La nivel internaţional, piaţa construcţiilor "verzi" este singurul sector din domeniu care nu a înregistrat pierderi în ultimii doi ani, ci mai degrabă creşteri semnificative, ne-a precizat doamna Cristina Şiu, reprezentantul RoGBC. Scot Horst, vicepreşedinte al Consiliului American pentru Clădiri Verzi (USGBC) şi res-ponsabil cu sistemul de certificare voluntară LEED declară că în SUA, în timp ce sectorul construcţiilor per ansamblu a înregistrat o scădere de 70%, segmentul construcţiilor "verzi" a crescut cu 30-40%, în ultimul an. În România este mai greu de estimat statistic care este piaţa construcţiilor "verzi", potrivit Cristinei Şiu: "Dacă este să analizăm exclusiv construcţiile care au obţinut sau sunt în curs de obţinere a unei certificări voluntare (LEED sau BREEAM), pentru clădiri < verzi > numărul acestora este redus. În momentul de faţă, în România există patru clădiri certificate conform standardelor internaţionale de certificare a clădirilor: două proiecte certificate BREEAM (< Euro Tower > şi < Lakeview Bucharest >), un proiect certificat LEED (fabrica < Nokia > de la Jucu) şi unul în curs să primească acelaşi tip de certificat: < Floreasca 169 A >. Cu toate acestea, există aproximativ 20-25 de proiecte de contrucţii care planifică sau au început deja demersurile pentru obţinerea unei astfel de certificări".
Există şi alte exemple de construcţii "verzi", care nu au ales calea certificării, însă au implementat în cadrul construcţiei principii sustenabile: fabrica "Procter & Gamble" de la Urlaţi, "City Business Center Timişoara" - câştigătorul premiului "Proiectul Verde al anului 2009", decernat în cadrul galei premiilor RoGBC destinate companiilor ce activează în domeniul construcţiilor "verzi" - magazinul "Baumax" din Ploieşti (primul magazin de bricolaj "verde" din România).
De asemenea, există multe clădiri "verzi" în stadiul de proiect, după cum ne-a spus Cristina Şiu: "Este greu să le vezi, pentru că multă activitate a fost încetinită, din cauza crizei, dar, în momentul în care activitatea va începe din nou, România va fi surprinsă pozitiv de cât de < verzi > vor să se construiască clădirile. Oamenii din ţară sunt mai eco decât cred că sunt".
Certificarea se justifică în special pentru clădirile mari, din retail
În prezent, certificarea se justifică mai ales pentru clădirile mari, axate pe zona de retail, dar sunt o grămadă de construcţii micuţe care s-ar încadra la categoria de clădiri "verzi", care nu sunt certificate. Certificările voluntare pentru clădiri "verzi" sunt căutate mai ales de către dezvoltatorii de proiecte comerciale, spaţii de birouri sau proiecte rezidenţiale mari şi au început să trezească interes în rândul acestora doar în ultimii doi, trei ani, potrivit repre-zentantului RoGBC.
Investiţie mai mare, economii importante în timp
Investiţia iniţială poate fi puţin mai mare faţă de o clădire de acelaşi tip clasică, însă suma finală depinde foarte mult de numărul de ocupanţi şi de tipul şi mărimea sistemului implementat, ne-a explicat doamna Şiu.
Cu toate acestea, studiile în domeniu au arătat că, în timp, se obţine o economie de 30-40% la facturile de energie. De exemplu, un sistem de panouri solare poate reduce într-un an cu 60%-80% factura pentru apă caldă menajeră a unei locuinţe şi cu 60% pe cea pentru încălzire.
Cristina Şiu ne-a prezentat mai multe soluţii care trebuie implementate pentru economisirea banilor, construind "verde". Printre acestea se numără:
Planificarea: Un bun design al clădirii şi, în general, o concentrare mai mare pe arhitectură pot reduce costurile şi creşte valoarea clădirii, nu numai prin reducerea cantităţii de materiale folosite la construcţie, dar şi prin faptul că o clădire poate fi mult mai sigură, mai eficientă din punct de vedere energetic, dar poate fi şi mai plăcută pentru locuit.
Folosirea apei în mod eficient: Pentru reducerea consumului de apă, primul lucru care trebuie luat în considerare este un sistem uşor de întreţinut, astfel încât să nu existe pierderi.
Eficientizarea sistemului termic: Unul dintre aspectele importante ale unei clădiri este felul în care temperatura este reglată, lucru ce are un impact direct asupra confortului ocupanţilor. În ceea ce priveşte eficienţa termică, există două abordări diferite: pe de o parte este vorba despre o clădire mică, ce necesită mari cantităţi de energie pentru menţinerea unei anumite temperaturi interioare. Prin folosirea aerului condiţionat şi a încălzirii centralizate, putem transforma orice spaţiu într-unul locuibil, dar cu un cost destul de ridicat alocat energiei. Pe de altă parte, se află o clădire care nu necesită niciun fel de energie adiţională pentru menţinerea unui nivel confortabil al temperaturii - o clădire pasivă. Ca să avem o astfel de clădire, putem apela la ventilare naturală, arhitectură solară pasivă, folosirea resurselor de apă şi a vegetaţiei pentru răcire, pompe de căldură, izolare foarte bună, ferestre, uşi performante şi un design specific pentru anveloparea clădirii. Arhitectura solară pasivă implică folosirea suprafaţelor vitrate care se află orientate spre sud, astfel încât să aducem un aport de căldură pentru clădire în perioadele reci. Este important ca această căldură să poată să fie "oprită" în timpul verii.
Energia electrică: Sistemele eficiente aduc un aport de economie pentru energie, oferind clădirii valoare pe termen lung şi reducând, pe termen scurt, consumul de energie. Atât iluminarea fluorescentă cât şi cea cu LED sunt mult mai eficiente decât becurile incandescente şi sunt potrivite pentru diferite activităţi, în funcţie de lumina pe care o produc. Nu în ultimul rând, putem avea un sistem de iluminat inteligent, bazat pe senzori sau pe reducerea intensităţii luminii artificiale, atunci când lumina naturală este disponibilă. Utilizarea unor electrocasnice eficiente este un alt mod pentru reducerea consumului de energie.
Folosirea sustenabilă a materialelor: În momentul alegerii materialelor pentru construcţie, trebuie avute în vedere ca acestea să nu fie dăunătoare sănătăţii, să fie sustenabile şi să nu polueze mediul înconjurator şi spaţiul din apropierea clădirii.
Refolosire şi reciclare: Costurile ridicate şi impactul asupra mediului pot fi reduse folosind materiale reutilizabile din site-uri existente. Spre exemplu, fundaţiile din anvelope de maşini uzate pot depăşi ca performanţă fundaţiile clasice din beton.
Majoritatea sistemelor de evaluare a unei clădiri au identificat o problemă majoră: Compuşii Organici Volatili (VOC). Multe produse ca polistiren, vopseluri, adezivi, covoare şi podele din vinil trebuie să conţină o listă de VOC pe care le emit. Companiile sunt obligate să ofere această informaţie, care poate fi găsită şi în alte documente ale produsului sau pe website-ul companiei.
Amenajarea eficientă a spaţiului exterior este, de asemenea, foarte importantă, iar dacă este corect făcută poate fi evitată acumularea apei de ploaie în jurul fundaţiei, prin crearea de burlane şi şanţuri de scurgere, pentru asigurarea drenării optime a suprafeţei.
