Tot mai multe discuţii contradictorii se aprind în jurul programului Casa Verde, lansat, recent, în dezbatere publică, de Ministerul Mediului.
Opiniile postate, ieri, de cititori, pe site-ul BURSA, la articolul "ROMEPS SOLICITĂ REVIZUIREA URGENTĂ A PROGRAMULUI CASA VERDE: «Materialele ecologice din programul Casa Verde - nocive pentru sănătate»" ating inclusiv aspecte legate de şpăgi şi interese.
Afirmaţiile Asociaţiei Producătorilor de Polistiren Expandat din România (ROMEPS) potrivit cărora lista materialelor ecologice aferentă acestui program guvernamental cuprinde produse de izolaţie ce pot afecta sănătatea, cum ar fi vata bazaltică şi lâna, au stârnit reacţii diferite pe www.bursa.ro, după cum urmează:
- "Dacă vata bazaltică conduce la cancer sau nu, n-aş putea spune; dar când această afirmaţie vine de la producătorii de polistiren care invocă "nişte studii" fără a trimite clar la ce studii, devin curios de sceptic...".
- "Cine este interesat în subiectul referitor la dacă sau nu este cancerigenă vata bazaltică, am găsit studiul făcut în 2002 al celor de la IARC (International Association of Research on Cancer). La sfârşitul studiului se spune că vata bazaltică nu este clasificabilă ca fiind cancerigenă, însă exprimarea este una tipic avocăţească, ce nu vrea să expună IARC la procese cu producătorii de lână. Ei spun că există "dovezi insuficiente" cum că ar produce cancer la oameni şi "dovezi limitate" cum că ar produce cancer la animale. În termeni avocăţeşti, IARC nu poate fi dată în judecată pentru aceste afirmaţii; dar eu, om care vreau să-mi fac casă, citesc printre rânduri şi constat că nu mă mulţumeşte exprimarea lor şi nici nu vreau să fac teste pe familia mea".
-"Eu mi-am făcut termosistem cu vată şi, după ce m-am mutat, ne-am scărpinat toată familia vreo două luni. Am chemat o firmă de curăţenie care a umplut două aspiratoare de praf mari cu acele acelea mici de la vată. Nu sfătuiesc pe nimeni să folosească aşa ceva. Menţionez că arhitectul meu a fost de vină. El m-a pus să cumpăr tâmpenia asta. M-am certat şi cu vecinii că s-a dus şi la ei vata asta".
-"Din câte ştiu eu, un material este cu atât mai eco cu cât consumi mai puţine resurse şi energie ca să-l produci. Ce este mai grav - să produci polistiren din petrolul care se extrage simplu, circulă prin conducte şi se transformă foarte simplu în polistiren, sau să faci distrugeri naturale excavând munţii pentru a scoate bazalt, îl transporţi cu zeci de mii de camioane poluante, îl arzi la 1.200 de grade consumând gaz enorm de mult şi apoi obţii un material pe care îl trag muncitorii în plămâni şi care e de patru ori mai scump. În plus, îl mai produc şi trei - patru producători înţeleşi între ei".
-"Faptul că vata a fost inclusă între materialele verzi trebuie investigat de DNA pentru că e vorba de şpăgi şi comisioane grase".
-"Ce comic eşti...la care dintre producătorii de polistiren lucrezi?"
-"Polistirenul n-a afectat pe nimeni niciodată. Este un material de izolaţie extrem de bun şi foarte ieftin. Este soluţia perfectă pentru izolaţie termică şi faţade corecte. Vata minerală este, de asemenea, o soluţie, dar pentru aplicaţii speciale (ţevi, conducte, prefabricate etc). Folosirea ei la faţade este o forţare dată de dorinţa producătorilor de vată de a obţine noi domenii de aplicare. De aici şi până a o băga într-un program de genul «Casa Verde» este o distanţă lungă. Tupeul acestor producători de vată coroborat cu şpaga pe care sunt dispuşi să o plătească este incomensurabil. (...) Sistemul nostru public este bolnav. N-ai cum să bagi vată între materialele aşa zis ecologice. Cum să compari vata bazaltică cu lâna şi pluta? Creşte vata în copaci? (...) Tai copaci ca să izolezi blocuri şi zici că promovezi ecologia?".
