În condiţiile crizei economice şi financiare ritmul de creştere economică a încetinit la nivel global şi este în continuare incert în cât timp se va produce revenirea. Cu toate acestea, dezvoltarea surselor regenerabile de energie ar trebui stimulată, în niciun caz oprită, a declarat domnul Doru Costea, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, în cadrul evenimentului "Black Sea Renewable Energy Forum".
Potrivit domniei sale, odată ce România va prelua preşedinţia Organizaţiei de Cooperare Economică la Marea Neagră în ianuarie 2011, vor fi încurajate şi astfel de proiecte, în formatul parteneriatului între administraţiile publice, mediul de afaceri şi mediul academic.
Pe de altă parte, sectorul energetic naţional va trebui să facă faţă provocărilor ce caracterizează spaţiul european: siguranţa furnizării de energie, creşterea competitivităţii şi preocuparea pentru protecţia mediului, subliniază domnul Claudiu Stafie, secretar de stat în cadrul Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri.
"Ţinta noastră este ca în 2020 să asigurăm 24% din consumul final brut de energie la nivel naţional din surse regenerabile. Deşi pe termen scurt investiţiile sunt mari, pe termen lung ele sunt viabile", precizează domnul Claudiu Stafie.
Conform previziunilor Ministerului Economiei, pentru producerea de energie electrică cele mai convenabile sunt centralele hidroelectrice, inclusiv microhidrocentralele, centralele eoliene şi de cogenerare. Energia termică ar putea fi obţinută în condiţii avantajoase din biomasă şi energie solară.
Domnul Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru Industrie şi Servicii din Camera Deputaţilor, precizează că sursele de energie regenerabile trebuie să reprezinte un domeniu prioritar în contextul în care "România trece prin cea mai importantă criză din ultimii 60 de ani". Pe de altă parte domnul Iancu apreciază că "domeniile de eficienţă energetică şi surse regenerabile de energie şi-au menţinut atractivitatea şi sunt în topul agendei investitorilor, dar sunt necesare garanţii pentru diminuarea riscurilor acestora".
Potrivit domniei sale, în regiunea Mării Negre sunt perspective pentru realizarea unor inele: informatic, energetic şi de infrastructură. La acestea se poate adăuga şi Marea Neagră în sine prin potenţialul de exploatarea a gaz-hidraţilor.
În opinia domnului Dan Ioan Gheorghiu, preşedintele Federaţiei Patronale Energetica (FPEn), domeniul surselor regenerabile de energie poate stârni interes pentru investitori în aceeaşi măsură în care sectorul imobiliar a atras investiţii înainte de criză: "Este clar că interesul investitorilor pentru valorificarea resurselor de energie regenerabile este enorm. Dacă înainte investitorii vorbeau de mp construiţi, de hectare, acum aceeaşi investitori vorbesc de MW solari, eolieni". Pe de altă parte, domnia sa atrage atenţia că dezvoltarea acestui domeniu se poate lovi de o serie de probleme: gradul de suportabilitate al sistemului naţional de a prelua această energie şi al populaţiei de a plăti energia verde. "Sunt studii pentru 25.000 MW în centrale eoliene, la care se adaugă studii pentru centrale fotovoltaice. Cât putem produce regenerabil la un consum naţional de 7.500-9.000 MW? Ce facem când nu bate vântul sau este noaptea, nu putem opri reactoarele nucleare şi centralele pe cărbune, oprim hidroecentralele?", accentuează domnul Gheorghiu. În plus, sursele de energie regenerabilă vor trebui să concureze cu investiţiile în centrale hidroelectrice mari şi centrale nucleare de ultimă generaţie, care consumă cu 50% mai puţin comparativ cu centrala de la Cernavodă, mai spune preşedintele FPEn.
De asemenea, domnul Alexandru Săndulescu, director pe politici energetice în cadrul Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, subliniază că există în continuare anumite "mituri" referitoare la sursele regenerabile de energie. Astfel, se spune că sursele acestea sunt inepuizabile, însă trebuie avut în vedere că potenţialul de exploatare diferă de la o zonă la alta, există limitări de mediu pentru anumite regiuni, limitări de sistem, limitări tehnologice. Un alt mit promovează ideea că astfel este obţinută energie gratuită, ori tehnologiile implicate presupun costuri importante.
