Consiliul Concurenţei a anunţat, ieri, că a finalizat ancheta sectorială privind piaţa lucrărilor de construcţii de drumuri şi autostrăzi, cu recomandarea ca autorităţile să evite încheierea de acte adiţionale la contractele iniţiale, atribuite în urma unor licitaţii. Consiliul Concurenţei a constatat că există situaţii în care, prin semnarea de acte adiţionale, câştigătorul licitaţiei (cel care oferă cel mai mic preţ) negociază direct cu autoritatea contractantă o nouă valoare a lucrării. Această valoare poate deveni mai mare decât cea a ofertelor depuse iniţial de concurenţii săi.
În urma prelucrării datelor şi informaţiilor puse la dispoziţie de CNADNR, în România, preţul mediu al unui km de autostradă construit în zona de şes este de 23,34 milioane lei/km, iar cel al unui km de autostradă construit în zona de deal este de 20,87 milioane lei/km, ambele peste nivelul standardelor de cost.
În cadrul analizei, Consiliul Concurenţei a constatat o variaţie semnificativă a preţurilor medii pe kilometrul de autostradă: "Spre exemplu, la zonă de şes, în România preţurile au variat intervalul 2,68 milioane euro (tronsonul Feteşti- Cernavodă) şi 11,61 milioane euro (varianta de ocolire Piteşti), în Bulgaria între 2 milioane euro (tronsonul Tracia - Nova Zagora - Yambol) şi 2,8 milioane euro (Hemus - Sofia şi Yana), iar în Polonia în intervalul 4,6 milioane euro (Zgorzelec - Krzy¿owa) - 12,4 milioane euro (Zgorzelec - Krzy¿owa). Se observă că în România variaţia preţului mediu pentru un kilometru de autostradă construit în aceeaşi formă de relief este cea mai mare (45,86%), faţă de Polonia (36,42%) şi Bulgaria (14,22%). Comparativ cu Bulgaria, preţul mediu/km de autostradă construit în zonă de şes este de aproape trei ori mai mare".
Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO), ne-a declarat: "Concluziile raportului nu surprind pe nimeni. Se ştie că avem puţini kilometri de autostrăzi, care sunt scumpi şi se construiesc cu mare întârziere. Nu este neapărat numai vina constructorilor. Autorităţile fie nu asigură finanţarea necesară, fie nu sunt în grafic cu exproprierile. Practica indexării preţurilor prin acte adiţionale nu este străină nici Europei. Normele europene permit majorarea cu până la 50% a valorii contractate. Cred că cel mai important este să se facă o determinare a efectelor în corelaţie cu cauzele. De asemenea, este bine că ancheta sectorială s-a soldat şi cu patru investigaţii privind posibile înţelegeri anticoncurenţiale de tip cartel".
Potrivit Consiliului Concurenţei, în perioada iunie 2010 - iunie 2011, pentru 96 de contracte de execuţie de lucrări de construcţii de drumuri şi de servicii au fost încheiate 203 acte adiţionale, din care 23 au fost modificate din punct de vedere al valorii contractelor. Din cele 23 de contracte cu valoare modificată, pentru 8 contracte valoarea iniţială a fost mărită cu aproape 50%, pentru alte 8 contracte valoarea iniţială a crescut între 10% - 30%, iar 2 contracte de lucrări au suferit modificări de peste 50% din valoarea iniţială.
Reprezentanţii autorităţii de concurenţă notează că această situaţie nu este o caracteristică doar a pieţei româneşti: "Conform unui raport al Curţii Europene de Conturi privind lucrările de infrastructură derulate din fonduri comunitare în Germania, Grecia, Polonia şi Spania în perioada 2000-2013, costurile a 46% din proiectele auditate au crescut cu mai mult de 20% în timpul execuţiei lucrării".
