Amber Forest - suburbia verde care schimbă regulile dezvoltării rezidenţiale

Investiţie de 200 milioane euro şi standarde tehnice de vârf pentru "oraşul de 15 minute"

Pe piaţa rezidenţială din proximitatea Capitalei, unde ani la rând expansiunea a fost dominată de proiecte lipsite de infrastructură reală, de facilităţi insuficiente şi de o logică urbană fragmentată, proiectul Amber Forest propune o schimbare de paradigmă care merge dincolo de promisiunea comercială a unei simple dezvoltări imobiliare. În Tunari, pe o suprafaţă de 31 de hectare, dezvoltatorul imobiliar Alesonor construieşte nu doar locuinţe, ci un model de comunitate care încearcă să reaşeze raportul dintre casă, mobilitate, spaţiu verde, educaţie, servicii şi calitatea vieţii.

În această ecuaţie, debutul Fazei a II-a a proiectului, în 22 aprilie 2026, realizate împreună cu compania Strabag România, vine să consolideze imaginea unui proiect care vrea să fie reper, nu doar produs. Iar anvergura este pe măsură: o investiţie estimată la 200 de milioane de euro, 690 de locuinţe în total, dintre care peste 400 de case şi aproape 300 de apartamente, un parc de 5,3 hectare, centru comercial de peste 10.000 de metri pătraţi, şcoală, grădiniţă, restaurante, cafenele, zone sportive, cinematograf în aer liber, hub de birouri, servicii medicale şi o infrastructură gândită să deservească nu doar rezidenţii, ci şi întreaga zonă din nordul Bucureştiului.

În mod semnificativ, dezvoltatorul nu vorbeşte despre Amber Forest ca despre un cartier închis, exclusivist şi autosuficient, ci ca despre o comunitate deschisă, cu funcţiuni accesibile unei populaţii mult mai largi. Leonidas Anastasopoulos, cofondator şi Managing Partner al Alesonor, a formulat foarte clar această ambiţie în deschiderea evenimentului de lansare a noii etape de şantier: "Demararea lucrărilor pentru Faza a II-a a Amber Forest, alături de Strabag, marchează următorul pas al unei dezvoltări deja validate în practică, în cadrul unei comunităţi în care peste 300 de locuinţe sunt deja livrate, cele mai multe dintre ele fiind deja locuite. Dincolo de scara sa, Amber Forest se defineşte printr-o vocaţie mai largă: aceea de a deservi o zonă de peste 200.000 de locuitori din nordul Bucureştiului, printr-o comunitate deschisă, cu funcţiuni comerciale, educaţionale şi de recreere accesibile întregului areal".

Proiect imobiliar, deschis pentru comunitatea locală din imediata vecinătate

Această idee a deschiderii nu este un detaliu secundar de poziţionare, ci unul dintre miezurile conceptuale ale proiectului. Domnul Anastasopoulos a explicat că Amber Forest a fost gândit încă de la început ca o comunitate "open-gated", o opţiune care a implicat inclusiv asumarea unui risc de piaţă, într-un context local în care modelul dominant a fost, mai degrabă, cel al ansamblurilor rezidenţiale închise, delimitate şi defensive. "Ceea ce nu este atât de cunoscut despre Amber Forest (...) este că a fost proiectat pentru a fi o comunitate deschisă (open-gated). Aceasta a fost o cerinţă LEED, o condiţie prealabilă pentru a obţine certificarea, deoarece LEED nu poate considera o comunitate închisă ca fiind sustenabilă. Şi au avut dreptate. Acesta a fost un risc pentru noi, deoarece piaţa, după cum bine ştiţi, nu mergea în acea direcţie. Piaţa era în direcţia: "acesta este teritoriul nostru, nu vrem pe nimeni înăuntru". Dar noi am acceptat asta (...) Am văzut că, având o comunitate deschisă, cu toate aceste funcţiuni care ar servi întreaga zonă, am reuşit să atragem operatori mai buni, deoarece acei operatori sunt acolo pentru a servi o populaţie de 200.000 de oameni. O mai bună conectivitate cu oraşul prin toate străzile care se conectează în jur şi, de fapt, oferirea unei experienţe mult mai bune pentru oamenii care se vor muta aici".

