Bursa Construcţiilor
Revista Bursa Construcţiilor nr. 3 / 2020
Abonament gratuit

"Creşterea din sectorul construcţiilor nu este sustenabilă"

Materiale /

"Creşterea din sectorul construcţiilor nu este sustenabilă"
  • document ataşat apasă aici pentru a descărca.

    Creşterea înregistrată în ultima perioadă în sectorul construcţiilor nu este sustenabilă, iar trendul de creştere nu poate continua fără investiţii mari în infrastructură, este de părere Marian Petre Miluţ, preşedintele Consiliului de Administraţie din cadrul PREFAB.

    Domnia sa ne-a vorbit, într-un interviu, atât despre problemele din domeniu, cât şi despre evoluţia companiilor cu capital autohton şi despre relaţia acestora cu băncile.

    "Problema băncilor este să găsească o soluţie de echilibru şi să dimensioneze mai corect rata de profitabilitate în raport cu expunerea la risc. Ele trebuie să se apropie mai mult, din sferele înalte din care au trăit până acum, de viaţa reală, fără a expune însă capitalul celor care s-au îndreptat spre bănci".

    (Interviu cu Marian Petre Miluţ, preşedintele Consiliului de Administraţie din cadrul PREFAB)

    "Trendul de creştere a domeniului nu poate continua fără investiţii mari în infrastructură"

    "Problema băncilor este să găsească o soluţie de echilibru şi să dimensioneze mai corect rata de profitabilitate în raport cu expunerea la risc"

    "Companiile cu capital autohton trec printr-o criză de capital cash flow, aproape cronică"

    "România încă nu a înţeles care sunt regulile economiei de piaţă în domeniul fiscal"

    Reporter: În ultima perioadă, toate cifrele arată că sectorul construcţiilor se află în creştere. Care a fost evoluţia acestuia şi ce trend a avut piaţa materialelor de construcţii, în ultimul an?

    Marian Petre Miluţ: Anul 2015 raportat la 2014, arată într-adevăr o creştere reală în sectorul construcţiilor şi al materialelor de construcţii, pe fondul unor investiţii care s-au făcut în special de către investitori privaţi. Acest lucru nu este sustenabil şi trendul nu poate să continue fără investiţii mari de infrastructură care încă trenează şi sunt insuficiente. Mai grav, considerăm că întârzierile sunt din cauza elementelor de natură birocratică şi a lipsei de asumare a responsabilităţii din partea instituţiilor statului. Toate ţările care au trecut prin criză, asemeni României, au încercat să depăşească momentele grele prin investiţii ale statului în domeniul infrastructurii. Din păcate, în ţara noastră, în ultimii 3-4 ani, s-a constatat o încetinire în acest sector.

    Pentru 2016, toate companiile au încercat să-şi bugeteze o creştere moderată, dar constatăm, la începutul lunii aprilie, că poate am fost prea optimişti şi anul electoral pe care-l parcurgem poate să fie un an de stagnare, ceea ce ar duce la o deteriorare a situaţiei economice în multe companii. Lipsa unor proiecte care să utilizeze atât resurse interne financiare, cât şi bani europeni care nu pot fi decât la îndemâna instituţiilor statului, poate creea din nou, în următoarea perioadă, o pierdere importantă de fonduri europene pentru România.

    Astfel, putem să tragem o primă concluzie, că orice ar face sectorul privat în sensul adaptării la condiţiile şi standardele unei pieţe europene, fără implicarea concretă a instituţiilor statului, evident şi a Guvernului, nu vom putea depăşi, în curând, standardul de ţară la periferia Europei. România are potenţial enorm în zona de dezvoltare a infrastructurii, cerută de altfel de toată lumea, dar, creând sisteme birocratice în aplicarea procesului de dezvoltare, nu vom face decât să producem întârzieri şi disfuncţii.

    Reporter: Care este percepţia oamenilor de afaceri din sectorul construcţiilor despre aşa-zisă lege a bail-in-ului, care presupune inclusiv confiscarea depozitelor negarantate pentru salvarea băncilor cu probleme? Se gândesc investitorii să-şi retragă banii din depozitele constituite în băncile de le noi/din UE, în contextul în care Legea Rezoluţiei Bancare a intrat în vigoare şi în Europa la începutul acestui an?

