Bursa Construcţiilor
Revista Bursa Construcţiilor nr. 3 / 2020
Abonament gratuit

60 de proiecte pentru o nouă faţă a "micului Paris"

Investiţii /

60 de proiecte pentru o nouă faţă a "micului Paris"
  • document ataşat apasă aici pentru a descărca.

    Interviu cu arhitectul Mario Kuibuş, coordonatorul Planului Integrat de Dezvoltare Urbană - "Zona Centrală" Bucureşti

    Municipalitatea intenţionează să transforme Capitala într-un oraş cu valenţe turistice, cu locuri de promenadă şi trasee pentru biciclişti, urmând să "aerisească" Bucureştiul, prin construirea mai multor parcaje subterane.

    Noua faţă a "Micului Paris" ar urmă să fie gata până, cel târziu, în anul 2020-2022, după cum ne-au spus, recent, reprezentanţii Primăriei Generale a Bucureştiului. Pentru derularea proiectelor de modernizare a oraşului, Primăria Capitalei intenţionează să atragă fonduri europene de peste 200 de milioane de euro, până la finalul anului în curs urmând să fie întocmită o schemă de finanţare, potrivit surselor citate.

    Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) privind zona centrală a Capitalei reprezintă strategia prin care se doreşte schimbarea feţei Bucureştiului şi, totodată, o rampă de lansare a altor proiecte similare celor din cadrul PIDU.

    Elaborarea acestui Plan a început în 2010, în cadrul strategiei de dezvoltare fiind propuse mai multe proiecte individuale, dintre care 60 de proiecte şi subproiecte au fost aprobate printr-o Hotărâre a Consiliului General din 2012.

    Serviciile de elaborare a PIDU, a studiilor de prefezabilitate aferente proiectelor, a studiilor de fezabilitate, a proiectelor tehnice şi a documentelor pentru cererea de finanţare presupun o investiţie de 34 de milioane de lei, potrivit reprezentanţilor municipalităţii.

    Demararea lucrărilor propriu-zise pentru realizarea proiectelor PIDU este estimată pentru anul 2015, în funcţie de cât de repede va fi obţinută finanţarea.

    Fiecare dintre proiecte are termene diferite de derulare, cuprinse între 7 şi 48 de luni.

    Arhitectul Mario Kuibuş, care coordonează întocmirea PIDU, ne-a oferit, în cadrul unui interviu, detalii referitoare la ce presupun cele 60 de proiecte şi subproiecte care ar urma să aducă mai mulţi turişti în Capitală.

    Reporter: Ce presupune PIDU, la modul general?

    Mario Kuibuş: PIDU este o strategie înmânată beneficiarului, în speţă Primăriei Capitalei, ce identifică proiecte individuale care, odată realizate, ar putea atrage noi astfel de investiţii. Vorbim despre nişte posibile proiecte ancoră, identificate de noi în spiritul regândirii şi redefinirii spaţiului public bucureştean.

    Reporter: Înţeleg că finanţarea ar urma să vină din fonduri europene...

    Mario Kuibuş: Fiind la începutul unui nou buget european, se încearcă accesarea de fonduri de la UE. În principiu, primăria primeşte proiectul şi este interesată să acceseze cât mai multe fonduri europene, dar poate veni şi cu bani de la buget. În funcţie de priorităţi, se poate întâmpla ca un proiect să fie considerat foarte interesant, urmând să fie derulat de primărie din surse proprii, pentru restul proiectelor individuale urmând să poată fi accesate fonduri.

    Reporter: Dar încă nu a fost întocmit niciun proiect în vederea finanţării...

    Mario Kuibuş: Nu, întrucât trebuie întocmite studii de fezabilitate pentru toate proiectele.

    Reporter: Câte proiecte sunt cuprinse în PIDU?

    Mario Kuibuş: Circa 20 de proiecte, dar unul dintre ele are aproximativ 40 de subproiecte.

    Reporter: Ce investiţie presupune punerea în aplicare a acestui plan?

    Mario Kuibuş: Valoarea de execuţie a proiectelor ajunge la circa 200 de milioane de euro.

    Reporter: Câţi arhitecţi au lucrat la întocmirea PIDU?

    Mario Kuibuş: Este un consorţiu alcătuit din circa 11 firme, în cea mai mare parte de arhitectură şi urbanism.

    Reporter: Pentru câte din cele 60 de proiecte şi subproiecte au fost realizate studii de fezabilitate?

