Propunerea pentru noul buget multianual al Uniunii Europene aferent perioadei 2014-2020 "este primordial favorabilă României şi este o bază foarte bună pentru negocieri", a afirmat domnul Leonard Orban, recent investit în funcţia de Ministru al Afacerilor Europene. Afirmaţia a fost făcută în cadrul conferinţei "Viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene- Stimularea creşterii şi reducerea disparităţilor dintre regiunile UE", organizate de Ambasada Poloniei în România (n.r. Polonia deţinând preşedinţia rotativă a Consiliul European), împreună cu Institutul European din România şi Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti.
În opinia domnului ministru, modul în care este conturat bugetul va determina viitorul Uniunii Europene: "Nu este o negociere pentru bani, ci mai mult o negociere între cei care vor Europa şi cei care se retrag spre un naţionalism care pune sub semnul întrebării ce s-a făcut în ultimii 60 de ani la nivel european. Miza jocului este viitorul Uniunii Europene".
Până în prezent 8 state membre au cerut o reducere a contribuţiei proprii la bugetul Uniunii Europene.
Noul buget al Uniunii Europene se va discuta în contextul crizei economice actuale. "Pe de o parte avem nevoie de austeritate, dar şi de noi locuri de muncă. Bugetul nu va creşte, dar vor creşte competenţele. Spre diferenţă de bugetele naţionale, bugetul Uniunii Europene este orientat preponderent spre investiţii", a declarat domnul Janusz Lewandowski, comisar european pentru programare financiară şi buget.
În exerciţiul viitor contribuţia financiară a statelor memebre la bugetul Uniunii ar putea fi redusă de la 2,2% din PIB la 2%. Pentru a acoperi diferenţa sunt propuse două surse de venit noi pentru bugetul european, respectiv cotă parte din TVA încasat în statele membre şi o taxă pe tranzacţii financiare.
Bugetele pentru politica agricolă comună şi politica de coeziune ar putea rămâne neschimbate ca alocare, însă repartizarea fondurilor ar urma să se realizeze în favoarea statelor nou intrate în Uniunea Europeană. Concret, ar putea creşte fondurile alocate pentru agricultură în statele mai puţin dezvoltate, iar bugetul de coeziune ar fi alocat în pondere de 60% către membrii noi, faţă de 50% în prezent, potrivit comisarului european.
