Bursa Construcţiilor
Revista Bursa Construcţiilor nr. 6 / 2022

"Buzăului i-au lipsit, mulţi ani, liniile directoare ale dezvoltării"

Amenajări /

"Buzăului i-au lipsit, mulţi ani, liniile directoare ale dezvoltării"
  • document ataşat apasă aici pentru a descărca.

    (Interviu cu Raluca Bobescu, architectul şef al Municipiului Buzău)

    "Sper ca Buzăul să devină un oraş complex din punct de vedere funcţional, cu infrastructură rutieră, feroviară, de ce nu şi aeriană, un oraş deschis către ţară, poate şi dincolo de graniţe"

    Reporter: Cum apreciaţi modul în care se dezvoltă municipiul Buzău?

    Raluca Bobescu: Încercăm, alături de domnul primar, Constantin Toma, să dezvoltăm un oraş coerent, care să acopere şi nevoile cetăţenilor, dar mai ales să aibă o serie de reguli, pe care cu toţii suntem obligaţi să le respectăm, dacă ne dorim pentru noi, pentru copiii noştri, o viaţă mai bună. Trebuie să avem însă răbdare, pentru că, spre deosebire de alte oraşe, Buzăului i-au lipsit, mulţi ani, liniile directoare ale dezvoltării, iar oamenii vor să se întâmple foarte rapid tot ceea ce văd în alte oraşe din ţară sau în afara ţării. Acest lucru nu este uşor, cei care privesc din exterior poate nu au viziunea de final, dar aşa cum am spus, cu răbdare, va deveni un oraş frumoş, un oraş care va putea să atragă atenţia şi, bineinţeles, investiţii.

    Reporter: Se lucrează la un PUG nou. Care este strategia urmărită în dezvoltarea municipiului ?

    Raluca Bobescu: Noul PUG încearcă să corecteze anomaliile din trecut, să ne aliniem strategiilor europene, să creăm poli de educaţie, cultură, sănătate, să dăm posibilitatea de dezvoltare rezidenţială, producţie şi servicii. Să îi dăm importanţă oraşului aşa cum este el amplasat strategic pe hartă, un nod important rutier, feroviar, geografic, să nu mai fie doar un oraş de tranzit.

    Reporter: Acum, în patrimoniul Primăriei a intrat şi Pădurea Crâng. Cum va fi inclusă în strategia de dezvoltare?

    Raluca Bobescu: Este adevărat că acum ne bucurăm ca întregul areal al Parcului Crâng să fie în patrimoniul Primăriei. Pe lângă faptul că suprafaţa de aproximativ 200 ha va contribui semnificativ la calculul de spaţiu verde pe cap de locuitor, nu aş vrea să înaintez nişte cifre până nu avem calculele exacte din strategia PUG-ului. Ne dorim ca Parcul Crâng să devină o pădure-parc asemeni Parcului Tiergarten din Berlin de 210 ha - deschis tuturor, atât copiilor, cât şi adulţilor.

    Reporter: Care sunt atuurile municipiului Buzău, având în vedere că este bogat în parcuri, deci în zone verzi, dar sunt şi multe schimbări anunţate, cum ar fi, de exemplu, reconfigurarea centrului municipiului, dar şi alte parcuri (cel de lângă Parcul Tineretului) sau zone de recreere ?

    Raluca Bobescu: În primul rând că are un primar care doreşte ca toate aceste proiecte să se întâmple. Faptul că Buzăul are multe parcuri este un avantaj atât prin calitatea aerului, cât şi prin faptul că sunt zone de recreere pentru cetăţeni.

    Avem în plan ca fiecare parc să devină un pol de interes, cu o funcţiune specifică, educaţie, cultură, cercetare, sport. Noul parc care de fapt este o extindere a Parcului Tineretului face ca acesta să devină şi mai atractiv pentru zonă, mai ales că în jurul lor se vor dezvolta cartiere rezidenţiale cu câteva mii de unităţi locative şi astfel zona va avea servicii integrate, oferind zonă de agrement, relaxare şi educaţie. Vom pune în valoare şi canalul Iazul Morii, apa ducând la o calitate a aerului mai bună. Vor fi piste de biciclete, astfel încât să poată fi tranzitată toată zona dintre cartierul Orizont şi până la tarlaua 33. Despre aqua parkul din zona ştrandului va pot spune că face parte dintr-un proiect mai complex de sport, pentru că oraşul duce lipsă de spaţii destinate sportului, atât de performanţă cât şi de agrement.