    Mario Kuibuş: În principiu, circa jumătate din proiecte au studii de fezabilitate finalizate şi recepţionate de către primărie. Mai avem un rest pe care sperăm să-l finalizăm anul acesta, cel târziu anul viitor.

    Reporter: Care este strategia PIDU?

    Mario Kuibuş: Strategia majoră este de a lega nordul de sud, luând ca reper Dâmboviţa, unde s-a intervenit în timpul comunismului, demolându-se foarte mult. Astfel, au apărut mari zone nepopulate în interesul oraşului, în locaţii centrale precum cea din spatele Palatului Parlamentului sau zona Academiei Române, care sunt fără valoare, din punct de vedere al atractivităţii. În partea de sud, economicul este mult subdezvoltat faţă de nord, iar noi dorim să creştem interesul şi accesibilitatea între nord şi sud, peste Dâmboviţa şi peste Bulevardul Unirii.

    Discuţia de bază este ca centrul să fie un tot unitar, nu să fie divizat în zone defavorizate şi zone favorizate. Locaţii interesante sunt şi în partea de sud, cum ar fi zona Bragadiru, Piaţa de Flori, care nu sunt puse în valoare. De asemenea, sunt porţiuni cu potenţial, ca cele de la Palatul Parlamentului şi de la Muzeul Naţional de Artă Contemporană, care trebuie să fie locuri publice, vii, accesibile.

    Reporter: Concret, ce prevede PIDU, în acest sens?

    Mario Kuibuş: Apar cele două puncte pe care noi le propunem ca elemente majore pentru Bucureşti - Parcul Izvor şi locul unde a fost podul Mihai Vodă. Acolo ne-am dori un pod foarte important ca un semnal pentru Capitală, întrucât şi configuraţia spaţiului este foarte specială, particulară - Dâmboviţa face un cot, se creează un peisaj extraordinar de-a lungul apei la asfinţit, perspectivele sunt extrem de dinamice.

    Casa Poporului, Dâmboviţa şi toată acea inflexiune de oraş vechi, cu străzi precum Lipscani sau Brezoianu, creează o placă turnantă care necesită o abordare mai specială, o abordare de tip eveniment urban construit. De aceea, podul trebuie să fie ca un fel de cameră (în strategia noastră chiar avem denumirea Camera Podul), unde cele două maluri să fie două spaţii publice importante, iar podul în sine să fie un eveniment, o zona de întâlnire, de cafenea, unde lumea să se întâlnească şi să admire asfinţitul.

    Avem şi un proiect de revitalizare a malurilor, cu nişte console care sar peste Dâmboviţa tocmai pentru a mări promenada la apă între Podul Izvor şi Piaţa Unirii.

    Mai este Podul Calicilor, un vechi pod readus în discuţie în prelungirea Şelariului şi în continuarea vechii Căi a Rahovei.

    Aşadar, încercăm să unim fluxul de oameni dintre cele două zone. Marea problema a oraşului este lupta cu accesibilitatea. Este nevoie de multe căi de acces, atât din punct de vedere economic, dar nu numai. Una dintre discuţiile purtate în acest sens vizează mobilitatea pietonală şi cea a bicicliştilor, dar şi transportul în comun, ca o latură actuală, modernă, care se promovează într-un mod evident la nivel european.

    Reporter: Ce planuri aveţi pentru zona din spatele Palatului Parlamentului?

    Mario Kuibuş: În acea locaţie va fi o legătură pietonală care va ajunge într-un spaţiu public major, venind dinspre Parcul Izvor şi mergând către Uranus, către Piaţa de Flori, între viitoarea Catedrală a Neamului şi Parlament. Se doreşte un element semnal nou, un turn belvedere, pe care să poţi urca pentru a face poze, să priveşti Capitala, un turn care să te invite pentru a-ţi spune ceva.

    Reporter: Înţeleg că acolo este prevăzută şi o parcare subterană...

    Mario Kuibuş: În PIDU sunt prevăzute circa opt parcări subterane, deşi Bucureştiul are nevoie de mult mai multe. Vorbim de aproximativ 3.000-4.000 de locuri - capacitatea celor opt parcări-, însă nevoia de astfel de obiective este mult mai mare.

    Reporter: Ce noutăţi aduc cele 40 de subproiecte din PIDU?

