24% din energia primară din UE va fi din energie regenerabilă
Dată fiind imposibilitatea dezintegrării sistemelor socio- economice din ecosferă, consumul progresiv de resurse naturale şi, mai ales, de energie sunt privite ca plată inerentă a progresului economic actual.
Implicaţiile pe care le are evoluţia socio-economică asupra condiţiilor ecologice şi viceversa (relaţie de proporţionalitate: cele mai mari industrii poluează cel mai mult) au ridicat o serie de întrebări în ceea ce priveşte viabilitatea pe termen lung a ambelor procese.
Se poate spune că reconcilierea dintre dezvoltarea economică şi starea mediului natural este provocarea acestui secol.
Restrângând problema la nivel european, cele mai multe provocări au apărut la nivelul politicilor energetice aflate azi în fruntea agendei politicienilor, unde problemei unei dezvoltări sustenabile i se suprapune problema dependenţei acerbe a Europei de importurile de energie.
În acest context, directiva 2009/28/CE privind promovarea utilizării energiilor regenerabile reprezintă începutul unui nou trend în care sistemele socio-economice se dezvoltă cu deosebită consideraţie pentru potenţialul natural. În mod specific, s-a stabilit un obiectiv general, cu termen de finalizare anul 2020, când în cele 27 de state membre ale UE, 20% din consumul final de energie trebuie să provină din surse regenerabile de energie.
La nivel naţional, statele se obligă să elaboreze şi să implementeze planuri naţionale de acţiune în domeniul energiei din surse regenerabile în baza unui model pus la dispoziţie de Comisia Europeană.
Conform datelor colectate anual de instituţiile europene centrale, piaţa energiilor neconvenţionale (ne referim la toate sursele de energie regenerabilă) a înregistrat un trend, în general, pozitiv. Anul 2008 a devenit unul de rezonanţă în dezvoltarea pieţei de profil, în acea perioadă s-a înregistrat o creştere de aproximativ 60%.
Cu toate că nu s-a aflat în epicentrul turbulenţelor economice din 2009, cum şi era de aşteptat, piaţa energiilor regenerabile a urmat trendul economic general, anul respectiv fiind marcat de o scădere cu 10% a tranzacţiilor de pe piaţă.