În spatele acestei opţiuni stă o viziune urbană coerentă, una care recuperează, într-o formulă contemporană, sensul originar al oraşului ca spaţiu al proximităţii şi al vieţii cotidiene complete. Amber Forest este construit pe conceptul "oraşului de 15 minute", adică pe ideea că principalele funcţiuni de viaţă - educaţie, cumpărături, socializare, sport, timp liber, servicii - trebuie să fie accesibile rapid, fără dependenţă absolută de automobil.

"Ce este Amber Forest? Este construit pe conceptul oraşului de 15 minute. Întotdeauna oraşele s-au dezvoltat în jurul funcţiunilor pe care le foloseşti în viaţa de zi cu zi. Şi aşa a fost proiectat şi Amber Forest: pentru orice ai nevoie, să poţi face acolo", a spus Leonidas Anastasopoulos, care a menţionat miza reală a proiectului: "Sustenabilitatea nu vine doar din construcţie. Construcţia este o parte a sustenabilităţii. (...) Dar o mare parte a sustenabilităţii este şi stilul de viaţă care li se permite oamenilor să îl aibă atunci când se mută în casele lor. Despre asta este Amber Forest: despre a putea oferi şcoală, sport, restaurante, cafenele, zone unde oamenii pot socializa, parcul unde copiii pot socializa. Oferirea tuturor acestor zone în jurul casei tale scade, evident, nevoia de maşini, dar creşte şi calitatea vieţii şi timpul pe care îl petreci cu familia, în loc să fii doar într-o maşină deplasându-te".

Într-o zonă care, potrivit dezvoltatorului, şi-a dublat populaţia în ultimii zece ani şi care este "complet deficitară în ceea ce priveşte dotările, zonele de agrement sau zonele unde poţi merge cu copiii", Amber Forest îşi asumă şi o funcţie de corecţie urbană. Proiectul nu se închide în interiorul propriilor limite, ci încearcă să producă efecte în relaţia cu localitatea şi cu reţeaua de mobilitate a zonei.

"În colaborare cu autorităţile locale, am proiectat străzile pentru o mai bună conectivitate. Avem o stradă principală care se conectează direct la şoseaua de centură; acea stradă este publică, nu este dedicată doar rezidenţilor Amber Forest", a subliniat Leonidas Anastasopoulos.

În acest fel, proiectul se poziţionează nu ca o enclavă, ci ca o bucată de oraş nou, care încearcă să repare lipsurile existente şi să ofere un nou tip de infrastructură de cartier.

O nouă comunitate, pe 31 de hectare

Anvergura fizică a dezvoltării confirmă această ambiţie. Amber Forest are doar 15% suprafaţă construită pe cele 31 de hectare ale sitului, restul fiind rezervat infrastructurii, dotărilor şi spaţiilor verzi. Parcul însumează 5,3 hectare, iar în mixul funcţional intră, pe lângă locuinţe, un centru comercial de peste 10.000 metri pătraţi, zonă sportivă, şcoală, cu deschidere oficială programată pentru septembrie 2026, grădiniţă şi programe afterschool, cinematograf în aer liber, zonă comercială, hub de birouri şi servicii medicale. Până în prezent, proiectul include 690 de locuinţe verzi, dintre care 580 au fost vândute, iar aproximativ 300 au fost deja livrate. La final, dezvoltatorul estimează că în Amber Forest vor locui aproximativ 3.000 de persoane, ceea ce ar însemna o creştere de aproape 30% a populaţiei comunei Tunari, care, la referendumul din 2021, avea 9.617 locuitori.

Dimensiunea acestei influenţe explică de ce dezvoltatorul insistă că responsabilitatea sa depăşeşte graniţele şantierului. "Amber Forest este o suprafaţă de 31 de hectare, ceea ce este destul de mare pentru o dimensiune care poate fi ataşată unui oraş. Prin urmare, responsabilitatea noastră ca dezvoltatori a fost mare, deoarece pe 31 de hectare trebuie să faci ceva care să afecteze nu doar viaţa oamenilor care se vor muta acolo, ci şi zona înconjurătoare. Iar când vorbesc despre zona înconjurătoare, vorbesc despre Tunari. Când faci ceva, ai o responsabilitate şi pentru comunitatea din jur, iar acest lucru a fost foarte critic pentru noi".