    Marian Petre Miluţ: Oamenii de afaceri din sectorul contrucţiilor nu privesc cu ochi buni problema bail-in-ului, care ar putea duce în primul rând la înăsprirea condiţiilor de creditare, atât pentru persoane private, cât şi pentru companii. Aici este problema băncilor - să găsească o soluţie de echilibru şi să se dimensioneze mai corect în ceea ce priveşte rata de profitabilitate în raport cu expunerea la risc. Aşa, mai devreme sau mai târziu, se vor găsi soluţii. Din păcate, în astfel de situaţii, când se aplică noi reglementări cu caracter restrictiv, suferă în primul rând companiile din domeniul productiv, care au nevoie de capital, deci au nevoie de dezvoltare şi, nu în ultimul rând populaţia care va avea tot mai greu acces la resurse financiare.

    Reporter: Cum consideraţi că vor fi afectate piaţa construcţiilor şi sectorul materialelor de construcţii de Legea dării în plată?

    Marian Petre Miluţ: Legea dării în plată va afecta în mod sigur piaţa sectorului construcţiilor şi a materialelor de construcţii, pentru că populaţia din România nu are un excedent atât de mare de capital ca să-şi poată permite plata unor avansuri atât de ridicate cum le percep băncile. Pe de altă parte însă, nu putem să fim de acord cu politica extrem de lacomă a băncilor de a penaliza în toate modurile incapacitatea temporară de plată a unor persoane sau chiar companii. Ele trebuie să se apropie mai mult, din sferele înalte din care au trăit până acum, de viaţa reală, fără a expune însă capitalul celor care s-au îndreptat spre bănci. Până la urmă, legea dării în plată vine să rezolve o problemă pentru oameni, în primul rând, iar cei ce vor profita efectiv de pe urma ei vor fi doar excepţii.

    Reporter: În ce mod consideraţi că firmele româneşti contribuie la dezvoltarea economiei româneşti?

    Marian Petre Miluţ: Firmele româneşti contribuie în mod esenţial la dezvoltarea economiei româneşti. O firmă multinaţională vine să investească pe o perioadă limitată de timp, dacă condiţiile o avantajează. În momentul în care condiţiile se schimbă, pleacă în altă zonă geografică pentru a-şi îndeplini obiectivele. Firmele româneşti vor rămâne aici şi vor plăti taxe şi impozite. S-a dovedit că în perioada de criză, ţările care au avut industrie au trecut mai uşor de momentele grele. Paşii făcuţi de firmele româneşti din punct de vedere al retehnologizării, al pregătirii profesionale şi al adaptării la legislaţia europeană au fost importanţi şi vor continua în această direcţie.

    Reporter: Ce le lipseşte companiilor cu capital autohton ca să se dezvolte?

    Marian Petre Miluţ: Companiile cu capital autohton trec printr-o criză de capital cash flow, aproape cronică. Lipsa de predictibilitate legislativă, zeci şi sute de taxe care apar peste noapte, dar şi modificări ale cuantumului celor deja existente, taxe şi impozite locale lăsate de capul lor să crească la mâna administraţiei locale în diverse regiuni ale ţării, au dus la o decapitalizare a companiilor şi, de aici, la dificultăţi majore în funcţionare. Statul continuă să nu aibă o strategie pe termen mediu şi lung în care să fie precizate obiectivele majore şi direcţiile de dezvoltare.

    Reporter: Cum a evoluat activitatea PREFAB, în 2015?

    Marian Petre Miluţ: Anul trecut, PREFAB a înregistrat o creştere importantă din punct de vedere al cifrelor, raportat la producţia de marfă, dar nu şi-a putut îndeplini obiectivele faţă de marja de profit, pe fondul unor costuri variabile derivate din schimbări permanente în zona legislativă, dar şi a unor proiecte mari de infrastructură amânate pentru anii următori.

    Reporter: Ce estimări aveţi pentru anul în curs?

    Marian Petre Miluţ: Pentru acest an, deocamdată, nu vedem schimbări majore şi credem că obiectivul companiei este să consolideze creşterea realizată anul trecut la indicatorii producţie şi productivitate şi să încerce să obţină marje de vânzare mai bune care să preîntâmpine posibilele costuri variabile. În domeniul materialelor de construcţii, problemele sunt multiple, iar lipsa de preocupare a instituţiilor statului în domeniu, de a încuraja producţia internă cu beneficiile deja cunoscute, ar putea duce în viitor, la importuri masive, similar cu alte domenii cum ar fi cel al medicamentelor, zona legumicolă din agricultură etc. Deosebirea este că aici în condiţiile în care materialele de construcţii ar fi aduse sau importate din exterior, costurile de dezvoltare în România ar fi imense şi ţara noastră ar înregistra nişte întârzieri în dezvoltare, practic de nerecuperat în următorii 20-30 de ani. S-au pierdut deja doi ani, 2014-2016, în perspectiva bugetului UE.

