Bursa Construcţiilor
Revista Bursa Construcţiilor nr. 5 / 2019

Legile privind darea în plată şi conversia - două realităţi controversate

Legea /

Legile privind darea în plată şi conversia - două realităţi controversate
  • document ataşat apasă aici pentru a descărca.

    La cinci luni de la intrarea în vigoare a Legii dării în plată (13 mai 2016), efectele acestui act normativ se lasă aşteptate.

    Deşi sistemul bancar estima că această lege va fi una dintre cele care va pune sectorul pe butuci şi va opri piaţa imobiliară din evoluţia ascendentă pe care a intrat în ultima vreme, nici una şi nici cealaltă nu s-a întâmplat până acum.

    Mai mult decât atât, nici oamenii nu prea s-au grăbit să renunţe la locuinţe.

    Un singur efect a avut această lege, încă înainte să apară - acela de creştere a avansurilor la creditele imobiliare standard, însă doar la jumătate din băncile de la noi, o parte dintre acestea revenind, ulterior, asupra măsurii de majorare a avansurilor, după ce s-au convins că respectiva mişcare nu face decât să încetinească creditarea.

    Deşi nu am văzut până acum un studiu concret referitor la efectele Legii dării în plată, totuşi, în ultima perioadă, bancherii şi iniţiatorii au pus pe masă sondaje referitoare la noile reglementări, efectuate în rândul băncilor şi, respectiv, al populaţiei.

    Menţionăm că, potrivit datelor BNR, în primele patru luni după intrarea în vigoare a legii, au fost depuse la bănci circa 5000 de notificări de dare în plată.

    ARB: "Legea Dării în plată i-a încurajat pe debitori să nu-şi mai plătească ratele bancare"

    Legea Dării în plată i-a încurajat pe debitori să nu-şi mai plătească ratele bancare, este de părere Florin Dănescu, Preşedinte Executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).

    Domnia sa ne-a declarat, recent: "Creşterea din ultima perioadă a numărului restanţierilor a surprins pe toată lumea, cât timp nu există argumente care să susţină o astfel de dinamică (veniturile salariale au crescut, şomajul a scăzut). De aceea, nu greşim dacă afirmăm că darea în plată a generat o relaxare la plata creditelor, în aşteptarea notificării de dare în plată. A încurajat neplata".

    Pentru bănci, elementul negativ s-a produs odată cu intrarea în vigoare a legii, susţine domnul Dănescu, care menţionează că cerinţa de capital a crescut imediat ce legea a intrat în vigoare, precizând: "Provizioanele constituite de bănci reprezintă un alt element de impact care afectează creditarea şi veniturile. Iar clienţii care doresc să achiziţioneze o locuinţă şi nu au venituri considerabile pentru avans s-au văzut deja afectaţi".

    Florin Dănescu a mai specificat că există interpretări clare cu privire la posibilele elemente de neconstituţionalitate, instituţiile de credit văzându-se nevoite să caute dreptatea în justiţie.

    Eugen Rădulescu, BNR: "Peste 550 de debitori au apelat la Legea dării în plată pentru cel puţin două credite"

    În timp ce numărul celor care beneficiază de această lege este de câteva sute de persoane, mult mai mulţi sunt cei care ar putea să-şi plătească datoriile, dar nu mai vor, susţine Eugen Rădulescu, directorul Direcţiei de Stabilitate din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR).

    Domnia sa a prezentat, recent, câteva date referitoare la primele efecte ale Legii dării în plată. Potrivit domnului Rădulescu, la data de 26 septembrie, un număr de 25 de bănci primiseră peste 5.300 de notificări de dare în plată, dintre care 68% au fost contestate. Din totalul notificărilor, 11% reprezintă credite cesionate şi 19% - credite scoase în afara bilanţului. Eugen Rădulescu a menţionat că peste 550 de debitori au apelat la această lege pentru cel puţin două credite, într-un caz fiind vorba chiar despre opt case pe care beneficiarul doreşte să le dea în plată. "Legiuitorul a acceptat limitarea pragului, dar nu şi numărul de credite", a ţinut să evidenţieze reprezentantul Băncii Centrale.

    BNR a anunţat că 30% din numărul debitorilor identificaţi în Centrala Riscului de Credit provin din Bucureşti şi judeţul Ilfov, valoarea creditelor notificate concentrându-se în proporţie de 83% la persoanele cu vârsta cuprinsă între 30 şi 50 de ani.

    IPP: "Legea nu a adus soluţii reale pentru cei care nu mai fac faţă sarcinilor financiare"

    Elena Tudose, din cadrul Institutului pentru Politici Publice (IPP), este de părere că legea nu a adus soluţii reale pentru cei care nu mai fac faţă sarcinilor financiare, actul legislativ având un efect de bumerang.

    În acelaşi timp, domnia sa susţine că numărul de potenţiali beneficiari ai legii (cel estimat înainte de adoptarea ei) este "semnificativ disproporţionat mai mare" decât cel prezent.