    Mario Kuibuş: Unul dintre proiectele PIDU vizează realizarea unui traseu majoritar pietonal şi de biciclişti cu o lungime de circa 9,5 km şi care ar urma să fie dezvoltat în buclă, de la Piaţa de Flori, Rahova-Uranus, până în zona Lahovari- Cantacuzino-Grădina Icoanei. Acest proiect însumează cele 40 de subproiecte.

    Reporter: Mai sunt prevăzute şi alte zone destinate bicicliştilor?

    Mario Kuibuş: La această buclă se va mai adăuga o pistă pe Bulevardul Unirii şi promenada de-a lungul Dâmboviţei. Per total, pista de bicicletă ar urma să ajungă la circa 12 km.

    Reporter: La o primă vedere, PIDU promovează un Bucureşti al pietonilor şi al bicicliştilor...

    Mario Kuibuş: Noi încercăm să promovăm acest lucru, însă nu vrem să absolutizăm, pentru că este importantă şi legătura cu carosabilul. Important este să dispară cât mai multe autoturisme de la suprafaţa şoselelor şi să fie mutate în parcări subterane. Astfel, strada va deveni mai frumoasă, mai largă şi va invita la mai multă acţiune şi la mai multă atractivitate de orice ordin - cultural, comercial, turistic.

    Reporter: Noul Plan vizează şi Centrul Vechi?

    Mario Kuibuş: Pentru Centrul Vechi deja a fost stabilită o strategie. Aici, poate ar fi nevoie de un fel de reînnoire a unor reglementări, astfel încât să existe un echilibru în oameni şi acţiune. Acum, asistăm la o împărţire între utilizatori, cei care merg acolo fiind tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani şi ar trebui ca persoane cu vârste mult mai diferite să meargă în Centrul Vechi.

    Reporter: Mai ales în Centrul Vechi, nevoia acută ar fi consolidarea imobilelor...

    Mario Kuibuş: Aici este vorba despre o schimbare de reglementare, care să aibă legătură cu potenţiali dezvoltatori. Aceştia, dacă investesc într-o clădire sau într-o zonă, fie ea de locuinţe sau de birouri, trebuie să aibă interes să o facă, procedând la tot ceea ce înseamnă restructurare, consolidare, echipare de calitate, iar acum, la noi din cauza reglementărilor din zonă nu există un interes de acţiune din partea dezvoltatorilor. De asemenea, statul nu poate face de la sine consolidări, pentru că nu există legislaţie pe acest segment. Nu se poate interveni în zona privată - dacă din 50 de locatari unul nu este de acord cu astfel de lucrări, lucrarea nu poate fi demarată. Singura variantă pentru ca lucrurile să se îndrepte în zone ca Centrul Vechi este să se creeze interes printre dezvoltatori, prin reglementări corecte în zonă, pentru ca aceştia să cumpere clădirile şi să investească în ele.

    Reporter: Consideraţi că se va reuşi implementarea PIDU?

    Mario Kuibuş: Ceea ce ne dorim este ca PIDU să dea tonul unor noi astfel de proiecte şi unor obiceiuri în oraş. De asemenea, ar trebui ca pieţe majore cum sunt Piaţa Unirii, Piaţa Revoluţiei, Piaţa Universităţii să găzduiască concursuri de arhitectură şi urbanism care să promoveze idei noi pentru deschiderea străzii către pieton, să-l facă pe pieton să se simtă rege la nivelul spaţiilor frumoase ale Bucureştiului.

    Proiectele din PIDU nu necesită investiţii mari, nu schimbă structurile străzilor, nu introduc elemente de construcţii, vorbim despre o strategie care merge pe o structură de străzi existentă, nefiind nevoie de exproprieri, nu există probleme juridice. Sunt investiţiile ideale şi foarte vizibile - lucruri simple care pot fi făcute imediat şi care vor avea un impact vizual enorm pentru toată comunitatea. De asemenea, numărul turiştilor va creşte. Este şi o contrapondere la turismul de weekend de mall, care este un turism fals. Oamenii au nevoie de un spaţiu frumos pe care nu-l au şi se duc la mall. Dacă noi oferim acea stradă frumoasă, oamenii vor merge acolo, unde vor găsi confort, apreciere etc.

    Reporter: În cât timp ar urma să fie realizate aceste proiecte?

