Bursa Construcţiilor
Revista Bursa Construcţiilor nr. 8 / 2019

DEŞI IMPORTĂM CONSTANT ENERGIE ŞI AVEM PREŢURI RECORD ÎN REGIUNE LA ELECTRICITATESegmentul energiei regenerabile - stagnare surprinzătoare în ultimii ani

Companii /

Mihai Bălan

Mihai Bălan

  • document ataşat apasă aici pentru a descărca.

    Ţara noastră şi-a depăşit deja ţintele pentru anul 2020 în ceea ce priveşte procentul de energie regenerabilă din totalul consumului, deşi este posibil să mai fie modificări în final, în funcţie de metodologia aplicată în special pentru încălzirea cu lemn de foc, dar şi în funcţie de disponibilitatea surselor regenerabile în ultimul an de analiză, ne-a spus, într-un interviu, Mihai Bălan, Policy officer în cadrul Asociaţiei Române pentru Energie Eoliană - RWEA. Conform domniei sale, în momentul de faţă, atenţia este asupra ţintelor colective ale UE pentru 2030, iar Ro­mânia va trebui să îşi transmită poziţia finală până la sfârştitul lunii decembrie, recomandarea Comisiei Europene fiind o ţintă regenerabilă de cel puţin 34%, comparativ cu 27,9% - prima noastră propunere.

    (Interviu cu Mihai Bălan, Policy officer în cadrul Asociaţiei Române pentru Energie Eoliană - RWEA)

    Reporter: Cum a evoluat sectorul energiei regenerabile, în general, şi segmentul energiei eoliene, în particular, în ultimii ani?

    Mihai Bălan: După avântul sectorului regenerabil înregistrat în perioada 2009 - 2014, susţinut de o schemă de sprijin generoasă, în ultimii ani putem observa, practic, o stagnare surprinzătoare în condiţiile în care România a ajuns în situaţia de a importa energie în mod constant, de a avea preţuri ale energiei electrice record în regiune şi de a avea nevoie rapid de noi capacităţi eficiente de generare. Pe de altă parte, lipsa investiţiilor este explicabilă prin lipsa unui mediu investiţional propice noilor dezvoltări şi prin pierderea încrederii investitorilor prin desele modificări legislative şi de reglementare.

    Reporter: În ce stadiu se află ţara noastră privitor la ţintele impuse de UE în domeniul energiei regenerabile în totalul consumului?

    Mihai Bălan: Conform datelor oficiale, România şi-a depăşit deja ţintele pentru anul 2020, deşi este posibil să mai fie modificări în final, în funcţie de metodologia aplicată în special pentru încălzirea cu lemn de foc, dar şi în func­ţie de disponibilitatea surselor regenerabile în ultimul an de analiză. Dar, în momentul de faţă, atenţia este asupra ţintelor colective ale UE pentru 2030, iar România va trebui să îşi transmită poziţia finală până la sfarstitul lunii decembrie, recomandarea Comisiei Europene fiind o ţintă regenerabilă de cel puţin 34%, comparativ cu 27,9% - prima propunere a României.

    Industria eoliană din România are convingerea că ne vom încadra în ţintele impuse, acestea având rolul de a impulsiona politici şi reglementări ambiţioase care să ducă spre modernizarea sistemului energetic şi, până la urmă, a economiei. Cu toate acestea, provocările vor fi în special în ţintele pentru sectoarele de Încălzire & Răcire şi Transporturi, fiind astfel necesară dezvoltarea conceptului de sector coupling şi de utilizare a vectorilor energetici alternativi, cum ar fi hidrogenul, evident regenerabil.

    Reporter: Ce lipsuri avem din punct de vedere legislativ şi fiscal, în acest domeniu, şi care ar fi soluţiile ce ar putea rezolva aceste probleme?

    Mihai Bălan: Una dintre cele mai importante bariere pentru noi dezvoltări în industria regenerabilă din România a fost instabilitatea şi impredictibilitatea cadrului legis­lativ şi de reglementare. Desele schimbări şi modificarea regulilor jocului în timpul acestuia au dus la pierderea încrederii investitorilor, iar o abordare constructivă a Planului Naţional Integrat Energie-Schimbări Climatice (PNIESC) 2021 - 2030 ar fi un semnal în direcţia corectă, în sensul deschiderii către dialog şi interes real pentru deblocarea situaţiei din sector.

    Un alt obstacol major pentru dezvoltarea noilor capacităţi regenerabile este imposibilitatea semnării contractelor bilaterale de vânzare a energiei pe termen lung (PPA-uri), dar suntem încrezători că, în acord cu noile directive şi regulamente la nivel european, situaţia se va schimba de la începutul a­nului viitor.

    Nu în ultimul rând, este necesară adaptarea cadrului de reglementare şi a regulilor de piaţă pentru sursele variabile de energie (market fit for RES), pentru a putea debloca oportunităţile create de noile tehnologii din acest domeniu.

    Reporter: Ce proiecte noi au apărut, în ultima perioadă, în domeniul eolienelor? Cum văd inves­titorii şi potenţialii investitori oportunităţile din acest domeniu?