Această responsabilitate este dublată de o miză de performanţă şi de imagine rar întâlnită în rezidenţialul românesc: Amber Forest este primul proiect rezidenţial din Europa certificat LEED Platinum conform standardului v4.1 pentru comunităţi - Planificare şi Design. Dezvoltatorul vorbeşte despre această performanţă nu ca despre o medalie de marketing, ci ca despre rezultatul unei lupte de durată. "Este primul proiect certificat LEED Platinum în Europa. Sunt 16 proiecte certificate LEED Platinum în lume, iar Amber Forest este primul în Europa care a obţinut această certificare. Este o responsabilitate pe care o luăm foarte în serios; ne-am luptat timp de şapte ani pentru a putea îndeplini toate cerinţele LEED şi suntem foarte, foarte mândri că am reuşit în cele din urmă", a declarat Leonidas Anastasopoulos.

Faza a II-a a proiectului include lucrări de anvergură

Poate tocmai de aceea faza a doua a proiectului este tratată de ambele părţi, dezvoltator şi antreprenor general, nu ca o simplă extindere, ci ca o etapă critică în consolidarea unor standarde deja asumate public. Noua fază presupune construirea unei zone rezidenţiale cu 172 de locuinţe, dintre care 91 de vile şi 81 de apartamente, cu o suprafaţă construită totală de peste 23.000 de metri pătraţi. Alexandru Ionuţ Dobrescu, project manager din partea Strabag România, a sintetizat exact configuraţia noii etape: "Din faza a doua fac parte trei clădiri de apartamente, cu un regim de înălţime de parter plus cinci etaje. Vom avea şi o clădire cu locuri de parcare, construită pe două niveluri: demisol şi parter. La demisol vor fi 40 de locuri de parcare, iar la parter vor fi 39. În total, 79 de locuri de parcare. Pe lângă cele trei clădiri de apartamente şi clădirea de parcare, vom avea încă 91 de case. Ele sunt grupate fie în duplexuri, fie în case înşiruite, fie în case individuale".

În spatele acestor volume construite se află un efort de execuţie masiv, cu indicatori care vorbesc despre seriozitatea investiţiei şi despre complexitatea şantierului. Pentru realizarea celor trei clădiri de apartamente, a parcării şi a celor 91 de case vor fi utilizaţi peste 10.500 metri cubi de beton, peste 1.000 de tone de armătură - oţel-beton fasonat -, peste 3.000 de metri cubi de zidărie, 56.000 de metri pătraţi de cofraje pentru structuri şi 56.000 de metri pătraţi de compartimentări din gips-carton. Sunt cifre care definesc clar nu doar un nou cartier, ci o operaţiune de construcţii de mare amploare, în care detaliul tehnic trebuie corelat cu rigoarea logistică şi cu un calendar de execuţie ambiţios. Termenul estimat este de aproximativ doi ani, însă echipa de proiect spune apăsat că ţinta este o livrare chiar mai rapidă.

La nivel de arhitectură şi anvelopă, descrierea lui Dobrescu conturează un ansamblu în care expresia vizuală este dublată de un pachet tehnic consistent. "Clădirile de apartamente vor avea faţadele izolate cu vată minerală şi vor fi placate integral cu cărămidă aparentă. Învelitoarea acoperişului va fi de tip terasă necirculabilă, izolată cu membrană FPO. Clădirea de parcare, de tip demisol şi parter, va fi din beton armat, cu pardoseală din răşină epoxidică. La vile vom avea un mix privind faţadele clădirilor. Vor fi faţade ventilate, izolate cu vată minerală, placate cu ceramică şi lemn, iar restul faţadelor secundare vor fi faţade clasice cu tencuială decorativă. La interior (acest lucru este valabil pentru toate, şi pentru vile, şi pentru apartamente), vom avea finisaje precum parchet stratificat, ceramică, zugrăveli lavabile". Dincolo de imaginea caldă şi sofisticată sugerată de combinaţia dintre cărămidă aparentă, ceramică, lemn şi faţade ventilate, relevant este că materialele şi sistemele sunt alese în logica performanţei şi a durabilităţii, nu doar a efectului de vitrină.