    Dacă anul acesta, respectiv în următorii doi ani, 2017-2018, lucrurile nu se vor reglementa corect, fără o suprataxare şi o supraimpozitare pe care le resimţim extrem de acut, România nu va avea infrastructură nici după 2020 şi toate celelalte domenii de activitate vor avea întârzieri enorme. Soluţiile pentru rezolvarea unor astfel de situaţii sunt în parte, cunoscute: reducerea birocraţiei, a legislaţiei stufoase şi aproape imposibil de comensurat de către companii care nu mai ştiu ce să facă mai întâi şi cred că deja şi în România s-ar pune problema dereglementării, restricţionării şi restrângerii numărului extrem de mare de autorităţi, agenţii, regii şi alte organisme menite să trăiască din taxe şi birocraţie. Spre a exemplifica, o companie din domeniul productiv trebuie să plătească pentru ceea ce produce maximum două-trei taxe şi acestea după ce a produs şi vândut. Noi ne confruntăm astăzi cu situaţia în care, înainte de a produce ceva, fiecare parte componentă a noului produs este taxat şi impozitat cu zeci de taxe, întregul proces de producţie este antetaxat. Acest lucru arată că România încă nu a înţeles care sunt regulile economiei de piaţă în domeniul fiscal. Mediul de afaceri este ostil. Oamenii de afaceri sunt văzuţi negativ, iar exemplele din media au făcut ca populaţia să-i vadă în cele mai negre culori, fără să se exemplifice rolul pozitiv al majorităţii lor. Totuşi, în condiţiile pe care le-am arătat mai sus, PREFAB a reuşit să-şi crească cifra de afaceri în raport cu 2014, cu aproximativ 30%, pe fondul unui efort care, pe termen mediu şi lung, nu poate să fie susţinut decât prin deschiderea unor proiecte importante în România.

    PREFAB a fost cumpărată de la statul român în 1998, fiind considerată o întreprindere de interes naţional. Mă întreb cum este considerată astăzi, în condiţiile în care este singurul combinat de materiale de construcţii viabil, cu investitor român, după 17 ani de la privatizare.

    Reporter: În aceste condiţii, ce planuri de investiţii aveţi şi ce buget aţi alocat în acest sens?

    Marian Petre Miluţ: Pentru acest an, investiţiile pe care le bugetăm sunt mai modeste, încercând să consolidăm ceea ce am făcut în anii anteriori - numai ceea ce este strict necesar şi care să ajute în procesul de vânzare a produselor. Ne concentrăm pe introducerea în procesul de producţie de noi produse tipizate marca PREFAB, care să îndeplinească criteriile de calitate cerute de standardele europene. PREFAB este lider de piaţă în mai multe sectoare de activitate, ne producem singuri energie şi abur în procesul de producţie, printr-o centrală de cogenerare de înaltă eficienţă şi încercăm să menţinem în viaţă toate sectoarele de activitate cu eforturi uriaşe. Întrebarea pe care o punem în final este: Are România nevoie de PREFAB?

    Reporter: Mulţumesc!

    Ştirile zilei

    Revista
    BURSA Construcţiilor

    Vreţi să fiţi la curent cu proiectele iniţiate sau în dezvoltare pe întreg cuprinsul ţării? Care sunt planurile autorităţilor locale în ceea ce priveşte investiţiile în construcţia de locuinţe, spaţii comerciale şi de birouri, infrastructură?

    Vreţi să aflaţi noutăţile pe piaţa materialelor de construcţie?

    Peste optzeci de pagini cu informaţii utile în revista "Bursa Construcţiilor"!

    În exclusivitate - devize pe proiect, preţurile medii ale materialelor şi serviciilor de construcţii.

    Aflaţi care sunt cele mai bune plasamente imobiliare ! Ce şi unde se va construi, care sunt proiectele în curs de execuţie şi toate informaţiile necesare unui investitor pe piaţa imobiliară (preţuri, tendinţe din Bucureşti şi din întreaga ţară).

    Locuinţe

    Piaţa Imobiliară

    Proiecte

    Amenajări

    Smart City

    Materiale

    Fotoreportaj

    Preţuri

    Finanţare

    Investiţii

    Perspective

    Consilier

    Companii

    Internaţional