    Conform unui sondaj realizat de IPP, legea "a generat o multitudine de contestaţii adresate instanţelor, respectiv ridicarea de excepţii de neconstituţionalitate, fără ca aceste proceduri să rezolve problema de fond: accesibilitatea unei locuinţe sau soluţii reale pentru debitorii care nu fac faţă sarcinilor financiare".

    Valoarea medie a creditului notificat pentru dare în plată este de aproximativ 64.000 de euro.

    Starea de fapt actuală, creată de intrarea în vigoare a acestui act normativ conduce la situaţia în care Legea dării în plată, în forma în care a fost adoptată de Parlament, "poate genera în lanţ efecte mult mai grave în practică, consecinţe care astăzi nu sunt discutate deloc în spaţiul public, precum:

    - Presiunea crescută pe bugetul public pentru mărirea plafoanelor disponibile pentru creditele Prima Casă - practic singura alternativă pentru a mai avea acces la un credit pentru achiziţionarea unei locuinţe;

    - Mărirea decalajelor de dezvoltare între oraşele mari - pentru care băncile au stabilit niveluri diferite de avans la creditele ipotecare - faţă de celelalte localităţi;

    - Potenţialul impact negativ asupra investiţiilor străine;

    - Potenţiala creştere semnificativă a pieţelor de chirii, în condiţiile restricţionării accesului la credite pentru cumpărarea unei locuinţe".

    Puţin peste jumătate dintre creditele notificate pentru dare în plată au întârzieri la plată mai mari de 90 de zile, mai apreciază IPP, restul fiind credite care nu înregistrează întârzieri semnificative la plata ratelor.

    Daniel Zamfir: "Intrarea în vigoare a actului normativ nu a condus la scenariul apocaliptic expus de BNR"

    Iniţiatorii legii (avocatul Gheorghe Piperea şi deputatul liberal Daniel Cătălin Zamfir) au demontat, recent, reclama Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR) - în care se afirmă ferm, printre altele, că "o generaţie întreagă va plăti"; "un tânăr va trebui să aştepte opt ani în plus ca să poată să îşi ia o casă", "piaţa imobiliară se va bloca (...) în provincie probabil nu se va mai vinde şi nu se va mai cumpăra nimic (...) greu, foarte greu, se va mai construi ceva", "Legea dării în plată dăunează grav României", "există o lege a insolvenţei persoanelor fizice (...) care îl poate proteja pe omul simplu, ajuns în necaz".

    În replică, iniţiatorii Legii dării în plată au arătat, printre altele, că economia a crescut; la fel şi creditarea, Programul Prima Casă nu a dispărut, ci, dimpotrivă; piaţa imobiliară a progresat, Legea insolvenţei persoanelor fizice nu este nici acum în vigoare etc.

    Încă de la publicarea reclamei, Marius Dunca, fostul şef al ANPC, ne-a spus: "Sunt şocat de modul în care băncile dezinformează consumatorii. Au luptat împotriva legii insolvenţei persoanelor fizice, au luptat împotriva legii dării în plată şi, acum, când nu mai au alte căi, încearcă să manipuleze opinia publică prin denigrarea legii.

    La Legea dării în plată s-au făcut anumite amendamente în aşa fel încât să nu afecteze programul Prima Casă şi să nu profite de prevederile acesteia jucătorii din piaţa imobiliară".

    Marius Dunca era de părere că, dacă textul publicitar al CPBR nu are niciun studiu la bază, atunci poate fi catalogat ca reclamă mincinoasă.

    Şi Costel Stanciu, preşedintele Asociaţiei pentru Pro Consumatori (APC), considera că reclama este înşelătoare, "pentru că îl induce în eroare pe consumator". Domnia sa ne-a declarat: "În opinia mea, consider că s-a adus atingere drepturilor şi intereselor economice ale consumatorilor. Este o reclamă mincinoasă, pentru că îi induce pe aceştia în eroare, în ideea să-i facă să creadă că vor suporta ei efectele negative pe care se presupune că le va avea legea. Gestul este imoral, pentru că a fost făcut de ziua mondială a consumatorului. Constat cu tristeţe că băncile au coborât la un nivel atât de jos încât folosesc orice mijloace ca să-şi protejeze interesele financiare. Ele nu privesc consumatorii ca pe nişte parteneri, ci le transferă tot riscul".

    Deputatul Daniel Zamfir a spus, recent, că intrarea în vigoare a actului normativ nu a condus la scenariul apocaliptic expus de BNR, precizând: "Cel mai important pentru mine, ca iniţiator principal al legii, pentru colegii mei şi pentru Parlamentul României de fapt, a fost că nimic din tezele unui scenariu apocaliptic pe care l-a expus public Banca Naţională înainte de intrarea în vigoare a legii nu s-a întâmplat. Vorbea BNR de risc sistemic sever, că moare creditarea odată cu intrarea în vigoare a legii dării în plată, că nu vor mai fi acordate credite în România, că dispar investitorii, că dezvoltatorii imobiliari nu vor mai construi case, că tinerii nu îşi vor mai lua locuinţe, că va conduce la falimentul sistemului bancar, că va dispărea Prima Casă. Este o ştire proaspătă, din 24 septembrie, de la BNR, care ne spune: «creditarea în lei a crescut şi discutăm de creditarea ipotecară, alta decât pe Prima Casă». (...) Nu a existat niciun pericol, totul s-a dovedit a fi un bluf".