Aceeaşi rigoare se regăseşte în soluţiile de instalaţii şi în felul în care proiectul abordează autonomia energetică, confortul şi reducerea amprentei asupra mediului. "Instalaţiile sunt proiectate încât unităţile locative să fie cât mai independente energetic sau, cel puţin, cu o amprentă asupra mediului foarte redusă. Vor fi prevăzute cu pompe de căldură, cu recuperatoare de căldură (VMC-uri), încălzire în pardoseală şi răcire în plafon. Vorbim despre instalaţii foarte avansate, de ultimă generaţie", a precizat Alexandru Ionuţ Dobrescu.

Etanşeitatea, un criteriu tehnic urmărit permanent de dezvoltatorul imobiliar

Totuşi, adevărata semnătură tehnică a Amber Forest pare să fie alta: obsesia pentru etanşeitatea la aer. Într-o piaţă în care astfel de indicatori sunt rar aduşi în prim-planul discursului public, Alesonor transformă testarea etanşeităţii în argument central de diferenţiere. Leonidas Anastasopoulos a vorbit deschis despre acest punct nevralgic al construcţiilor eficiente energetic: "Un aspect foarte specific pe care l-am ales din ceea ce înseamnă să construieşti cu calitate este cel legat de etanşeitatea la aer (air tightness). Suntem unul dintre puţinii dezvoltatori care pun atât de mult accent pe asta. Nu este un concept atât de cunoscut pe piaţă, dar are un efect enorm asupra vieţii oamenilor. Testăm astăzi fiecare casă pe care o producem pentru etanşeitate. Etanşeitatea este o caracteristică a casei eficiente energetic. Prima este faza de proiectare şi implementarea materialelor (anvelopa, ferestrele tripan), dar etanşeitatea este cel mai greu de realizat. Chiar dacă faci totul conform proiectului, este o sarcină aproape imposibilă pe care am urmărit-o strict şi o îmbunătăţim continuu. De fiecare dată când testăm, descoperim ceva nou, ceva ce în experienţa noastră de 10 ani nu am mai văzut".

Din această perspectivă, valorile obţinute de proiect devin remarcabile. "O casă tipică românească are un indicator de etanşeitate mare. O practică bună este un rezultat de 3. O casă etanşă este considerată la 1,5. În Amber Forest am obţinut case cu valori sub 0,6", a spus Leonidas Anastasopoulos.

Parteneriatul cu Strabag România, o garanţie în plus privind calitatea şi siguranţa proiectului imobiliar

Dincolo de impactul tehnic, într-o piaţă care a tolerat adesea improvizaţia, proiectul Amber Forest vrea să demonstreze că performanţa nu apare accidental, ci prin disciplină, măsurare şi corecţie continuă.

În această cheie trebuie citit şi parteneriatul cu compania Strabag România, aleasă de dezvoltatorul imobiliar Alesonor tocmai pentru capacitatea sa de a susţine prin execuţie o promisiune deja formulată şi testată în primele faze. De altfel, Strabag îşi asumă rolul de a transforma viziunea în realitate cu instrumentele unei construcţii contemporane, digitalizate şi controlate.

Bogdan Mărginean, Technical Subdivision Manager Strabag România, a exprimat în termeni foarte clari această responsabilitate: "Începutul fazei a doua din proiectul imobiliar Amber Forest înseamnă o colaborare importantă cu dezvoltatorul Alesonor, care a dovedit deja capacitatea de a dezvolta proiecte funcţionale şi de a-şi onora angajamentele. Acest lucru creează un cadru solid pentru colaborare şi permite un mod de lucru bazat pe încredere şi claritate. Pe de altă parte, Amber Forest este o comunitate modelată de principii sustenabile, cu o viziune coerentă şi bine structurată. Conceptul oraşului de 15 minute este un concept echilibrat între zona construită şi suprafeţele verzi, dar cu o utilizare funcţională mixtă, ceea ce dă substanţă reală acestui proiect. Rolul Strabag este să traducem această viziune în realitate, dar în condiţii de predictibilitate, calitate şi un ritm de livrare susţinut".

