Astăzi 27 octombrie, în cadrul Complexului Expoziţional Romexpo, are loc cea de-a XVIII-a ediţie a TOPULUI FIRMELOR BUCUREŞTENE, organizat de Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB).
Preşedintele Camerei, prof. dr. ing SORIN DIMITRIU declară, pentru Bursa Construcţiilor, că Topurile organizate de Camerele de Comerţ şi Industrie din România şi-au câştigat prestigiu tocmai pentru că ele operează cu aceleaşi criterii în toate judeţele, precum şi în municipiul Bucureşti. Subliniind faptul că în Top sunt 3898 de firme laureate, selecţionate din cele 127.405 care au depus bilanţul pe 2010, dintre care numai 26872 au întrunit criteriile de eligibilitate, Sorin Dimitriu spune cu mândrie că "sita cu care au fost cernute laureatele este foarte fină", ceea ce "asigură nota de elitism, câştigată de TOPUL cameral, care îl diferenţiază semnificativ de topurile organizate de diferite alte structuri înregistrate în România".
Revenind la actuala ediţie a Topului, care evidenţiază rezultatele obţinute de firmele bucureştene în 2010, preşedintele Dimitriu spune că deviza "CCIB premiază managementul performant" a fost stabilită pentru că firmele româneşti au fost în situaţia dificilă de a răzbate în concurenţa cu competitoarele lor din state unde guvernele au investit pachete generoase de sprijin pentru salvarea economiei, în timp ce România a trebuit să aibă grijă, în special, de redresarea echilibrului bugetar, ceea ce a afectat investiţiile, creditele şi piaţa muncii. "Singura pârghie de sprijin pentru comercianţii bucureşteni, dar şi pentru cei români, în general, a fost un management inteligent, flexibil şi eficient, motiv pentru care premiem tocmai această calitate", explică preşedintele CCIB.
Printre criteriile utilizate de CCIB la elaborarea Topului firmelor bucureştene se numără cifra de afaceri netă a unei companii, profitul din exploatare, rata profitului din exploatare, care reprezintă raportul dintre profitul din exploatare şi cifra de afaceri, eficienţa utilizării resurselor umane, respectiv raportul dintre valoarea adăugată obţinută şi numărul mediu de salariaţi pe care l-a avut respectiva firmă în 2010, precum şi eficienţa utilizării capitalului angajat. "Trebuie să fiţi de acord că însumarea acestor criterii poate da o imagine atât asupra gradului de performanţă a unei societăţi, cât şi a exigenţei juriului", a spus Sorin Dimitriu.
Topul firmelor bucureştene este şi o oglindă a structurii lumii afacerilor bucureştene. Astfel, preponderenţa numerică a IMM-urilor se reflectă în faptul că din 3898 de premiante, 2002 sunt IMM-uri. Şi structura laureaţilor pe cele şase domenii ale Topului este grăitoare pentru sectoarele abordate de preferinţă de oamenii de afaceri din Capitală. "Domeniul cu cel mai mare număr de laureaţi este cel al serviciilor, de unde provin 1452 de firme, în industrie, avem 1024 de firme laureate, urmată de comerţ-turism, cu 740 de firme premiate, după care se clasează cercetarea, dezvoltarea, high tech, cu 368 de societăţi, din construcţii avem 239 de premianţi şi din agricultură, pescuit şi piscicultură, 75", a spus Sorin Dimitriu, care a adăugat cu mândrie că un sfert din primele locuri au fost adjudecate de firmele membre ale CCIB.
Datorită concurenţei deosebit de puternice din Capitală, a fi premiant în Bucureşti este un mare merit, consideră preşedintele CCIB. Astfel, în 2011, Bucureştiul s-a plasat pe locul 27 în topul celor mai bune 36 de destinaţii pentru afaceri din Europa, potrivit unui studiu realizat de Cushman&Wakefield.
Practic, nici un domeniu nu este slab reprezentat în Capitală. Comerţul bucureştean deţine peste 25% din suprafaţa de vânzare şi din desfacerile cu amănuntul la nivel naţional.
Bucureştiul este şi principalul centru financiar-bancar al ţării, aici aflându-se circa 90% dintre băncile care operează în România.
Potrivit Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, la 30 septembrie 2011, în Capitală funcţionau 19% dintre societăţile comericale din întreaga ţară.
La nivelul Capitalei, producţia industrială a înregistrat, în intervalul iulie-decembrie 2010, precum şi în luna februarie a acestui an, creşteri faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent. Sorin Dimitriu este optimist în ceea ce priveşte potenţialul industrial al celui mai mare oraş din ţară: "Parcurile industriale şi tehnologice din imediata vecinătate a Capitalei sunt şi vor fi puncte puternice de atracţie pentru companiile multinaţionale şi pentru cele locale. Este necesară, însă, o politică pentru atragerea de noi investitori şi dezvoltarea de noi capacităţi de producţie. De asemenea, se impune şi încurajarea industriilor care pun în valoare punctele forte locale (populaţie tânără, educată, vorbitoare de limbi străine)".
Lucrurile stau, însă, mai bine la export, unde exportatorii bucureşteni au realizat, în martie anul acesta, 15,4% din exporturile la nivel naţional.
Un lucru îngrijorător, în opinia preşedintelui CCIB, este "prăbuşirea investiţiilor în cercetare-dezvoltare-inovare, dar speranţa vine din faptul că o mare parte a institutelor de cercetare-dezvoltare şi-au intensificat participarea cu proiecte la competiţiile europene ale programelor de cercetare-dezvoltare din Uniunea Europeană. Aşa se face că, în această perioadă, în Capitală, activitatea de cercetare-dezvoltare-inovare se bazează pe finanţare europeană şi internaţională (cca 30÷50%), finanţare de la bugetul naţional (cca 19÷32%) şi o finanţare din fonduri private (cca 12÷18%).
Revenind la Topul firmelor, preşedintele CCIB a mai arătat că se acordă, pentru al XI-lea an consecutiv, Trofeul creativităţii, ce va fi decernat în baza datelor de la OSIM.
În final, Sorin Dimitriu a mai adăugat că ediţia a XVIII-a a Topului firmelor bucureştene are loc în anul în care CCIB aniversează 100 de ani de la inaugurarea sediului său istoric, care a găzduit, până nu de mult, Biblioteca Naţională.
CCIB mulţumeşte celor care au sprijinit realizarea actualei ediţii a Topului, respectiv sponsorilor oficiali Apulum, Club Prestige, sponsorilor B365, Bonnie & Clyde, Domeniile Vânju Mare, PKF şi Rominvent, precum şi partenerilor media Agerpres, Bursa, Bursa Construcţiilor, Business Adviser, Business Point, Business Press, Curierul Naţional, Economistul, Media Bloc, Mesagerul energetic, Puterea, Radio România Bucureşti FM, Spin Media, Together for Your Business, Tribuna economică, Ziua Cargo, ca şi jurnalului online Afacerea.