Mihai Drăgan, directorul Direcţiei Comunicare şi Relaţia cu Parlamentul din Ministerul Mediului ne-a spus, luni: "Ghidul de finanţare pentru Programul «Casa Verde» este în consultare publică pe site-ul ministerului. În acest timp, primim observaţii de la absolut orice entitate sau persoane, iar după ce se va termina procedura de consultare vom analiza toate observaţiile, după care unele vor fi luate în considerare, altele nu. Până atunci, orice factor intermediar poate depune observaţii şi le mulţumim celor de la ROMEPS pe această cale".
Plosceanu: "Există semne de întrebare faţă de calitatea materialelor prinse în program"
Există unele semne de întrebare ce fac referire la calitatea materialelor de construcţii prinse în program, atrage atenţia Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO).
Domnia sa ne-a declarat: "Producătorii de polistiren nu au venit doar cu părerea lor - au invocat unele studii care demonstrează că anumite componente sunt cancerigene. În acest context mă gândesc şi la azbestul utilizat sub diverse forme la construirea activelor imobiliare în anii '70, în anii "80 şi după Revoluţie. Este o mare problemă la nivelul ţărilor centrale est-europene că în multe structuri este folosit azbest, neexistând tăgadă că există risc de cancer. Ceea ce spun producătorii de polistiren nu face decât să readucă în discuţie calitatea anumitor materiale şi efectele lor asupra sănătăţii muncitorilor şi a celor care trăiesc în aceste clădiri. Fibra de azbest poate produce cancere şi poate scurta multe vieţi omeneşti. Aici avem nevoie de un alt program, care ar trebui citit printr-o componentă europeană, odată cu programele de reabilitare energetică a clădirilor".
Laurenţiu Plosceanu este de părere că autorităţile trebuie să aibă mare grijă ca materialele şi echipamentele care vor intra în finanţarea acestui program să nu inducă niciun risc din punct de vedere al sănătăţii beneficiarului: "Este un pas mic înainte, ce trebuie făcut corect, cu echipamente şi materiale care să fie incontestabile din punct de vedere al riscurilor de îmbolnăvire".
Ministerul ar trebui să ia în calcul corecţia care se impune, din perspectiva unor materiale cu riscuri pentru sănătate, conchide specialistul, apreciind însă că principala solicitare este ca dimensiunea financiară a programului să fie îmbunătăţită consistent. "Dacă se merge pe principiul «primul venit-primul servit», atunci înseamnă că există o dorinţă de a satisface diferite nevoi", consideră domnul Plosceanu, care ne-a mai spus: "Faptul că acest program apare acum, în plină vară, în timp ce absorbţia de fonduri europene pentru exerciţiul financiar 2014-2020 este zero, în condiţiile în care suntem în anul 2016, îl citesc şi într-un plan al unei campanii de protecţie a imaginii guvernului".
Casa Verde este un program interesant, de imagine pentru actualul guvern, în condiţiile în care celelalte programe operaţionale pe fonduri europene încă nu sunt amorsate şi nu ştim când vor fi amorsate, este de părere domnul Plosceanu, afirmând că acest aspect este, pentru sector în general, o foarte mare problemă.
Domnia sa opinează că programele Casa Verde şi Casa Verde Plus sunt, din punct de vedere al dimensionării lor financiare, "o picătură de apă într-un mare deşert", aşteptările fiind mult mai mari.
Sunt foarte multe companii şi beneficiari care se plâng în continuare de faptul că programele europene nu sunt începute şi prognoza de atragere a banilor europene anul acesta este aproape de zero. Dimensiunea programelor de care vorbim, de 150 de milioane de lei, înseamnă foarte puţin, subliniază şeful ARACO.
Domnul Plosceanu menţionează, însă, că, din punctul de vedere a ceea ce ele pot aduce pentru anumite proprietăţi, valoarea celor două programe este indiscutabilă: "Aceasta este dimensiunea pozitivă a programului - faptul că nişte furnizori de materiale şi echipamente pot livra în baza unor finanţări comunitare reprezintă un pas înainte".