    Cu privire la amplasarea sculp­turilor de mari dimensiuni, a fost într-adevăr o provocare, pentru că a trebuit să ţinem cont de simbolis­tica lor, dimensiuni, cadrul urbanis­tic, vizibilitate, să nu ne concentrăm doar în zonele populate, să ne ducem cu ele şi în cartiere, dincolo de prima linie, pentru că, astfel, dăm importanţă tuturor zonelor, tuturor cetăţenilor, oferindu-le deschidere către cultură şi informaţie.

    Sunt multe şantiere deschise, urmează şi altele şi cred că toate acestea vor face din oraşul nostru un pol atractiv pe harta României.

    Reporter: Cum stă municipiul cu spaţiul privind construcţia de blocuri şi case? Unde ar putea să se mai extindă?

    Raluca Bobescu: Nu aş vrea să spun că stăm foarte bine, dar nici rău. Este, ca orice funcţiune pe care trebuie să o amplasezi pe hartă, o provocare pentru că nu doar faci o pată de culoare, ci trebuie văzut, gândit per ansamblu, de la accese în zonă, facilităţi, până la retail şi la şcoală, servicii medicale, parc, loc de joacă, tot ceea ce ţine de nevoile primare ale unui cetăţean.

    Da, mai este loc, în zona de nord, în lungul canalului Iazul Morii şi în zona de sud, nu trebuie să le concentrăm doar pe o anumită direcţie, ci trebuie să fie un echilbru între rezidenţial şi servicii, pentru că, alt­fel, vor aparea disfuncţionalităţi urbanistice, la nivel de infrastructură.

    Reporter: Primăria a avut un referendum de unire cu Ţinteşti. Era acesta un lucru benefic? Ce avantaje ar fi adus? Era aceasta singura soluţie pentru extindere?

    Raluca Bobescu: Această unire cu Ţinteştiul ar fi putut duce la o strategie de dezvoltare la nivel macro. Buzăul putea deveni astfel o metropolă, pentru că ar fi atras şi alte comune din proximitate. Ar fi avut avantajul ca, o dată mărită suprafaţa, numărul de locuitori, să fim încadraţi la o treaptă superioară pentru atragerea fondurilor europene, ceea ce ar fi dus, în consecinţă, la o dezvoltare a oraşului mult mai mare.

    Se poate extinde oraşul prin noul PUG, unde se va trasa o nouă limită a intravilanului, dar acest lucru se poate face până la limita cu Tinteşti, lucru pe care îl studiem ca să vedem avantajele şi dezavantajele extinderii intravilanului.

    Reporter: Prin Buzău va trece şi Autostrada A7. Ce avantaje va aduce acest lucru pentru dezvoltarea municipiului?

    Raluca Bobescu: În primul rând, autostrada va salva oraşul să mai fie tranzitat de atâtea maşini către Moldova, supraaglomerarea zonei industriale cu maşini de mare tonaj se va concentra acum pe A7, pe drumul expres Buzău-Brăila şi pe orbitalul oraşului, un inel de circulaţie la limita oraşului, de centură.

    Ţinând cont de contextul istoric, cadrul natural al oraşului Buzău şi scopul planificarii urbane, dorim să creăm premisele unui oraş concentrat din punct de vedere al circulaţiilor şi coerent din punct de vedere al distribuţiei funcţionale şi morfologice.

    Dezvoltarea infrastructurii, indiferent dacă este ea de mare viteză sau drumuri interne, duce la dezvoltarea economică a oraşului. Se vor crea, astfel, poli de interes în lungul acestor căi de comunicaţii ca hub-uri logistice, de transport, zone rezidenţiale, retail, oraşul devine atractiv pentru investitori prin distanţa mică până la Bucureşti, de aici putem gestiona transportul către toate regiunile ţării. Buzăul are avantajul amplasării geografice şi trebuie profitat de acest lucru prin dezvoltarea infrastructurii rutiere, feroviare.

