Bursa Construcţiilor
Revista Bursa Construcţiilor nr. 3 / 2024

Birocraţia, finanţarea şi lipsa forţei de muncă afectează companiile de construcţii

George Marinescu Ştirile Zilei /

Birocraţia, finanţarea şi lipsa forţei de muncă afectează companiile de construcţii

Sectorul construcţiilor reprezintă unul dintre principalii contributori la constituirea Produsului Intern Brut, dar se confruntă în această perioadă cu probleme generate de birocraţia din partea autorităţilor publice centrale şi locale, de creditarea din partea sectorului bancar şi a pieţei de capital, de reducerea unor facilităţi fiscale şi de lipsa forţei calificate de muncă, au afirmat, ieri, participanţii la conferinţa Dezvoltarea - de la planificare la stabilitate şi durabilitate, eveniment organizat în parteneriat de Banca Naţională a României şi Patronatul Proiectanţilor în Construcţii.

În deschiderea conferinţei, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, a arătat că domeniul construcţiilor reprezintă în ţara noastră o componentă majoră a creşterii economice şi că situaţia financiară a acestui sector e un indicator important privind starea generală a economiei naţionale.

Marcel Boloş, ministrul Finanţelor, a afirmat că Guvernul a aprobat recent o schemă de finanţare de 500 milioane euro pentru sectorul construcţiilor şi a adăugat: "Avem un buget imens pentru dezvoltare, vorbim despre 75 miliarde euro din fondurile europene alocate prin Planul Naţional de Rezilienţă şi Redresare şi prin politic de coeziune, bani care vor finanţa planuri şi investiţii pe care nu avem voie să le ratăm chiar dacă trebuie să facem eforturi consistente pentru a le duce la capăt, chiar dacă deficitul bugetar din acest moment ne creează probleme. PNRR are componenta de investiţii foarte importantă, dar are şi un regim de reforme instituţionale pe care trebuie să le ducem la bun sfârşit, reforme care privesc o reducere în profunzime a cheltuielilor bugetare, reducere care va pune bazele modernizării României. În paralel, din bugetul public, avem un buget pentru dezvoltare gestionat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publica şi Administraţiei şi un buget pentru investiţii din fonduri naţionale, precum şi programul naţional Anghel Saligny, care este foarte important pentru infrastructura rurală, infrastructură ce reprezintă o componentă esenţială a dezvoltării României pe termen lung. Cei trei piloni ai dezbaterii de astăzi - planificare, stabilitate şi durabilitate - fac din România o ţară care, la sfârşitul implementării tuturor programelor şi proiectelor demarate, va avea o faţă modernă şi competitivă în Europa, datorită infrastructurii moderne necesară pentru atragerea de investitori şi derularea de proiecte pe termen lung".

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a precizat că ţara noastră a ieşit din paradigma sărăciei şi a intrat în paradigma dezvoltării, dar a menţionat că, din păcate, mentalităţile nu s-au schimbat încă în anumite zone din administraţia publică şi din mediul privat. Domnia sa a menţionat că anul acesta valoarea proiectelor depuse ar urma să se ridice la 40 miliarde euro pe politica de coeziune şi că speră ca din această sumă să fie contractată până la 31 decembrie 2024 aproximativ 29 miliarde euro.

Ministrul Adrian Câciu a spus: "Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă are două componente mari: investiţii şi reforme. Reformele sunt necesare pentru asanarea problemelor structurale şi stoparea risipei banului public. Din PNRR, trebuie să primim pe cele două componente, 28,5 miliarde euro, dar noi avem încheiate în acest moment contract de 36 miliarde euro, din care 21 miliarde euro reprezintă componenta PNRR. Dacă realizăm aceste investiţii, calitatea creşterii economice se schimbă, va fi o creştere durabilă şi vom avea o garanţie a multiplicării acestor investiţii în economie, multiplicare ce va duce la venituri bugetare mai mari. În ceea ce priveşte politica de coeziune, avem o alocare de 46 miliarde euro, bani ce trebuie cheltuiţi până la finalul anului 2027 sau - dacă va exista prelungire - până la finalul anului 2029. Pe politica de coeziune avem depuse proiecte de 32 miliarde euro. Obiectivul nostru pentru finalul anului 2024 este ca din aceste 32 miliarde euro - noi sperăm ca în 31 decembrie 2024 să avem depuse proiecte de 40 miliarde euro - cel puţin 29 miliarde euro să fie contractate în acest an şi din suma contractată 5 miliarde euro să fie rambursate către România".

