ÎN PERIOADA 9 - 10 IULIE 2015, VA AVEA LOC"Italy & Romania: building together" - misiune de afaceri în România cu întâlniri bilaterale

Peste 100 de societăţi italiene vor participa în cadrul misiunii de afaceri "Italy & Romania: building together", organizată la Bucureşti de către ICE-Agenţia italiană de Comerţ Exterior, în colaborare cu Asociaţia Naţională a Constructorilor (ANCE) şi OICE (Asociaţia organizaţiilor de inginerie, arhitectură şi consultanţă tehnico-economică), cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe şi Cooperării Internaţionale, Ministerului Dezvoltării Economice şi Ambasadei Italiei la Bucureşti.

Potrivit unui comunicat remis azi redacţiei, la data de 9 iulie va avea loc un seminar urmat de întâlniri de afaceri organizate de ICE - Agenţia pentru susţinerea filierei infrastructurii.

Obiectivul misiunii este de a furniza întreprinderilor italiene care vor participa la iniţiativă un cadru complet de proiecte infrastructurale programate în România, acordând o atenţie deosebită proiectelor cofinanţate de UE şi susţinute de Organizaţiile financiare internaţionale. Evenimentul îşi propune să favorizeze întâlnirile B2B dintre constructori, proiectanţi, ingineri constructori italieni şi operatori locali de profil în vederea participării comune la licitaţii, încheierii acordurilor de subcontractare şi/sau de furnizare servicii.

Seminarul va fi deschis, din partea italiană, de către E.S. domnul Paolo Gentiloni, Ministrul Afacerilor Externe şi Cooperării Internaţionale. La eveniment vor mai participa: Riccardo Maria Monti, Preşedintele ICE-Agenţia italiană de Comerţ Exterior; Massimo Rustico, Ministru Plenipotenţiar din cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Cooperării Internaţionale; Luca Gentile, Director ICE-Agenţia italiană de Comerţ Exterior - Biroul de la Bucureşti; Giuseppe Cafiero, Vicepreşedinte Comitetului Permanent pentru Relaţii Internaţionale din cadrul ANCE şi Patrizia Lotti, Preşedinte OICE.

Din partea română vor fi prezenţi Ministrul Economiei, Comerţului şi Turismului, Mihai Tudose şi Primul Ministru interimar al României, Gabriel Oprea. Vor mai participa: Marius Nica, Ministrul Fondurilor Europene, Iulian Matache, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Transporturilor, Dorel Săndesc, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Sănătăţii, Alina Cazanacli, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Alexandru Năstase, Secretar de Stat - Şeful Departamentului pentru Investiţii Străine şi Parteneriat Public şi Florin Vodiţă, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Economiei, Comerţului şi Turismului.

Conferinţa se va desfaşura în perioada 9 - 10 iulie la Hotelul Athénée Palace Hilton

din Bucureşti.

Programul prevede: în prima zi o sesiune instituţională la care vor interveni reprezentanţii autorităţilor din România, ale instituţiilor şi organelor publice şi private, precum reprezentanţii asociaţiilor româneşti de profil, urmată de întâlniri punctuale B2B între societăţile italiene şi cele româneşti, asociaţii de profil, experţi şi consultanţi. Organizarea

"meselor tehnice şi operative" are ca obiectiv promovarea colaborării dintre societăţile din cele două ţări şi din punctul de vedere al parteneriatelor publiceprivate; în a doua zi o sesiune operativă de întâlniri între bănci (BM, BERS, SACE, Intesa SanPaolo Bank, UniCredit Tiriac Bank, Veneto Banca, BNL Grupul BNP Paribas), Camera de Comerţ Italiană pentru România, Confindustria România şi birourile italiene de avocatură, prezente în teritoriu.

Toţi participanţii vor primi un set de materiale informative şi un catalog în limba engleză cu societăţile italiene care vor lua parte la iniţiativă.

Comunicatul mai precizează:

"DE CE UN FORUM DEDICAT ACESTOR TEMATICI? INTRODUCERE: IMPORTANŢA RELAŢIILOR BILATERALE DINTRE ITALIA ŞI ROMÂNIA

În primul trimestru al anului 2015, schimburile comerciale dintre Italia şi România au atins o valoare totală de 3,33 miliarde de euro, în creştere cu 12,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. România a exportat către Italia bunuri în valoare de 1.716,7 milioane de euro (+17,5% faţă de primul trimestru al anului 2014), în timp de importurile din Italia au atins valoarea de 1.619,2 milioane de euro (+7,9% faţă de primul trimestru al anului 2014). Bilanţul comercial al României cu privire la schimburile cu Italia a înregistrat un rezultat pozitiv de 97,5 milioane de euro. În primul trimestru al anului Italia se menţine pe poziţia doi după Germania, atât în clasificarea ţărilor furnizoare cât şi în cea a pieţelor exporturilor româneşti, cu o cotă de 11,8 din totalul schimburilor României (12,8% din totalul exporturilor şi 11% din totalul importurilor). Valoarea anuală a schimburilor comerciale bilaterale este în jur de 12 miliarde de euro.

1) POTENŢIALUL SECTORULUI DE CONSTRUCŢII

Previziunile referitoare la sectorul român de construcţii pentru următoriul trieniu indică o revenire, propulsată de susţinerea asigurată de finanţările europene, de fonduri (publice şi private) locale şi de relansarea creditelor imobiliare.