    Reporter: Cum credeţi că va arăta Municipiul Buzău peste cinci ani?

    Raluca Bobescu: Cred că Buzăul va arăta bine, noi facem toate eforturile în acest sens, dar trebuie să ţinem cont de mai mulţi factori, vorbim şi de cum evoluează economia ţării, de politica externă etc.

    Oraşul va fi schimbat în bine, ne va permite să punem în aplicare toate ideile şi proiectele pe care le discutăm împreună cu domnul primar. Tot oraşul va fi schimbat, nu ne concentrăm doar pe o zonă de teritoriu sau într-o anumită direcţie de investiţii, ne gândim pe toate palierele de funcţiuni, sănătate, educaţie, infrastructură, sport, cultură.

    Sper să devină un oraş complex din punct de vedere funcţional, cu infrastructură rutieră, feroviară, de ce nu şi aeriană, un oraş deschis către ţară, poate şi dincolo de graniţe, dar trebuie avută răbdare, încredere, pentru că sunt lucrări foarte grele care necesită atenţie, specialişti, investiţii foarte mari.

    Reporter: Cum stă municipiul în ceea ce priveşte construcţia de noi ansambluri rezidenţiale? Dar în domeniul industrial? Avem investitori interesaţi?

    Raluca Bobescu: Sunt proiecte de ansambluri rezidenţiale şi pe zona industrială în analiză la nivelul serviciului de urbanism, sunt investitori, atât locali, cât şi din alte oraşe, dar realizarea infrastructurii rutiere prin A7, drumul expres Buzău-Brăila şi orbitatul - şoseaua de centură - vor trezi interesul investitorilor, mai ales că în oraşele mari acum lucrările sunt blocate la nivel de administraţie, iar PUG-urile şi PUZ-urile sunt anulate. Acest lucru face ca Buzău să se găsească într-un context favorabil, suntem deschişi discuţiilor, pentru că astfel vom ridica şi calitatea traiului cetăţenilor, atragem forţă de muncă, sperăm să nu urmeză o criză, pentru că primul afectat este sectorul construcţiilor.

    Reporter: Marea provocare a municipiului Buzău: parcările. Cum vedeţi rezolvarea acestei situaţii?

    Raluca Bobescu: Într-adevăr este o provocare, pentru că şi eu sunt şofer şi când mă urc la volan mă gândesc unde parchez, indiferent de oraş. În general, în marile oraşe problema parcărilor reprezintă o problemă spinoasă, pentru că astăzi o parcare la nivelul solului presupune o suprafaţă betonată foarte mare, contribuie la schimbările climatice, la încălzirea globală, scade spaţiul construibil, marile oraşe au mai multe alternative în privinţa mijloacelor de transport în comun, pe când în oraşele mai mici, cum este şi cazul Buzăului, trebuie găsite soluţii, care cred eu că se pot rezolva prin parcări subterane supraetajate. Şi noi studiem diverse zone pentru a vedea dacă sunt sau nu fezabile astefl de investiţii.

    În parcările dintre blocuri este o supraaglomerare şi analizăm o posibilă reconfigurare, ca să acordăm spaţiu şi locurilor de joacă. Nu există, din păcate, nicăieri în lume un exemplu de bună practică general valabil pe care şi noi să îl putem adopta, însă am realizat un regulament de urbanism cu privire la parcări şi, de acum, construcţiilor noi, în funcţie de dimensiuni, funcţiune ş.a.m.d, trebuie să le fie asigurate locuri de parcare fie în subsol sau demisol.