Anvelopă financiară de 150 miliarde euro pentru investiţii din fonduri publice

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a arătat că ţara noastră a ieşit din paradigma lipsei de proiecte şi lipsei de finanţare, că practic putem vorbi despre o inflaţie de proiecte şi de finanţare, dar avem mare nevoie de capacitate administrativă şi de personal pentru implementarea rapidă a tuturor proiectelor depuse şi aprobate la finanţare.

Adrian Câciu a menţionat: "Totalul anvelopei investiţiilor angajate în acest moment de România se ridică la 150 miliarde euro - investiţii doar din fonduri publice -, iar la finalul implementării lor trebuie să avem o altă economie naţională, mult mai dezvoltată decât în prezent".

Adrian Veştea, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, a arătat că în acest moment nu există nicio localitate în ţara noastră care nu are măcar un proiect finanţat din fonduri europene.

Ministrul Dezvoltării a precizat: "Este o infuzie mare de capital. Într-adevăr, până la implementare sunt multe etape, dar dorim ca această perioadă să o simplificăm măcar prin prisma procedurii de achiziţie. Anghel Saligny e cel mai amplu program de investiţii, iar 3109 unităţi administrativ-teritoriale au contracte în derulare. Putem să spunem că pe acest program, doar cine nu a aplicat nu are proiecte. Programul se derulează pentru implementarea unor obiective care ţin de infrastructura de apă, canalizare, gaz metan, dar şi de infrastructura rutieră. O altă componentă pe care o finanţăm priveşte clădirile cu grad seismic şi avem mai multe proiecte care vor intra efectiv în implementare. În ceea ce priveşte proiectele derulate pe PNDL 1 şi 2, acestea au un grad de realizare de 90%".

Adrian Veştea a mai spus că proiectele finanţate din PNRR, finanţări gestionate prin MDLPA, se ridică la o valoare totală de 7 miliarde euro şi a menţionat că toate investiţiile nete realizate anul trecut de minister se ridică la 183,6 miliarde lei.

Cu toate acestea, ministrul Dezvoltării a precizat: România trebuie să îşi creeze o strategie privind capacitatea de implementare a acestor proiecte. Viteza de implementare creşte pentru că se află în concurenţă cu dezvoltarea economiei mondiale. Resursa umană este esenţială, iar partea fiscală este marginală, pentru că avem un volum investiţional foarte mare. Trebuie să ţinem cont că mai avem, 28 sau 29 de luni în care trebuie să avem 36 miliarde euro, majoritatea din PNRR, deja investiţi. De aceea, trebuie să sprijinim creşterea sectorului construcţiilor, care este un formator important al Produsului Intern Brut.

Sectorul bancar şi piaţa de capital, pregătite să sprijine companiile de construcţii

În ceea ce priveşte finanţarea companiilor de construcţii, Florin Dănescu, preşedinte executiv al Asociaţiei Române a Băncilor, a afirmat că în primul rând trebuie creată o stare de încredere între antreprenori şi bănci, pentru ca băncile să nu mai fie privite doar ca instituţii al căror scop este realizarea de profit.