    Mario Kuibuş: Ar fi minim două etape. În prima etapă, sunt zonele unde trebuie să facem parcări subterane, în etapa a doua străzile adiacente putând să fie finalizate. Sunt şi zone unde există deja parcări subterane, iar aici investiţiile ar putea fi făcute direct. Per total, am avea nevoie de circa doi-trei ani.

    Reporter: În concluzie, de ce are nevoie acută Bucureştiul?

    Mario Kuibuş: Din punct de vedere urban, este nevoie de o regândire a mobilităţii la nivelul pietonului, a biciclistului şi a transportului în comun, de o descurajare a traficului auto în centru şi a parcărilor de pe stradă, precum şi de o reglementare a zonei centrale, care să arate ce înseamnă să-ţi ţii maşina pe stradă, cât ai voie cu autoturismul în zona respectivă şi cu ce costuri.

    De asemenea, Bucureştiului îi lipseşte o organizare mai bună din punct de vedere administrativ. Are nevoie de 20-30 de districte, nu de şase sectoare şi de o primărie mare pentru a avea o strategie unitară la nivel global. Dar, pentru început, pentru o tranziţie către aşa ceva ar trebui ca măcar administrarea zonei centrale să ţină de Primăria Capitalei. Astfel, tot ceea ce înseamnă gunoi, poliţie, autorizaţii etc. în zona centrală ar trebui să aparţină de primăria principală. Doar aşa, într-un fel, Bucureştiul ar putea să creeze premisa să apară pe harta Europei şi să joace un rol de pol economic major în zonă.

    Reporter: Mulţumesc!

    Cele mai importante spaţii publice şi cele mai interesante repere turistice din zona centrală a Capitalei ar urma să fie unite printr-un Traseu prioritar pietonal şi de biciclişti (care poate fi parcurs în două ore pe jos sau într-o jumătate de oră cu bicicleta), conform proiectelor din PIDU.

    Traseul porneşte de la conceptul de camere urbane, ca spaţii publice comunitare cu activităţi bine definite, integrate într-un sistem la nivelul întregului oraş:

    - Camera de cultură clasică (zona Piaţa Revoluţiei-Sala Palatului)

    - Camera academică (zona Piaţa Universităţii)

    - Camera de ambianţă (zona Grădina Icoanei-Piaţa Romană)

    - Camera de cultură alternativă (zona Uranus-Rahova)

    - Camera de cultură contemporană (zona Palatul Parlamentului-Muzeul Naţional de Artă Contemporană)

    - Camera de entertainment (zona Piaţa Unirii)

    - Camera istorică (zona Centrului istoric)

    - Camera "Piaţa Turistică" (zona Pieţei Amzei)

    - Camera podului (zona Izvor-Pod Mihai Vodă)

    - Spaţiu public "La Fântâni" (zona Bd. Unirii-Piaţa Constituţiei)

    Camera de cultură contemporană, zona Palatul Parlamentului

    Spaţiile create de sistematizarea urbană a zonei din anii "80 reprezintă decorul potrivit pentru expoziţii, evenimente, prezentarea de instalaţii artistice contemporane etc.

    "Prezenţa în zonă a Muzeului Naţional de Artă Contemporană, un binevenit parazit arhitectural aflat în incinta Palatului Parlamentului, imprimă din start camerei urbane caracterul ei de spaţiu dedicat culturii contemporane", arată arhitecţii PIDU.

    Potrivit acestora, camera urbană de cultură contemporană ocupă un vid în ţesutul urban, rezultat din masivele demolări ale anilor "80, desfăşurate în vederea construirii Palatului Parlamentului. Relieful existent odată aici, dominat de Dealul Spirii, cunoscut şi drept Dealul Arsenalului, a fost nivelat, iar trama stradală a dispărut, făcând loc unui spaţiu neconstruit, acoperit cu vegetaţie sălbatică, apreciază sursele citate. Întregul spaţiu este dominat, în prezent, de clădirea Palatului Parlamentului, a două cea mai mare clădire din lume. Terenul adiacent este demarcat cu o împrejmuire de tip gard, care separă net spaţiul public urban de cel ce ţine de Palatul Parlamentului. Acest nou spaţiu public reprezentativ în susţinerea sa primeşte, conform PIDU, un element semnal - turnul de observaţie "Tornadă " - "ce devine un atractor urban, proaspăt simbol la nivelul oraşului, arătând o nouă cale şi un nou «avânt»".

