OEC: Circa 11 milioane de noi lucrători în construcţii trebuie formaţi până în 2030, în Europa

Ocuparea forţei de muncă în sectorul construcţiilor din Europa s-a redresat puternic după pandemie, atingând niveluri cu mult peste cele înregistrate înainte de Covid-19, potrivit unui raport publicat în luna aprilie de Observatorul European al Construcţiilor (OEC). Raportul a analizat competenţele din ecosistemul construcţiilor din UE, identificând lacunele şi oportunităţile, respectiv tendinţele viitoare.

Conform sursei citate, activităţile din sectorul construcţiilor

(construcţia de clădiri, ingineria civilă şi activităţile specializate de construcţii) au angajat 13,8 milioane de persoane în întreaga UE, în 2024. Dacă sunt incluşi şi cei 2,8 milioane de lucrători din serviciile de arhitectură, inginerie şi testare, sectorul construcţiilor combinat a reprezentat 8,4 % din forţa de muncă a UE.

Forţa de muncă îmbătrâneşte

Începând din 2015, profilul forţei de muncă din sectorul european al construcţiilor a evoluat astfel, potrivit OEC:

- Forţa de muncă îmbătrâneşte, în conformitate cu tendinţele europene: 31 % din forţa de muncă din sectorul construcţiilor are acum vârsta cuprinsă între 50 şi 64 de ani (2024), faţă de 27% în 2015. Această grupă de vârstă a reprezentat peste 70% din creşterea forţei de muncă din sectorul construcţiilor începând cu 2015.

- Participarea femeilor în acest sector a crescut de la 1,15 milioane în 2015 la 1,50 milioane în 2024 (de la 9,2% la 11% din forţa de muncă din sectorul construcţiilor).

Puncte de presiune persistente

Raportul prezintă, de asemenea, mai multe tendinţe care afectează angajatorii şi lucrătorii din întreaga UE:

- Deficitul de forţă de muncă a afectat aproape toate posturile de muncitori din întreaga UE, precum şi posturile de angajaţi cu funcţii administrative, cum sunt şefii de echipă şi inginerii civili.

- Productivitatea muncii rămâne o provocare şi a scăzut cu 10,6% în ultimul deceniu. Acest lucru este cauzat de şocurile (restricţiile de circulaţie şi problemele legate de lanţul de aprovizionare) şi factorii structurali (digitalizarea redusă şi rentabilitatea scăzută).

- Microîntreprinderile continuă să domine: în 2022, 94% dintre întreprinderile din sectorul construcţiilor aveau nouă angajaţi sau mai puţini şi angajau 47% din forţa de muncă a sectorului construcţiilor.

Este aşteptată o creştere a cererii de forţă de muncă

Obiectivele UE privind creşterea economică şi productivitatea, ţintele climatice şi eficienţa energetică a clădirilor vor creşte cererea de forţă de muncă în sectorul construcţiilor. Dacă toate obiectivele de investiţii din următorii cinci ani şi dincolo de aceştia vor fi îndeplinite, sectorul construcţiilor ar putea avea nevoie de aproximativ 3,6 milioane de lucrători în plus până în 2030, comparativ cu 2024. Pe termen lung, se preconizează că investiţiile vor continua să fie un factor semnificativ de stimulare a cererii de forţă de muncă în sectorul construcţiilor.

Provocări în materie de competenţe

În acest context, sprijinul pentru educaţie şi formare rămâne esenţial. Până în 2030, ar trebui formaţi aproximativ 11 milioane de noi lucrători în construcţii, inclusiv înlocuitori pentru cei care au părăsit sau vor părăsi sectorul. Raportul evidenţiază trei provocări majore:

- Număr mai mic de absolvenţi ai programelor de învăţământ legate de sectorul construcţiilor: Numărul şi ponderea absolvenţilor programelor de arhitectură şi construcţii au scăzut cu 9,2% la nivelul învăţământului secundar superior şi cu 25% la nivelul licenţei. Există variaţii în ceea ce priveşte ponderea absolvenţilor între ţările UE, dar numai şapte dintre acestea au înregistrat o creştere a ponderii între 2015 şi 2023.

- Nivel scăzut de participare la educaţie şi formare: În 2023, 10% dintre angajaţii din sectorul construcţiilor au participat la programe de educaţie şi formare, comparativ cu 17% în rândul angajaţilor din toate sectoarele economice. Această diferenţă a crescut cu 3 puncte procentuale în perioada de redresare post-COVID-19. În 2020, 64% dintre întreprinderile din sectorul construcţiilor (NACE F) ofereau educaţie şi formare profesională continuă (cVET), comparativ cu aproape 67% în toate sectoarele luate împreună. În comparaţie, în 2015, 69% dintre întreprinderile din sectorul construcţiilor şi 71% dintre întreprinderile din toate sectoarele ofereau cVET.

- Nevoia crescândă de recalificare şi perfecţionare specifică legată de obiectivele de eficienţă energetică şi economie circulară: unele estimări sugerează că aproape toţi lucrătorii specializaţi din construcţii şi între 35% şi 45% dintre cei activi în subsectorul renovării vor avea nevoie de o anumită formare în domeniul eficienţei energetice. Proiectele

"Construction Blueprint" şi "BUILD UP Skills" au identificat, de asemenea, competenţele care vor fi necesare în toate profesiile pentru a sprijini practicile de reducere a deşeurilor şi de economie circulară, proiectele şi materialele eficiente din punct de vedere energetic, precum şi digitalizarea în gestionarea proiectelor, proiectare, producţie şi logistică.

În concluzie, asigurarea unei baze solide de competenţe va fi esenţială pentru ca sectorul să ţină pasul cu cerinţele în continuă schimbare ale şantierelor şi proiectelor. Acest lucru presupune formarea, atragerea şi fidelizarea lucrătorilor din construcţii, inclusiv a celor provenind din diverse grupuri demografice şi cu o vechime mai mare în muncă.