Florin Dănescu a spus: "În general, puţină lume a reproşat băncilor că nu ar fi competente, dar sunt mulţi care reproşează că băncile nu ar fi de încredere. Am constatat că acelaşi lucru se întâmplă şi în alte industrii. Există percepţia despre bănci că profiturile sunt foarte mari, dar, din 24 de industrii, noi ne aflăm pe locul 20 la profit asupra capitalului. Industria bancară e mult sub medie. (...) Economia României poate fi văzută din două puncte: unul pozitiv, conform căruia suntem într-un moment istoric de dezvoltare şi unul negativ, prin prisma drumului lung pe care îl avem de parcurs. Care este situaţia de fapt? 540.000 IMM-uri oferă 67% din locurile de muncă şi contribuie la formarea a 56% din PIB, fiind principalul pilon al economiei naţionale. Trebuie însă să vedem că, din punct de vedere cantitativ, suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană, cu 24 IMM-uri la 1000 de locuitori. Apoi avem o problemă structurală, deoarece 35% sau aproape 40% din IMM-uri au capitaluri negative de mai bine de 10 ani, iar această pondere este una îngrijorătoare. Probleme sunt şi din punct de vedere calitativ, atât timp cât în privinţa productivităţii calculată raportat la salariu avem o cifră medie de 14.500 euro anual pe salariat faţă de media europeană care se ridică la 57.000 euro anual".

Legat de finanţarea companiilor de construcţii de către piaţa de capital, Gabriela Horga, vicepreşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară cu atribuţii în domeniul pieţei de capital, a afirmat că este nevoie ca mai multe firme din acest sector de activitate să fie listate la bursă pentru a primi finanţarea de care au nevoie.

Gabriela Horga a precizat: "Promovarea şi dezvoltarea industriei construcţiilor este vitală pentru creşterea economică şi pentru dezvoltarea durabilă. Industria construcţiilor a avut în ultimii ani o dezvoltare dinamică prin intermediul investiţiilor publice şi prin accesul la fondurile europene, dar este un sector în creştere care nu a fost ocolit de majorarea preţurilor la materialele de construcţii şi care se confruntă cu o nevoie acută de finanţare. Din fericire, finanţarea poate îmbrăca mai multe alternative. Dincolo de sectorul bancar, trebuie să ne uităm la finanţarea din piaţa de capital la care au apelat mai multe companii. Piaţa de capital nu este concurentă împrumuturilor bancare, ci este complementară. Mai multe companii de construcţii sunt listate la bursă şi cred că devine un obiectiv pe termen mediu şi lung pentru firmele de construcţii să utilizeze instrumentele oferite de piaţa de capital pentru finanţare. Pe lângă aceasta, cred că este nevoie şi de o campanie de educare a IMM-urilor pentru a înţelege regulile şi mecanismele pieţei de capital şi pentru a căpăta încredere în utilizarea acestora. (...) Un astfel de instrument este crowd-fundingul imobiliar, domeniu în care ASF a autorizat două companii care facilitează acordarea acestor finanţări pentru dezvoltatorii imobiliari. Din păcate, în crowd-fundingul imobiliar companiilr nu beneficiază de protecţia fondurilor de compensare. (...) În orice caz, economia are nevoie de creşterea numărului de investitori şi de diversificarea instrumentelor pentru ca piaţa de capital să devină un motor de creştere pentru companii".

4 miliarde euro din fondurile de pensii, neutilizaţi pe piaţa de capital

La rândul său, Adrian Tănase, director general al Bursei de Valori Bucureşti a afirmat că indicele BET este pe maxime istorice şi înseamnă că va urma o perioadă bună din punct de vedere economic.

