"Nimeni din Ministerul Economiei nu se ocupă de construcţii", susţin unii specialişti din domeniu
Sectorul de construcţii se află într-o situaţie foarte dificilă, atrag atenţia unii specialişti din domeniu, care avertizează: "Scăderile din construcţii sunt foarte mari, miroase a criză. Băncile fac profit prea mare, iar baza de construcţii din România este alcătuită din reparaţii şi reamenajări".
În sectorul infrastructurii, capitalul local este dezavantajat, neavând forţa economică să se implice în lucrările de amploare, atrag atenţia sursele citate, adăugând: "În 1990 aveam 42 de trusturi de construcţii industriale judeţene şi 42 de construcţii teritoriale, plus cele speciale, iar acum mai avem 40 de oameni.
În strategia Guvernului scrie că va creşte domeniul construcţiilor cu 15%. În niciun caz nu se va întâmpla acest lucru, în condiţiile în care Ministerul Economiei uită că există o industrie a construcţiilor. Nimeni din acest minister nu se ocupă de construcţii.
Piaţa a evoluat haotic, iar fără industria de construcţii este jale. Nu există cercetare în acest sector, nu mai avem institute de specialitate cum aveam înainte, iar piaţa imobiliară nu ocupă mai mult de 20% din sectorul construcţiilor, grosul venind din infrastructura mare, în special reparaţii capitale şi igienizări".
Referitor la piaţa imobiliară, aceasta este net consolidată faţă de prioada de criză, susţine Daniel Crainic, director de marketing în cadrul imobiliare.ro, care ne-a precizat, într-un interviu: "Am avut o revenire a sectorului prin 2015, apoi 2016 a fost un an bun, de stabilitate, de creştere pe piaţa imobiliară, iar 2017 a fost un an foarte bun pentru cei care fac business-uri imobiliare, cu precizarea că pe noi ne îngrijorează puţin creşterea interesului pentru achiziţie din 2017".
Însă, ca urmare a mai multor factori, am observat o încetinire a ritmului de creştere şi avem un an 2018 care arată destul de sănătos".
Conform domnului Crainic, la baza acestei evoluţii stă, în primul rând, o guvernare nouă care a schimbat consumul prin măsurile pe care le-a luat, şi a creat un efect psihologic de îmbogăţire, prin creşterile salariale etc.: "În acelaşi timp, într-o piaţă imobiliară care a fost blocată mulţi ani - din 2009 până în 2014 numărul tranzacţiilor a fost foarte mic - s-a creat o cerere foarte mare de locuire, care a explodat în 2017. A venit presiune dinspre curs, a început să urce ROBOR, a avut loc o neîncredere destul de mare în aspectul socio-politic şi economic şi, în acest context, s-a diminuat entuziasmul cumpărătorului, deşi cererea de locuire, nevoia există în continuare în sector. Ca urmare a presiunii cererii, preţurile au crescut cu 10-12% într-un an de zile, ceea ce nu este puţin, iar acum ne confruntăm cu o degenerare a acestora, ceea ce cred că este un lucru sănătos".
Domnia sa concluzionează că pot exista factori de risc, dar că nimeni nu poate spune cu certitudine când va veni o nouă criză imobiliară, singura certitudine fiind că ea va veni.