    Din păcate, oraşul Buzău nu s-a dezvoltat coerent, după o strategie clară, a construit fiecare unde şi cum a vrut, haotic, s-au acceptat compromisuri urbanistice greu de remediat. Pentru a exemplifica - sunt zone unde trama stradală nu respectă normele de proiectare şi nu poate intra decât o maşină, în alte părţi s-au acceptat constucţii cu regim de înăltime mai mare decât restul construcţiilor, creând o disfuncţionalitate estetică, sunt aglomerări de funcţiuni, dar sper că, încet-încet, se va accepta că trebuie să construim conştient şi coerent.

    Reporter: Oraşul are şi o zonă istorică. Ce credeţi că ar trebui îmbunătăţit aici?

    Raluca Bobescu: Încă din antichitate oraşele aveau strategii de dezvoltare, reguli de urbanism şi toate activităţile, instituţiile importante se concentrau în inima urbei, care cu timpul a devenit pentru fiecare asa-zisul centrul vechi, istoric. Cum bine spuneţi, şi Buzăul are această zonă istorică, pe care acum încercăm, printr-un regulament special, să o protejam de intervenţii agresive la nivel estetic, cromatic, să conservăm arhitectura edificiilor şi să restaurăm acolo unde se mai poate şi mai există şi documente cu imaginea lor. Încercăm să ne păstrăm patrimoniul, identitatea locală, dar în acelaşi timp să îl deschidem către tineri în mod special, pentru că ei sunt cei care dau un "vibe" bun şi optimist unui oraş.

    Reporter: Buzăul are un brand de oraş şi un logo. Este acesta un avantaj? Cum ar putea fi folosite aceste în creşterea atractibilităţii municipiului?

    Raluca Bobescu: Cum bine ştiţi, cu acest brand "Buzău - oraş deschis" am câştigat premiul pentru cel mai bun brand de oraş din Europa, la cea mai mare competiţie de branduri din lume, lucru care face din oraşul Buzău un oraş unic, atractiv şi care trebuie valorificat la maximum.

    Reporter: Care sunt, în opinia dumneavoastră, cele mai mari provocări în acest domeniu?

    Raluca Bobescu: Arhitecţii nu doar proiectează clădiri frumoase, ei trebuie să fie permanent la curent cu schimbările legislative, tehnologice, să găsească soluţiile cele mai bune pentru beneficiari, să integreze şi să înţeleagă strategiile de dezvoltare urbană, să se documenteze şi în permanenţă să fie atenţi la detalii.

    Chiar dacă nu avem jurământul lui Hipocrate ca în medicină, avem o datorie morală faţă de cel ce ne solicită serviciile, faţă de meseria de arhitect în sine. Este o meserie extrem de complexă, pentru care nu este suficient să cunoşti reguli de proiectare, trebuie să ai capacitatea de a înţelege complexitatea unui proiect, să fii capabil să vezi dincolo de planşetă.

    Dupa cum spunea celebrul arhitect Norman Foster - "ca arhitect proiectezi pentru prezent, cu gândul la trecut şi pentru un viitor, care este de fapt necunoscut" -, a fi arhitect este o mare provocare şi din punct de vedere al viziunii.

    Reporter: Mulţumesc!

    Ştirile zilei

    Revista
    BURSA Construcţiilor

    Vreţi să fiţi la curent cu proiectele iniţiate sau în dezvoltare pe întreg cuprinsul ţării? Care sunt planurile autorităţilor locale în ceea ce priveşte investiţiile în construcţia de locuinţe, spaţii comerciale şi de birouri, infrastructură?

    Vreţi să aflaţi noutăţile pe piaţa materialelor de construcţie?

    Peste optzeci de pagini cu informaţii utile în revista "Bursa Construcţiilor"!

    În exclusivitate - devize pe proiect, preţurile medii ale materialelor şi serviciilor de construcţii.

    Aflaţi care sunt cele mai bune plasamente imobiliare ! Ce şi unde se va construi, care sunt proiectele în curs de execuţie şi toate informaţiile necesare unui investitor pe piaţa imobiliară (preţuri, tendinţe din Bucureşti şi din întreaga ţară).

    Locuinţe

    Piaţa Imobiliară

    Proiecte

    Amenajări

    Smart City

    Materiale

    Preţuri

    Finanţare

    Investiţii

    Perspective

    Internaţional