Reprezentantul BVB a precizat: "Din păcate nu suntem cu bursa unde ne dorim, adică nu suntem reprezentaţi în economia locală. Valoarea tuturor companiilor listate la BVB este de 15% din PIB şi am dori să fim comparabili cu Polonia care are o valoare de 30% din PIB, ca să nu vorbesc despre pieţele dezvoltate unde valoarea companiilor listate este mai mare decât PIB-ul. Deci mai sunt foarte multe lucruri de făcut, însă traiectoria este foarte bună. În aceste context avem şi anumite frustrări, iar una dintre ele este o reprezentare sectoriale pe care nu prea ne-o dorim. Vrem o altă reprezentare sectorială şi unul dintre sectoarele care ne trezeşte atenţia şi încercăm să identificăm soluţii pentru a-l face mai bine reprezentat pe bursă este sectorul imobiliar şi al construcţiilor. În momentul de faţă, sectorul imobiliar reprezintă doar 2% din BVB. Am văzut că sectorul construcţiilor reprezintă 8% din PIB, însă la bursă nu avem încă atins acest procent de reprezentare. Avem practic doar doi dezvoltatori care sunt listaţi la BVB. Sunt soluţii pe care ar trebui să le discutăm cu asociaţiile din domeniu, dar bineînţeles este nevoie de educare. Antreprenorii din domeniu poate nu ştiu de capacitatea BVB şi de banii care există, care sunt disponibili pe piaţa de capital, dar sunt şi instrumente noi pe care trebuie să le introducem pentru a facilita transmisiunea banilor disponibili din piaţa de capital către sectorul de construcţii. De exemplu, fondurile de pensii private locale au o limită de investiţii de 15% în proiecte public-private de infrastructură, limită care nu este utilizată absolut deloc, deoarece nu există astfel de proiecte de infrastructură. 15% înseamnă acum aproape 4 miliarde euro, care cofinanţate ar putea să finanţeze proiecte foarte mari de infrastructură. Lucrăm acum pentru reglementarea Real Estate Investment Trust, instrument care facilitează investiţia în sectorul imobiliar pentru investitorii individuali şi investitorii instituţionali prin piaţa de capital, în condiţii de disciplină şi de transparenţă mult mai avantajoase, care va duce la crearea unui pool de cumpărători pentru construcţiile respective".

Faţă de intervenţiile de mai sus, Cristian Erbaşu, preşedintele Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii a arătat că criza finanţării este o problemă cu care se confruntă acest sector, pentru care s-au redus facilităţile fiscale acordate angajaţilor, deşi aceste facilităţi aveau o valoarea totală anuală de sub un miliard euro, în condiţiile în care construcţiile aduc anual la bugetul de stat 5 miliarde euro numai din fonduri europene.

Cristian Erbaşu a mai spus: "Banii se produc greu şi vin şi mai greu, iar constructorii trebuie să dea garanţii de 10%, 15% sau 20% din valoarea lucrării. (...) În privinţa productivităţii, ne aflăm la 80-90% din media europeană şi considerăm că în ţara noastră sectorul construcţiilor trebuie să depăşească 10% din PIB, nu 8% cât este acum. O altă problemă majoră cu care ne confruntăm este birocraţia. Suntem într-o încleştare generalizată creată de birocraţie, ce ne pune probleme de personal. În loc să ţinem oamenii pe şantier, îi ţinem la birouri să lucreze la fel de fel de documente. Avem în acest moment un raport de doi oameni la birou pentru un om pe şantier. Iar autorităţile centrale vorbesc despre simplificare. Din păcate, la fiecare simplificare de până acum am asistat de fapt la o complicare, deoarece s-au făcut reguli noi dar au rămas în vigoar eşi cele vechi".

Reprezentantul antreprenorilor din construcţii a mai spus că o problemă este şi criza forţei de muncă, ce va atrage cu ea o creştere abruptă a manoperei, atât timp cât companiile practică "un hunting dur" pe aceiaşi oameni cărora le măresc salariile în dauna productivităţii.

Revista
BURSA Construcţiilor

Vreţi să fiţi la curent cu proiectele iniţiate sau în dezvoltare pe întreg cuprinsul ţării? Care sunt planurile autorităţilor locale în ceea ce priveşte investiţiile în construcţia de locuinţe, spaţii comerciale şi de birouri, infrastructură?

Vreţi să aflaţi noutăţile pe piaţa materialelor de construcţie?

Peste optzeci de pagini cu informaţii utile în revista "Bursa Construcţiilor"!

În exclusivitate - devize pe proiect, preţurile medii ale materialelor şi serviciilor de construcţii.

Aflaţi care sunt cele mai bune plasamente imobiliare ! Ce şi unde se va construi, care sunt proiectele în curs de execuţie şi toate informaţiile necesare unui investitor pe piaţa imobiliară (preţuri, tendinţe din Bucureşti şi din întreaga ţară).

Piaţa Imobiliară

Proiecte

Amenajări

Smart City

Fotoreportaj

Preţuri

Finanţare

Investiţii

Legea

Internaţional