Analiza realizată de Consiliul Concurenţei indică faptul că piaţa lucrărilor de construcţii de drumuri este o piaţă slab concentrată, pe aceasta fiind active aproximativ 640 de companii. Asocierile între companii în vederea participării la licitaţii, precum şi prezenţa unei companii în două sau mai multe asocieri pentru a participa la licitaţii ce se desfăşoară în acelaşi timp sunt frecvente şi reprezintă caracteristici ale acestei pieţe. Deşi legale conform legislaţiei privind achiziţiile publice, din punct de vedere al concurenţei, acestea creează suspiciuni privind schimbul de informaţii sensibile între participanţi şi limitează posibilitatea părţilor de a concura una cu cealaltă sau cu terţi în calitate de companii independente, potrivit sursei citate.
În vederea asigurării unei concurenţe reale în cadrul unei licitaţii, Consiliul Concurenţei consideră necesară limitarea interacţiunii între ofertanţi şi evitarea organizării simultane a licitaţiilor cu acelaşi obiect (aşa cum s-a întâmplat în cazul celor 6 licitaţii corespunzătoare celor şase sectoare organizate de Primăria Capitalei pentru atribuirea contractelor cadru de asfaltare a străzilor). Pe de ală parte, implicarea companiilor în mai multe contracte de lucrări de construcţii de drumuri în acelaşi timp, fără a dispune în mod real de resursele necesare, poate conduce la disfuncţionalităţi ale pieţei, prin întârzieri în executarea lucrărilor şi implicit, creşterea costurilor acestora.
Studiul autorităţii de concurenţă arată că termenele de execuţie a lucrărilor din România au fost depăşite la majoritatea tronsoanelor de autostradă cu mai mult de 12 luni. Conform aceluiaşi raport al Curţii Europene de Conturi, proiectele de infrastructură derulate în ţările incluse în analiză au înregistrat depăşiri de termen, în medie cu 9 luni, ceea ce reprezintă 41% din termenul planificat iniţial.
În perioada 2007 - 2011, marja medie a profitului obţinut în sector a fost de 7%, respectiv de aproximativ 8% pentru constructorii români şi de 4% pentru cei străini.
Raportul Consiliului Concurenţei menţionează faptul că, deşi obligatorie, publicarea în anunţurile de participare a valorii estimate a contractelor de lucrări de construcţii de drumuri poate influenţa/afecta formarea preţului. Cunoaşterea acestora poate conduce la elaborarea unor oferte financiare care nu reflectă costurile reale şi performanţele economice ale companiilor, ci tind să se alinieze la aceste valori estimate.
În contextul demersurilor pentru divizarea CNADNR şi constituirea a două noi companii naţionale, Consiliul Concurenţei recomandă iniţiatorului actului normativ să delimiteze clar activităţile ce au caracter de serviciu de interes economic general de cele cu caracter comercial, cât şi sursele de finanţare pentru cele două categorii de activităţi.
În cadrul anchetei sectoriale pe piaţa lucrărilor de construcţii de drumuri şi autostrăzi din România, Consiliul Concurenţei a solicitat informaţii atât companiilor din sector, cât şi administratorilor reţelei de drumuri publice.
În urma acesteia, au fost iniţiate patru investigaţii privind posibile înţelegeri anticoncurenţiale de tip cartel (extracţia/prelucrarea şi comercializarea de agregate minerale de balastieră, participarea cu oferte trucate la licitaţiile organizate de către DRDP Craiova, împărţirea pieţei între unele companii active pe piaţa lucrărilor de construcţii de drumuri aflate în administrarea DRDP Braşov, respectiv DRDP Timişoara), care se află în prezent în derulare.
Premierul Victor Ponta a declarat, ieri, că nu este mulţumit de modul cum se construiesc autostrăzi în în ţara noastră şi că de aceea a şi venit la guvernare: "Vreau să arăt că se poate face şi tronsonul Comarnic-Braşov şi Piteşti-Craiova şi Centura Sud, de aia am venit la guvernare. Dacă eram mulţumit, rămâneam cu Boc şi cu Berceanu şi cu Boagiu, care aţi văzut ce buni au fost". Domnia sa a predat, ieri, mandatului de ministru al Transporturilor Ramonei Mănescu, ocazie cu care a mai precizat că Autoritatea de Management a fondurilor europene a rămas la Ministerul Transporturilor, însă Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) se află în responsabilitatea administrativă şi politică a ministrului delegat pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine, Dan Şova.
