Bucureştiul are posibilităţi reale de dezvoltare. Acestea au fost puse în valoare printr-o serie de mari investiţii publice realizate în ultimii ani. Viitorul presupune însă o colaborare între mediul public şi cel privat pe aria investiţională: "Dorim ca Bucureştiul să fie căutat de investitori pentru parteneriate public-private. Deja am reuşit să încheiem astfel de parteneriate", a declarat domnul Sorin Oprescu, primarul general al municipiului Bucureşti în cadrul forumului "Infrastructură, dezvoltare urbană, arhitectură de interior", organizat de Forum Invest.
Cele mai multe aspecte privind dezvoltarea Bucureştiului sunt legate de funcţionalitate. Astfel, proiectele de dezvoltare urbană vizează infrastructura de transport şi cea edilitară, infrastructura culturală şi educaţională, reabilitarea monumentelor istorice şi a spaţiilor verzi, realizarea de noi dotări pentru desfăşurarea de eveniemnte şi reabilitarea Centrului istoric, precizează domnia sa.
Cel mai mare proiect de infrastructură întreprins de Primăria Capitalei vizează realizarea diametralei Nord-Sud, în lungime de 12,5 km. Traseul viitoarei artere începe din Piaţa Victoriei, trece pe străzile Buzeşti, Berzei, Mircea Vulcănescu, Calea Plevnei, Vasile Pârvan până la Podul Haşdeu, unde intră în subteran şi iese în apropiere de Piaţa Coşbuc, bulevardul Tudor Vladimirescu, Rahova şi ajunge la Piaţa Progresu.
Pentru a facilita legătura dintre cartierele rezidenţiale ale Bucureştiului şi platformele industriale, este în curs de realizare inelul median de circulaţie. Acesta presupune lărgiri şi străpungeri în lungime de 23 km. Una dintre soluţiile pentru care s-a optat are în vedere construirea unor pasaje supraterane. Astfel, Pasajul Basarab, cu o lungime totală de aproape 2 km, va fi funcţional la sfârşitul lunii martie 2011. Lucrările sunt în curs sau unrmează să înceapă la alte cinci pasaje supraterane: Pipera (peste Bd. Barbu Văcărescu şi Calea Floreasca), Podul Virtuţii (peste Crângaşi, între Splaiul Independenţei şi Bd. Uverturii), Grigorescu - Dudescu (peste Splaiul Independenţei), Doamna Ghica - Bd. Chişinău şi Mihai Bravu - Văcăreşti. De asemenea, au fost modernizate sau sunt în curs de modernizare pasajele subterane Unirii, Victoriei, Obor, Lujerului, Universităţii şi vor fi demarate lucrările la Pasajul Pieţei Libere si Piaţa Sudului.
Un alt program vizează reabilitarea şi modernizarea unor artere principale de circulaţie: Bd. Aviatorilor, Bd. Constantin Prezan, Bd. Mircea Eliade, Bd. Tudor Vladimirescu, Bd. Niţu Vasile, a mai precizat sursa citată.
Pentru a restrânge problema parcărilor, Primăria Municipiului Bucureşti va construi parcaje subterane, totalizând în jur de 7.300 locuri de parcare. Primele opt locaţii pentru astfel de investiţii sunt: Universitate, Edgar Quinet, Piaţa Walter Maracineanu, Piaţa Dorobanţilor, Piaţa Charles de Gaulle, Piaţa Victoriei, Piaţa Alba Iulia şi Spitalul Colţea. În perspectivă sunt prevăzute alte două parcaje în zona Gării de Nord, şi în zona Centrului Istoric. Construcţia si exploatarea parcajelor se va face prin concesiune publică, repsectiv prin parteneriat public-privat. Măi sunt de încheiat doar trei contracte, subliniază domnul Oprescu.
Investiţiile în Centrul Istoric se vor concretiza până la sfârşitul acestui an prin finalizarea lucrărilor pe 6 străzi. De asemenea, urmează să fie restaurate 26 de faţade şi consolidate clădirile mici, urmând ca pe viitor să fie consolidate şi blocurile care mărginesc perimetrul.
În privinţa reabilitării reţelelor edilitare şi a drumurilor prin programul finanţat de Banca Mondială, edilul-şef precizează că lucrările sunt aproape de finalizare. Programul a vizat străzile din zonele Giuleşti-Sârbi, Apărătorii Patriei, Progresului, Andronache, Ion creangă şi Siseşti. În 2011 va veni rândul străzilor din zona Zăbrăuţi pentru reabilitare şi modernizare.
Un alt proiect de importanţă majoră pentru Capitală se referă la realizarea staţia de epurare a apelor uzate de la Glina. Prima fază a proiectului va fi gata la sfârşitul acestui an, urmând a se continua cu faza a doua, în valoare de aproximativ 350 milioane euro.
Pentru organizarea de eveniemente sportive de nivel internaţional, Primăria a investit în modernizarea Stadionului Naţional, cu o capacitate de 55.000 de locuri. Inaugurarea sa urmează să aibă loc în martie 2011.
Referitor la structura educaţională, domnul Sorin Oprescu menţionează că 102 astfel de instituţii au fost cuprinse în programul de moderniare şi reabilitare finanţat de Banca Europeană de Investiţii (BEI). Lucrările la 56 de unităţi au fost finalizate, iat până la sfârşitul anului 2011 vor fi realizate şi la celelalte unităţi.
De asemenea, în cele 21 de spitale deţinute de Primăria Capitalei, au fost investite 46 milioane euro în 2009 şi 42 milioane euro în 2010, astfel încât condiţiile din spitale s-au îmbunătăţit considerabil.
În paralel, Primăria a demarat proceduri pentru reabilitarea monumentelor istorice, utilizând fonduri europene. În consecinţă, până la sfârşitul anului 2011 vor fi finalizate lucrările la Arcul de Triumf, Casa Cesianu şi Observatorul Astronomic. În 2012 urmează să fie reabilitat şi Hanul Gabroveni, din Centrul Istoric.
Pe viitor, edilul Capitalei speră să concretizeze alte două proiecte vizând dezvoltarea Bucureştiului. Unul dintre ele se referă la construirea în zona Lacului Văcăreşti, alături de un investitor privat, a unui hipodrom, la care se adaugă câteva unităţi hoteliere şi un teren de golf. Acest obiectiv va putea fi realizat odată cu clarificarea situaţiei terenului concesionat de Guvern pe 50 de ani unui investitor: "M-am adresat Guvernului acum un an şi jumătate şi sper să am răspuns pozitiv", spune domnul Oprescu.
O iniţiativă menită să sprijine dezvoltarea zonei din sudul Bucureştiului, în perspectiva relaizării ariei metropolitane, are în vedere finalizarea Canalului Dunăre-Bucureşti: "Încerc să asamblez o susţinere economică, integrând şi aeroportul ce va fi realizat în sudul Bucureştiului şi, încet încet, să mă apropii de Giurgiu", explică domnul Sorin Oprescu.