Sectorul construcţiilor este în continuare afectat semnificativ de faptul că sursele financiare comunitare sunt îngheţate, sesizează Laurenţiu Plosceanu, menţionând că a trecut o perioadă foarte lungă din acest exerciţiu finaciar cu trageri zero: "Multe dintre firme rămân blocate, în aşteptarea dezgheţării acestor investiţii. Sunt companii mari din domeniu care spun că în ultimii 20 de ani nu s-a întâmplat ca acum - să depună, pe noul exerciţiu financiar, o singură ofertă. Înţelegem că autorităţile au o marjă limitată de decizie în această perioadă, dar pentru binele naţional aceste programe ar fi trebuit să fie startate şi bine organizate".
Erbaşu: "Casa Verde nu este un program de care cineva trebuie să profite"
Este bine ca variaţia materialelor de construcţii să nu fie limitată, atrage atenţia Cristian Erbaşu, preşedintele Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC), care consideră: "Evident că trebuie să se ţină cont de calitate, de sănătate, de siguranţă, dar de aici şi până la a limita piaţa materialelor de construcţii este mult.
Limitarea materialor de construcţii poate determina creşteri de preţuri.
Dacă vata bazaltică este certificată, atunci nu o putem refuza doar pentru faptul că acest lucru s-a întâmplat în anumite ţări. Vata bazaltică poate fi pusă pe piaţă sub diferite forme şi depinde foarte mult de forma în care aceasta este utilizată, de tipul de transport etc.
Sigur că trebuie să luptăm împotriva celor cu produse nereglementate sau care au o reglementare îndoielnică, însă noi suntem o ţară a extremelor, din păcate".
Programul Casa Verde nu este un program de care cineva trebuie să profite, subliniază domnul Erbaşu, precizând că vorbim de directive de la nivelul UE, prin care se încearcă o independenţă din punct de vedere energetic şi o protecţie a mediului.
Cristian Erbaşu a precizat: "România nu este o ţară de oameni foarte bogaţi, iar statul trebuie să se implice mult în astfel de aspecte. Costurile pentru o investiţie cum ar fi cea prevăzută de programul guvernamental în discuţie se amortizează în 15-20 de ani, însă UE a dat targeturi care nu pot fi îndeplinite în funcţie de ţară, mai ales că vorbim şi de bani europeni".
În acelaşi timp, în zona privată a echipamentelor există foarte multe companii care vânează astfel de proiecte, de exemplu în domeniul agricol, şi care au un oarecare monopol, ne-a mai spus Cristian Erbaşu, afirmând că aceste firme ofereau, pentru programe similare cu Casa Verde, preţuri cu 20-25% mai mari decât cele din piaţă, existând riscul să fie la fel şi la programul Casa Verde.
Lungu: "Cei care doresc să producă energie verde pentru propriul consum sunt descurajaţi"
Ideea în sine a programului Casa Verde, de a dezvolta un concept de astfel de locuinţă, este o idee bună, consideră Ion Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER): "Este bine să obţinem apă caldă utilizând energia regenerabilă".
Soluţia să deţii o centrală solară sau eoliană este foarte bună pentru zonele izolate, unde avem inclusiv case de vacanţă, cabane, etc., potrivit domniei sale.
Domnul Lungu ne-a spus că cei care doresc o astfel de instalaţie pentru consumul propriu sunt descurajaţi, în ultima perioadă, de faptul că investitorii nu se mai arată interesaţi de sectorul energiei verzi.
Domeniul energiei regenerabile este destul de puţin atractiv, în ultima perioadă, pentru oamenii de afaceri, spune Ion Lungu, apreciind: "Nici pe departe interesul investitorilor pentru domeniul energiei regenerabile de la noi nu mai este la fel de ridicat ca acum câţiva ani, dimpotrivă, acesta a stagnat. Oamenii de afaceri nu se mai uită la piaţa noastră din cauza preţurilor mici la energie, a problemelor cu certificatele verzi, a legislaţiei. Deşi pare o prioritate pentru autorităţi, în termeni de progrese nu s-a întâmplat nimic pe partea legislativă".