    Camera academică, zona Piaţa Universităţii

    Această zonă găzduieşte instituţii de educaţie şi cultură prestigioase la nivelul întregii ţări: Universitatea din Bucureşti, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu" şi Teatrul Naţional I. L. Caragiale - Bucureşti. Spiritul locului este puternic marcat de încărcătură istorică şi culturală. Datorită fluxurilor din zonă, piaţa este percepută mai degrabă drept un important nod de circulaţie. Camera academică este, însă, un spaţiu urban dinamic.

    Spaţiile de repaus din apropiere sunt intens folosite de tineri, fiind puncte de întâlnire tradiţionale. Arhitecţii care au lucrat la proiectele PIDU spun că, "din punct de vedere urban, este un spaţiu heteroclit, dar coerent în ansamblul său, fiind rezultatul unor intervenţii arhitecturale şi urbanistice care se întind pe aproape un secol".

    Această camera este ilustrată prin propunerile din cadrul Traseului prioritar pietonal şi de biciclişti aferente străzii Academiei şi scuarurilor adiacente acesteia.

    Camera Podului, zona Izvor - Pod Mihai Vodă

    Camera Podului este un important punct de articulaţie la intersecţia a două axe importante definite de râul Dâmboviţa şi de noul Traseu preponderent pietonal şi de biciclişti propus. Aceasta pune în valoare un loc strategic în oraş, având potenţialul de a deveni un landmark urban, un nou simbol al zonei centrale.

    Proiectul creează trei tipuri de spaţii - un lounge urban înspre scuarul Lipscani, un amfiteatru înverzit care oferă o perspectivă frumoasă Palatului Parlamentului şi Parcului Izvor şi Podul în sine, "un spaţiu care te pune în relaţie directă cu râul, de la a cărui cafenea poţi privi asfinţitul peste luciul de apă".

    Podul Calicilor şi spaţiul public, zona Parc Sfinţii Apostoli

    Faptul că nu mai există o legătură între cele două maluri între zona terminus a Centrului Vechi şi capătul fostei Căi Rahova, care duce spre Centrul Civic/Bd. Unirii, face ca distanţa pe care trebuie să o parcurgă pietonul să fie mare, acesta evitând traseul.

    Cu toate că zona conţine două clădiri reprezentative - biserica Domniţa Bălaşa şi Palatul de Justiţie - şi un parc, ea este puţin tranzitată de pietoni şi rămâne un rest al şantierului de pe Bulevardul Unirii, ascuns în spatele imobilelor care-l definesc. Clădirea Palatului de Justiţie are accesul principal aşezat foarte aproape de traficul de pe Splai şi niciun spaţiu de reprezentare care să o pună în valoare, spun sursele citate. Fluxul mare de pietoni de pe strada Şelari, ieşirea din Centrul Istoric, debuşează într-un gard (parapetul cheiului Dâmboviţei).

    Specialiştii opinează că, "pentru ca operaţia anilor 1980 să înceapă să aibe un minim sens urbanistic, trebuie restabilită conectivitatea între Centrul Istoric şi Centrul Civic (Bulevardul Unirii - Piaţa Unirii), prin integrarea acestor zone, într-un mod urban atractiv, în nucleul istoric şi turistic al Bucureştiului".

    Ştirile zilei

    Revista
    BURSA Construcţiilor

    Vreţi să fiţi la curent cu proiectele iniţiate sau în dezvoltare pe întreg cuprinsul ţării? Care sunt planurile autorităţilor locale în ceea ce priveşte investiţiile în construcţia de locuinţe, spaţii comerciale şi de birouri, infrastructură?

    Vreţi să aflaţi noutăţile pe piaţa materialelor de construcţie?

    Peste optzeci de pagini cu informaţii utile în revista "Bursa Construcţiilor"!

    În exclusivitate - devize pe proiect, preţurile medii ale materialelor şi serviciilor de construcţii.

    Aflaţi care sunt cele mai bune plasamente imobiliare ! Ce şi unde se va construi, care sunt proiectele în curs de execuţie şi toate informaţiile necesare unui investitor pe piaţa imobiliară (preţuri, tendinţe din Bucureşti şi din întreaga ţară).

    Locuinţe

    Piaţa Imobiliară

    Proiecte

    Amenajări

    Smart City

    Materiale

    Fotoreportaj

    Preţuri

    Finanţare

    Investiţii

    Perspective

    Consilier

    Companii

    Internaţional