Mai departe, reprezentantul antreprenorului general a intrat în miezul mecanismului de execuţie: "Pentru aceasta, aducem echipa noastră experimentată şi asigurăm o planificare eficientă. Aplicăm principiile Lean construction pentru a minimiza risipa şi a menţine un flux de lucru clar şi controlat. În paralel, ne bazăm pe procesul nostru digital de modelare 3D şi urmărirea progresului pe bază de model. La final, facem managementul proiectului în cadrul modelului digital, deoarece, dacă există un lucru pe care îl facem constant bine în Strabag, acesta este punerea tehnologiei la lucru pentru a îmbunătăţi livrarea construcţiilor, reducând impactul asupra mediului; aceasta este una dintre zonele noastre principale de focus. Toate acestea susţin un obiectiv clar: un proiect bine executat, complet aliniat şi conform aşteptărilor agreate". Este, de fapt, descrierea unei filosofii de şantier care se potriveşte foarte bine cu nivelul de control dorit de dezvoltator: reducerea risipei, modelare digitală, urmărirea progresului pe bază de model, management în mediul digital şi, peste toate, predictibilitate.

Una dintre cele mai interesante dimensiuni ale Amber Forest este tocmai faptul că dezvoltatorul vorbeşte despre proiect din interiorul comunităţii, nu doar din exteriorul său comercial.

"Eu însumi locuiesc în această comunitate. O parte dintre colegii mei locuiesc aici, şi-au cumpărat case aici, sunt vecini cu toţi ceilalţi. Acest lucru înseamnă că, fiind aici şi parte din comunitate, primim feedback-ul necesar pentru a putea îmbunătăţi fiecare casă nouă pe care o construim", a spus Leonidas Anastasopoulos. Această apropiere de utilizatorul final pare să explice şi fineţea unor detalii de proiectare care, la prima vedere, pot trece neobservate, dar care fac diferenţa în utilizarea zilnică: trotuare la acelaşi nivel, treceri de pietoni fără bariere, mobilitate completă pentru persoane cu dizabilităţi, continuitate pentru părinţi cu cărucioare, atenţie la viaţa de cartier şi la interacţiunea dintre generaţii. Tot acest "soft" urban, invizibil pentru ochiul grăbit, este de fapt semnul cel mai clar că Amber Forest încearcă să construiască o comunitate, nu doar metri pătraţi.

Interesul pieţei pentru facilităţile proiectului indică deja că modelul este receptat favorabil. Şcoala care urmează să se deschidă în septembrie are deja peste 80 de copii înregistraţi, iar campania early bird pentru abonamentele Pescariu dedicate zonei sportive s-a epuizat în două zile, ceea ce confirmă că infrastructura de viaţă promisă de proiect răspunde unei cereri reale şi intense în nordul Bucureştiului. Într-o piaţă în care numeroase dezvoltări au mizat aproape exclusiv pe amplasament şi pe suprafeţe vândabile, Amber Forest pare să mizeze pe altceva: pe ideea că valoarea reală a unei locuinţe este inseparabilă de ecosistemul de funcţiuni şi de calitatea tehnică a construcţiei.

Aici stă, de fapt, şi forţa narativă a acestei dezvoltări: Amber Forest nu se prezintă ca o suburbie decorativă, ci ca o încercare de a da o formă locală unei teme internaţionale majore: cum se poate construi rezidenţial de scară mare fără a produce izolare, trafic, consum inutil de resurse şi degradare urbană. Răspunsul propus de proiectul imobiliar de la Tunari este unul dens, bine articulat şi ambiţios: densitate controlată, mix funcţional, spaţii verzi ample, conectivitate publică, standarde LEED Platinum, locuinţe verzi, testare individuală a etanşeităţii, soluţii de instalaţii de ultimă generaţie, faţade şi materiale cu performanţe ridicate, plus o execuţie încredinţată unei companii care promite lean construction, modelare 3D şi management digital al şantierului.