Oportunităţile se nasc din necesitatea de dezvoltare şi modernizare a infrastructurilor din România. Sunt, de asemenea, promiţătoare şi oportunităţile care se prezintă pentru birourile de arhitectură. Este vorba de un sector în care 20% dintre societăţi acoperă 80% din piaţă. Materialele de construcţii italieneşti sunt foarte apreciate pe piaţa românească şi reprezintă peste 13% din totalul importurilor materialelor de construcţii din UE. Prezenţa italiană este semnificativă şi în sectorul utilajelor folosite în producţia materialelor (de ex. utilaje de producţie cărămizi, gresie etc.).

Cu toate acestea, piaţa concurenţială română permite în mod constant accesul unor noi actori, precum China, care în 2013 şi-a adjudecat 36,1% din piaţa granitului sau Turcia care deţine 26,7% din piaţa marmurei şi travertinului. Este important, aşadar, să se consolideze prezenţa italiană pe teritoriu subliniind calitatea materialelor şi tehnologia produselor noastre.

2) POTENŢIALUL SECTORULUI INFRASTRUCTURILOR RUTIERE

Una din cele mai mari oportunităţi o reprezintă proiectele de dezvoltare a infrastructurilor rutiere. În prezent sunt în curs de construcţie 245 de km de autostrăzi, în timp ce 912 km de drumuri naţionale sunt în faza de modernizare/reconstrucţie. La finele anului 2016, vor fi terminaţi alţi 245 km de autostrăzi şi 895 km de drumuri naţionale.

Versiunea la zi a Master Planului General de Transport (MPGT), care identifică priorităţilor infrastructurale ale sectorului până în anul 2030, prevede realizarea a peste 1.300 km de autostrăzi, în valoare de 13,739 miliarde de euro; 1.825 km de drumuri expres (9,935 miliarde de euro); 3.079 km de drumuri intraregionale (1,8 miliarde de euro); 343 km de drumuri transeuropene (190,5 milioane de euro) şi 175,8 km de şosele de centură (460,8 milioane de euro).

Documentul prevede de asemenea investiţii pentru modernizarea şi dezvoltarea transportului naval, porturilor şi căilor de navigaţie fluviale şi maritime (Portul Constanţa - 865,3 milioane de euro; Portul Galaţi - 110,7 milioane de euro şi Drobeta Turnu Severin - 20,2 milioane de euro), unui număr de 10 terminale multimodale, zonelor aeroportuale (Aeroportul Henri Coandă Bucureşti - 668,9 milioane de euro; Aeroportul din Timişoara - 111,5 milioane de euro; Aeroportul din Cluj - 131 milioane de euro şi Aeroportul din Iaşi - 93,5 milioane de euro), precum şi a zonelor feroviare.

Se prevăd în final proiecte multimodale în valoare totală de circa 281 milioane de euro.

Pentru sectorul feroviar, Master Planul final prevede investiţii pentru reabilitarea unor linii de cale ferată (2.883 km.) în valoare de 10,7 miliarde de euro, modernizarea coridoarelor feroviare cu potenţial de dezvoltare economică, electrificarea tuturor sectoarelor reţelei TEN-T Core şi dezvoltarea sectoarelor feroviare de mare viteză (1.001 km) în valoare de 274,1 milioane de euro.

Valoarea totală a proiectelor prevăzute în Master Plan este de 45,451 miliarde de euro şi include investiţii în infrastructura de transport a României pentru sectoarele rutier, feroviar, naval şi multimodal.

Acoperirea cheltuielilor estimate pentru implementarea MPGT provine parţial din fonduri europene (2007-2013 şi noile alocări pentru perioada 2014-2020) şi din bugetul de stat, la care se adaugă concesionări şi Parteneriate Publice-Private, precum şi credite obţinute de la BEI, BERD şi de la alte instituţii financiare.

Master Planul este supus spre analiză Comisiei Europene şi ar trebui să fie aprobat în

anul în curs.

3) POTENŢIALUL SECTORULUI DE MEDIU

România prezintă oportunităţi pentru societăţile italiene şi în sectorul de mediu, în special în ceea ce priveşte calitatea apei, prelucrarea reziduurilor şi poluarea atmosferei şi solului şi în sectorul infrastructurilor sanitare. În sectorul infrastructurilor de mediu şi al protecţiei mediului, prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, România şi-a asumat obligaţiile de punere în practică acquis-ului european privind mediul.

4) POTENŢIALUL SECTORULUI INFRASTRUCTURILOR SANITARE

În ceea ce priveşte sectorul infrastructurilor sanitare, a fost încheiat un acord de parteneriat pentru perioada 2014 - 2020 care prevede construcţia unui număr de trei noi spitale judeţene la Iaşi, Cluj şi Craiova până în 2020 folosind exclusiv fonduri europene. Acordul de finanţare realizat de Ministerul Sănătăţii se ridică la un miliard de euro şi prevede şi alocări pentru infrastructură, screening, cercetare şi pregătire a personalului. Potrivit surselor Ministerului Sănătăţii, investiţiile în infrastructura sanitară vor continua şi în 2015".