Reprezentanţii Primăriei Municipiului Bucureşti nu intenţionează să semneze autorizaţia de demolare a imobilului cu 19 etaje construit în vecinătatea Catedralei Sf. Iosif din Capitală, potrivit unor surse apropiate situaţiei, care ne-au spus: "Cathedral Plaza nu va fi demolată. Primăria nu va semna o autorizaţie de demolare în urma căreia proprietarul să-i ceară daune de zeci de milioane de euro. Orice autorizaţie, fie ea de construire sau demolare, trebuie cerută de proprietar".
În luna septembrie 2013, executorul Lucian Gonţ a somat primăria să emită o dispoziţie de demolare a controversatei clădiri, în conformitate cu hotărârea judecătorească dată de Tribunalul Dâmboviţa la începutul anului trecut.
Domnul Gonţ ne-a spus că a avut o întâlnire cu primarul general Sorin Oprescu, în cadrul căreia s-a stabilit înfiinţarea unei comisii tehnice în vederea evaluării impactului pe care l-ar putea avea demolarea Cathedral Plaza asupra Catedralei Sf. Iosif şi a sumei necesare pentru derularea acestui proces.
"De la o estimare de circa 4 milioane de euro, s-a ajuns la un cost de peste 10 milioane de euro, pe care l-ar presupune desfiinţarea imobilului", ne-a mai spus Lucian Gonţ, subliniind că, în cazul în care Primăria nu va emite dispoziţia de demolare a clădirii, aceasta va fi obligată de Justiţie să plătească penalităţi pentru fiecare zi de întârziere.
"Arhiepiscopia (n.r. Arhiepiscopia Romano Catolică Bucureşti - ARCB) este cea care va trebui să mute următoarea piesă. Dacă va decide să introducă o nouă acţiune, de contestare în Instanţă, aceasta din urmă se va pronunţa asupra penalităţilor la care va fi obligată Primăria".
Preotul Francisc Doboş ne-a spus că ARCB va urma toţi paşii necesari în acest sens.
Recent, Lucian Gonţ ne-a explicat că, întrucât hotărârea judecătorească nu prevede alternativă, se va merge pe calea contestaţiei şi va fi numit un terţ, cel mai probabil Arhiepiscopia, care să procedeze la demolarea construcţiei, cheltuielile aferente urmând să fie suportate de Primăria Capitalei.
La rândul său, avocatul Marius Coltuc ne-a spus că ARCB poate demola oricând imobilul Cathedral Plaza, precizând: "Dacă există o hotărâre judecătorească irevocabilă, partea care a obţinut câştig de cauză (n.r. în speţă Arhiepiscopia Romano-Catolică) poate pune oricând în executare respectiva hotărâre, dacă cel care ar fi trebuit s-o execute (n.r. respectiv Primăria Capitalei) nu a făcut acest lucru".
Tribunalul Dâmboviţa a hotărât irevocabil că Municipalitatea trebuie să emită un act prin care să impună desfiinţarea construcţiei Cathedral Plaza, "realizată fără autorizaţie de construire legală, autorizaţie emisă la solicitarea SC «Millenium Building Development» SRL Bucureşti (n.r. firma dezvoltatoare), de Primăria Sectorului 1 Bucureşti", potrivit Instanţei de judecată.
La doar o lună după ce Instanţa a impus primarului Capitalei să dispună demolarea imobilului Cathedral Plaza, israelianul Eyal Ofer, care a construit imobilul, a vândut clădirea grecului Ioannis Papalekas.
Cazul Cathedral Plaza a fost deschis în anul 2006, la Tribunalul din Bucureşti, de Arhiepiscopia Romano-Catolică, reprezentanţii acesteia susţinând că turnul vecin este periculos pentru Catedrala Sf. Iosif. Dosarul a fost strămutat la Constanţa, Craiova, Piteşti, Curtea Constituţională a României (CCR), Târgovişte, Ploieşti, ajungând la Suceava, Alba Iulia şi Iaşi. Între timp, cazul Cathedral Plaza a fost judecat de câteva ori şi la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).
Construcţia controversatului imobil a început în anul 2006, suma investită în edificiul cu 19 etaje ridicându-se la 60 de milioane de euro.
