Propunerea Comisie Europene vizând planificarea bugetară a Uniunii Europene în intervalul 2014-2020 este favorabilă necesităţilor de finanţare ale României. "Propunerea bugetară este puternic favorabilă României atât în privinţa politicii de coeziune, cât mai ales în ceea ce priveşte politica agricolă comună. Propunerea este o foarte bună bază de plecare pentru negociere", a afirmat domnul consilier prezidenţial Leonard Orban, în cadrul mesei rotunde "România şi cadrul finaciar multianual 2014-2020 al Uniunii Europene", organizate de Reprezentanţa Comisie Europene în România.
În opinia domnului Niculae Idu, şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România
"Propunerea Comisie este ambiţioasă, inovativă şi riguroasă".
Bugetul Uniunii Europene aferent perioadei 2014-2020 ar urma să fie de aproximativ 1.025 miliarde de euro, reprezentând 1% din venitul brut cumulat al statelor membre. În jur de 94% din bugetul UE va fi destinat pentru finanţarea proiectelor în statele membre. Cele mai importante alocări sunt prevăzute pentru politica agricolă comună - 372 miliarde euro (36%) şi 360 miliarde euro (33%) pentru politica de coeziune.
De asemenea, ar fi creşteri importante, faţă de exerciţiul financiar în curs, în bugetele acordate următoarelor domenii: cercetare şi dezvoltare (+46%), educaţie şi cultură (+68%) infrastructură (+287%), securitate şi cetăţenie europeană (+62%) şi pentru aspecte legate de Uniunea Europeană - ca factor global (+19%).
Noua propunere de buget mizează şi pe ideea de a diminua contribuţia financiară a statelor membre în favoarea unor surse proprii ale Uniunii Europene, de exemplu prin introducerea TVA europene şi a unei taxe pe tranzacţiile bancare, explică domnul Niculae Idu.
Domnul Orban apreciază că negocierile pe tema noului buget al Uniunii Europene ar putea dura în jur de doi ani: "Prevăd o negociere îndelungată, pentru că luarea unei decizii implică unanimitatea statelor membre. România îşi doreşte să se afle într-o poziţie bugetară mai avantajoasă faţă de 2007-2013, concretizată prin acordarea unor sume mai mari în intervalul 2014-2020. De asemenea, se doreşte menţinerea ca politici fundamentale în alcătuirea bugetului politica agricolă şi cea de coeziune, îndeosebi a aspectelor legate de infrastructură".
În opinia personală a domnului Leonard Orban, propunerea de buget este mai curând "pragmatică", deoarece răspunde în acelaşi timp dezideratelor membrilor noi, dar şi a interesului membrilor net contributori la bugetul UE de a avea o contribuţie cât mai redusă.
Pe de altă parte, au fost introduse condiţionalităţi pentru alocarea fondurilor, care se referă în principal la politica de coeziune şi atingerea Strategiei Europa 2020. Condiţionalităţile au în vedere respectarea politicilor macroeconomice şi atingerea unor indicatorii financiari de către statele membre. "Practic, vor fi state membre care vor putea avea fonduri suspendate sau tăiate dacă nu respectă, de exemplu, nivelul deficitului bugetar", explic[ domnul Orban.
Deşie este favorabil României, noul proiect de buget al Uniunii Europene include şi "chestiunie mai sensibile" pentru România, conisderă domnul Cătălin Vătafu, şeful Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS). Astfel, limitarea bugetului alocat politicii de coeziune în perioada următoare la 2,5% din Produsul Naţional Brut, faţă de 4% în perioada 2007-2013 nu avantajează regiunile cu decalaje majore faţă de media europeană. "România va insista pentru majorarea acestui plafon", spune domnul Vătafu.
De asemenea, introducerea categoriei "regiune în tranziţie", al căror PIB atinge între 75% şi 90% din PIB-ul mediu din Uniunea Europeană, nu ar ajuta prea mult România, deoarece doar Regiunea Bucureşti-Ilfov ar putea fi inclusă în această categorie, cu aproximativ 84% din PIB-ul mediu. În schimb, România va susţine necesitatea majorării alocărilor pentru regiunile de convergenţă. În propunerea actuală este prevăzută diminuarea ponderii finanţării pentru acest palier de la 57% la 48%. În plus, ar trebui recunoscut faptul că regiunile de convergenţă necesită portofolii mai largi de priorităţi faţă de cele prevăzute în cadrul strategic "Europa 2020".
Domnul Vătafu sesizează şi o preocuparea de a introducere "condiţionalităţi cu pronunţat caracter punitiv". ACIS susţine şi introducerea unor condiţionalităţi pozitive.
Pe de altă parte, economistul Daniel Dăianu apreciază că proiectul bugetului Uniunii Europene este în neconcordanţă cu actualul context: "Bugetul este depăşit de evenimente. Intrăm într-o perioadă de austeritate care probabil va persista. Execuţiile bugetare anterioare au fost extravagante, iar adesea banii au fost risipiţi. Criza din zona euro va produce o modificare în bugetul european deoarece acesta este construit ca şi când nu există criza".
În ceea ce priveşte România, domnul Dăianu apreciază că "alocarea pare să răspundă nevoilor României".
Domnul Sorin Ioniţă, director executiv al Societăţii Academice Române, atrage atenţia asupra importanţei modului în care sunt cheltuite fondurile europene: "Nu vorbim suficient de mult despre calitatea absorbţiei. Vorbim prea mult despre ce intră, dar nu şi despre raportul dintre ce intră şi ce iese". De asemenea, domnia sa consideră că în următorul exerciţiu financiar al Uniunii Europene România ar trebui să se concentreze pe a realiza "câteva lucruri simple, dar bine". De exemplu, să se concentreze eforturile pe lucruri palpabile, precum infrastructura şi nu pe aspecte cu o eficienţă greu de măsurat. În opinia domnului Ioniţă, în actualul exerciţiu financiar (n.r. 2007-2013), s-au făcut greşeli, precum realizarea unor proiecte nerealiste sau omiterea faptului că beneficiarul are nevoie şi de resurse proprii pentru cofinanţarea proiectelor.
Domnul europarlamentar Theodor Stolojan atrage atenţia: "România trebuie să facă efortul pentru a clarifica perspectiva 2014-2020. Din păcate ne ocupăm de perspectivă doar atunci când ne cere Uniunea Europeană. Perspectiva pentru România trebuie să se traducă prin definirea unor priorităţi naţionale care să treacă peste viziunea unui partid sau a altuia. Avem zeci de mii de investiţii începute, fără a şti cine dă banii pentru a fi terminate".
