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM), care susţin că au "cerut ferm" completarea acestui ghid.
Aceştia ne-au precizat: "Tot timpul acest program a fost pilotat de interese. Nu există în program prevăzute decât panourile solare şi pompele de căldură, care se importă. La Casa Verde ar trebui înlocuit consumul de lemne la sobă cu alte tehnologii noi, pentru că există mai multe alternative. Există două planuri naţionale care prevăd înlocuirea lemnelor de sobă cu alte soluţii, dar ministerul nu ţine cont de ele.
În acelaşi timp, polistirenul este folosit de ani de zile la toate blocurile din Bucureşti, iar acum nu l-au pus în program. Iar sumele prevăzute în ghiduri sunt ridicol de mici".
Patronatul subliniază, într-un comunicat, că se constată "o lipsă de interes alarmantă, atât din partea Ministerului Energiei, cât şi din partea Ministerului Mediului, faţă de posibilitatea valorificării superioare a unor resurse energetice regenerabile". Conform PIAROM, acestea permit mobilizarea resurselor existente local, crearea de energie termică necesară încălzirii localităţilor, crearea de locuri de muncă şi reducerea poluării.
Patronatul cere Ministerului Energiei să pună în dezbatere publică prevederile legate de utilizarea resurselor regenerabile, biomasă, biogaz, apă geotermală şi utilizarea energetică a deşeurilor urbane. Totodată, PIAROM solicită şi Ministerului Dezvoltării Regionale să prezinte soluţii cu privire la încălzirea localităţilor din România, în iarna 2016-2017.
Conducerea PIAROM subliniază: "Ne declarăm împotriva menţinerii unui nivel major de subvenţionare a căldurii (circa 700 milioane lei în iarna 2015/2016), în condiţiile ignorării inadmisibile de către autorităţile competente a soluţiilor tehnice capabille să asigure atât valorificarea mai mare a resurselor regenerabile (biomasă, biogaz, apă geotermală), cât şi creşterea la mininim 80% etapizat, a randamentului sistemelor de încălzire. (...) Ministerul Energiei şi Ministerul Dezvoltării Regionale trebuie să informeze publicul, cu maximă urgenţă, asupra modului în care se va asigura încălzirea cetăţenilor în iarna 2016/2017 şi asupra măsurilor concrete privind asigurarea obiectivelor de eficienţă energetică impuse României prin directivele UE".
Ghidurile de finanţare a programelor Casa Verde şi Casa Verde Plus au fost în dezbatere pe site-ul Ministerul Mediului, cele două programe guvernamentale fiind destinate celor care doresc finanţare pentru dotarea caselor cu sisteme de producere a energiei nepoluante şi izolarea lor cu materiale ecologice.
Circa 10.000 de români pot beneficia de bani pentru construirea de locuinţe noi sau renovarea cu materiale ecologice prin cele două programe, potrivit ministrului Mediului Cristiana Paşca-Palmer. Domnia sa a explicat: "Programul integral are prevăzute 198 milioane de lei, dintre care 93 de milioane sunt pentru programul clasic, de înlocuire a sistemelor de încălzire şi 45 milioane lei - pentru partea de materiale de construcţie ecologică. (...) O persoană fizică poate primi o finanţare de 6.000 de lei pentru achiziţia unor panouri solare care să asigure apa caldă menajeră, adică 100% din costuri. În cazul achiziţiei unei pompe de căldură, finanţarea ajunge la 8.000 de lei, adică 70-80% din costurile totale pentru că panourile solare vor putea să fie finanţate în proporţie de 100%. Asociaţiile de locatari nu vor putea, încă, să acceseze acest program pentru că este o interpretare juridică din cauza căreia nu o pot face. Lucrăm şi la aceasta".
Conform ghidurilor aflate în dezbatere publică, proiectele finanţate prin Casa Verde Plus vor include, pe lângă sistemele de încălzire, optimizarea energetică prin folosirea de materiale cu amprentă redusă de carbon, sisteme de acoperişuri verzi, sisteme de eficientizare a consumului de resurse şi sisteme de iluminat ecologice.
Pentru clădirile publice pot fi obţinute finanţări de până la 90% din proiect, dar nu mai mult de 500.000 de lei pentru unităţile de cult şi două milioane de lei pentru instituţiile publice. Pentru primării, subvenţia este de maximum patru milioane de lei pentru oraşele cu peste 100.000 de locuitori şi scade gradual până la 500.000 de lei pentru localităţile cu mai puţin de 3.000 de locuitori.
Persoanele care doresc să acceseze aceste programe trebuie să se înscrie la Agenţia pentru Protecţia Mediului de pe raza judeţului unde locuiesc şi să întocmească un dosar. Angajaţii de la Administraţia Fondului de Mediu vor analiza dosarul, apoi va fi semnat un contract cu viitorul beneficiar, care va avea la dispoziţie un an pentru achiziţionarea sistemului şi ca să depună facturile pentru decontare. Finanţarea va fi acordată pe principiul "primul venit, primul servit".
PIAROM solicită autorităţilor iniţierea dezbaterii publice a unui Plan de valorificare energetică (producerea de Energie termică şi reducerea utilizării lemnului de foc), de protecţie agricolă (perdele forestiere) şi de valorificare a terenurilor degradate prin infiinţarea de plantaţii energetice adecvate.
Patronatul subliniază, într-un comunicat: "Contrar aşteptărilor comunităţilor ce nu beneficiază de sisteme de încălzire centralizată, a companiilor pregătite să ofere servicii energetice şi ignorând inventatorii români, decidenţii politici preferă continuarea alocării în fiecare an a unor subvenţii bugetare substanţiale pentru asigurarea încălzirii populaţiei pe perioada rece. Această politică, continuată cu «succes» de actualul Minister al Energiei, alături de Ministerul Mediului, Ministerul Dezvoltării Regionale, Ministerul Agriculturii, agenţii, fonduri şi autorităţi de la toate nivelurile, atestă lipsa de profesionalism, informare şi interes în adoptarea unor decizii benefice Mediului, cetăţenilor şi Mediului de afaceri".