    Mihai Bălan: Cu siguranţă se poate observa o anumită eferves­cenţă în ultima perioadă în domeniul eolian din România şi ne aşteptăm ca noile dezvoltări să înceapă în scurt timp, în funcţie de disponibilitatea autorităţilor de a înlătura câteva dintre barierele critice. Investitorii propun atât proiecte noi, dar în acelaşi timp sunt reanalizate şi unele dintre proiectele vechi care nu au putut fi construite în perioada trecută de dezvoltare. Ceea ce este important de subliniat este progresul tehnologiei, care se reflectă în mod pozitiv şi în costul aces­teia, energia eoliană onshore fiind în acest moment cea mai ieftină nouă formă de generare a energiei. Astfel, dacă în trecut au fost folosite turbine de 2,5-3 MW în România, cu rotorul situat la o înălţime de aproximativ 100 metri (cele mai moderne în acea perioadă), noile proiecte propun turbine de 4-5 MW, cu rotorul aflat la 150 metri.

    Reporter: Ce presupune proiectul Strategiei Naţionale pentru Energie în sectorul regenerabilelor şi, mai exact, al eolienelor?

    Mihai Bălan: Proiectul Strategiei Naţionale nu îşi asumă o traiectorie în linie cu noile tendinţe tehnice şi de cost, iar capacitatea de energie eoliană este prevăzută să creas­că, dar mult sub potenţialul real tehnic şi economic, ignorând aproape beneficiile aduse de aceasta. Pe baza strategiei a fost fundamentat şi Proiectul PNIESC 2021- 2030, care, din fericire, va trebui reevaluat şi trimis în forma sa finală către Comisia Europeană la sfârşitul acestui an. Iniţial, autorităţile au propus în jur de 1.3 GW adiţionali de energie eoliană, dar studiile indus­triei, coroborate cu poziţia şi recomandările Comisiei Europene, indică cel puţin dublu.

    Reporter: În ce măsură sistemul nostru de transport al energiei este capabil să preia şi să trans­porte cantităţile necesare de energie regenerabilă?

    Mihai Bălan: Capacitatea sistemului de transport al energiei este unul dintre factorii limitatori ai dezvoltării unei cantităţi mari de energie eoliană în România, mai ales că potenţialul este concentrat în principal în zona Dobrogea şi Moldova. Cu toate acestea, Trans­electrica a înţeles direcţia de dezvoltare a sectorului energetic din România şi are în curs investiţii ce vor conduce la creşterea capacităţii de a prelua energia regenerabilă. În acelaşi timp, este esenţial să luăm în considerare şi interconexiunile, dar şi alte tehnologii pentru creşterea gradului de flexibilitate a SEN - sector coupling, Demand Side Management, stocare, dar şi digitalizare.

    Reporter: Este nevoie de reabilitarea acestuia în acest sens şi de câţi bani avem nevoie pentru refacerea sistemului de transport energie?

    Mihai Bălan: Dinamica adusă de noile tendinţe din domeniul energetic impune ca sistemul de trans­port din oricare ţară a Uniunii Europene să fie într-un continuu proces de evoluţie şi modernizare pentru a putea răspunde oportunităţilor de investiţii şi de dezvoltare economică şi socială. Studiile noastre arată că mai mult de jumătate din totalul investiţiilor necesare pentru atingerea ţintelor 2030, între 18 şi 22 miliarde de euro în următorii zece ani, trebuie să fie alocate către infrastructură, aici incluzând, printre altele, şi sis­temul de transport al energiei.

    Reporter: Cum stăm cu forţa de muncă în acest domeniu?

    Mihai Bălan: Observăm o creştere a necesarului forţei de muncă în domeniul energiei regenerabile din România, mai ales având în vedere existenţa companiilor româneşti ce operează şi pe alte pieţe din regiune şi din Europa. Este necesar ca în următoarea perioadă să facem eforturi pentru dezvoltarea forţei de muncă din domeniu şi în acelaşi timp pentru perfecţionarea sa.

    Nu în ultimul rând, este important de subliniat disponibilitatea şi capabilitatea industriei regenerabile din România de a susţine reconversia profesională a persoanelor din zonele carbonifere sau monoindustriale (cum ar fi Valea Jiului) către profesii de viitor din domeniul regenerabil sau de dis­tribuţie a energiei, un proiect fiind deja iniţiat în acest sens.

    Reporter: Ce capacitate de energie eoliană avem instalată şi ce perspective are acest domeniu?

    Mihai Bălan: În momentul de faţă, România are instalată o capacitate de producere a energiei din surse eoliene de aproximativ 3 GW, iar studiile industriei arată că aceasta va ajunge la un total între 6 şi 7 GW (în funcţie de scenariul de dezvoltare a sectorului energetic) până în 2030, pentru a acoperi consumul şi a ne respecta angajamentele legate de decarbonizare.

    Reporter: Mulţumesc!

    Ştirile zilei

    Revista
    BURSA Construcţiilor

    Vreţi să fiţi la curent cu proiectele iniţiate sau în dezvoltare pe întreg cuprinsul ţării? Care sunt planurile autorităţilor locale în ceea ce priveşte investiţiile în construcţia de locuinţe, spaţii comerciale şi de birouri, infrastructură?

    Vreţi să aflaţi noutăţile pe piaţa materialelor de construcţie?

    Peste optzeci de pagini cu informaţii utile în revista "Bursa Construcţiilor"!

    În exclusivitate - devize pe proiect, preţurile medii ale materialelor şi serviciilor de construcţii.

    Aflaţi care sunt cele mai bune plasamente imobiliare ! Ce şi unde se va construi, care sunt proiectele în curs de execuţie şi toate informaţiile necesare unui investitor pe piaţa imobiliară (preţuri, tendinţe din Bucureşti şi din întreaga ţară).

    Piaţa Imobiliară

    Proiecte

    Amenajări

    Smart City

    Materiale

    Fotoreportaj

    Preţuri

    Finanţare

    Perspective

    Consilier

    Legea

    Internaţional