Ministrul Mediului: "Circa 10.000 de români pot beneficia de programul Casa Verde"
Ministerul Mediului a publicat, spre dezbatere, în data de 26 iulie, programele Casa Verde şi Casa Verde Plus, destinate celor care doresc finanţare pentru dotarea caselor cu sisteme de producere a energiei nepoluante şi izolarea lor cu materiale ecologice.
Producătorii de polistiren expandat din ţara noastră au transmis oficialităţilor o adresă prin care solicită "revizuirea urgentă a programului şi promovarea de soluţii cu adevărat ecologice în programul privind efectuarea de lucrări destinate eficienţei energetice".
Delia Filip, director executiv ROMEPS, susţine: "Ne surprinde decizia Ministerului Mediului de a include în acest program materiale care, atunci când sunt puse în termosistem, devin extrem de periculoase pentru sănătate. Două exemple concludente sunt vata minerală bazaltică şi lâna. Pentru prima dintre acestea ştim că există studii, iar specialiştii au avertizat în nenumărate rânduri că produce daune omului şi mediului. Vorbim despre o toxicitate extrem de ridicată şi despre praful de fibre din componenţa vatei ce poate pătrunde în plămâni şi rămâne reţinut în interiorul lor, provocând grave afecţiuni respiratorii. Totodată, adezivul utilizat pentru lipirea fibrelor conţine formaldehidă, un cunoscut cancerigen. Tocmai de aceea, chiar producătorii recomandă un echipament special pentru cei care pun în operă o lucrare cu vată minerală, astfel încât să se evite inhalarea fibrelor".
Asociaţia atrage atenţia că, în cazul termoizolaţiei cu lână, este vorba despre "un liant care nu poate fi reutilizat şi care poate conţine pesticide": "În plus, atât la vata minerală bazaltică, dar şi la alte materiale ca lâna şi celuloza, calităţile izolatoare sunt cu mult diminuate în cazul infiltrării apei în aceste materiale".
Circa 10.000 de români pot beneficia de bani pentru construirea de locuinţe noi sau renovarea cu materiale ecologice prin cele două programe, potrivit ministrului Mediului Cristiana Paşca-Palmer. Ministrul de resort a explicat: "Programul integral are prevăzute 198 milioane de lei, dintre care 93 de milioane sunt pentru programul clasic, de înlocuire a sistemelor de încălzire şi 45 milioane lei - pentru partea de materiale de construcţie ecologică. (...) O persoană fizică poate primi o finanţare de 6.000 de lei pentru achiziţia unor panouri solare care să asigure apa caldă menajeră, adică 100% din costuri. În cazul achiziţiei unei pompe de căldură, finanţarea ajunge la 8.000 de lei, adică 70-80% din costurile totale pentru că panourile solare vor putea să fie finanţate în proporţie de 100%. Asociaţiile de locatari nu vor putea, încă, să acceseze acest program pentru că este o interpretare juridică din cauza căreia nu o pot face. Lucrăm şi la aceasta".
Conform ghidurilor aflate în dezbatere publică, proiectele finanţate prin Casa Verde Plus vor include, pe lângă sistemele de încălzire, optimizarea energetică prin folosirea de materiale cu amprentă redusă de carbon, sisteme de acoperişuri verzi, sisteme de eficientizare a consumului de resurse şi sisteme de iluminat ecologice.
Pentru clădirile publice pot fi obţinute finanţări de până la 90% din proiect, dar nu mai mult de 500.000 de lei pentru unităţile de cult şi două milioane de lei pentru instituţiile publice. Pentru primării, subvenţia este de maximum patru milioane de lei pentru oraşele cu peste 100.000 de locuitori şi scade gradual până la 500.000 de lei pentru localităţile cu mai puţin de 3.000 de locuitori.
Persoanele care doresc să acceseze aceste programe trebuie să se înscrie la Agenţia pentru Protecţia Mediului de pe raza judeţului unde locuiesc şi să întocmească un dosar. Angajaţii de la Administraţia Fondului de Mediu vor analiza dosarul, apoi va fi semnat un contract cu viitorul beneficiar, care va avea la dispoziţie un an pentru achiziţionarea sistemului şi ca să depună facturile pentru decontare. Finanţarea va fi acordată pe principiul "primul venit, primul servit".