    Dan Suciu a răspuns afirmaţiilor făcute ieri de domnul Zamfir şi ne-a spus că BNR a estimat că Legea dării în plată prezenta un risc sistemic în momentul în care aceasta se afla în prima variantă - când nu era Prima Casă eliminată din textul legii, nu exista niciun plafon şi erau introduse şi terenurile sub auspiciile noii reglementări.

    Secretarul de stat din MFP Enache Jiru a spus că riscurile estimate de BNR trebuie privite şi din perspectiva timpului, respectiv dacă ele nu au apărut pe termen scurt, atunci nu înseamnă că este exclus să se manifeste pe termen mediu sau lung.

    Jiru: "Impactul Legii dării în plată asupra bugetului de stat se va manifesta dacă se va ajunge la ICSID"

    Avocatul Gheorghe Piperea a arătat că reprezentanţii BNR şi cei ai băncilor comerciale s-au bâlbâit şi pe dispariţia Programului Prima Casă.

    Dacă înainte ca acest program guvernamental să fie eliminat de sub efectele legii, BNR şi bancherii se temeau că noua lege va duce la pierzanie Prima Casă, spunând că 60% dintre tineri vor fi afectaţi de acest aspect, acum Eugen Rădulescu susţine că, deşi asta ar fi urmat, Programul Prima Casă nu a dispărut pentru că a intrat în vigoare Legea dării în plată.

    În replică, Enache Jiru, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice (MFP), a precizat că produsele bancare "într-adevăr concurau cu Prima Casă, unele fiind chiar mai bune". Programul a venit să suplimenteze o nevoie, a mai spus domnia sa, menţionând că, uşor-uşor, urma să fie retras din piaţă. "În niciun caz nu ar fi dispărut în acest an. El continua şi dacă nu apărea Legea dării în plată, dar cu sume mai mici", a conchis domnul Jiru.

    Reprezentantul MFP a anunţat că, după Legea dării în plată, populaţia a mers către Programul Prima Casă, iar ministerul s-a "ajustat pe cererea din piaţă".

    Impactul Legii dării în plată asupra bugetului de stat se va manifesta dacă se va ajunge la ICSID, a mai spus Enache Jiru.

    Menţionăm că Raiffeisen Bank International a cerut autorităţilor noastre să negocieze pe marginea Legii dării în plată, în caz contrar banca urmând să se adreseze ICSID, în baza tratatului bilateral dintre România şi Austria privind investiţiile.

    Amintim că acest tratat a fost denunţat de preşedintele Klaus Iohannis, ca urmare a faptului că ţara noastră are, acum, tratat încheiat cu Uniunea Europeană, ca urmare a aderării la UE. Tratatul bilateral are, însă, o clauză care prevede că, pentru investitorii austrieci care sunt prezenţi pe piaţa noastră de dinainte de încheierea valabilităţii sale, efectele rămân valabile încă zece ani.

    Avocatul Piperea spune că "mai toate tratatele bilaterale au clauze care prevăd că zece ani rămân valabile după încetare, dar că astfel de acorduri, indiferent că au sau nu efecte ulterioare, sunt considerate inopozabile de CE": "Chiar dacă România va putea să fie condamnată, teoretic, peste 5-6 ani, UE nu ne va da voie să facem aceste plăţi (n.r. sancţiunile pe care ar urma să le primim de la ICSID în cazul în care am pierde în faţa Raiffeisen,) pentru că este considerat ajutor de stat nelegal".

    Legea dării în plată nu produce efecte majore nici în piaţa de colectare a creanţelor.

    Reprezentanţii Asociaţiei de Management al Creanţelor Comerciale (AMCC) ne-au precizat că segmentul de colectare a creanţelor din România "este stabil, dar competitiv", adăugând că Legea dării în plată nu produce efecte majore în piaţa de profil.

    Curtea Constituţională a decis în problema Legii dării în plată

    Judecătorii CCR au dezbătut, în octombrie, 33 de excepţii de neconstituţionalitate ridicate de bănci.

    CCR a admis o parte din excepţii şi a respins altă parte, preşedintele Curţii menţionând, însă, în răspunsul dat unui jurnalist, că legea nu poate fi numită "parţial neconstituţională".

    Plenul Curţii Constituţionale a deliberat, cu unanimitate de voturi, că sintagma "precum şi din devalorizarea bunurilor imobile" din articolul 11 al legii este neconstituţională.

    Acest articol menţionează: "În vederea echilibrării riscurilor izvorând din contractul de credit, precum şi din devalorizarea bunurilor imobile, prezenta lege se aplică atât contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, cât şi contractelor încheiate după această dată".

    Declararea ca neconstituţională a sintagmei "precum şi din devalorizarea bunurilor imobile" a avut în vedere faptul că devalorizarea bunurilor imobile nu este incidentă, în raport de obiectul contractelor de credit (sume de bani), susţine CCR.

    Potrivit comunicatului de presă postat pe site-ul instituţiei, Curtea a constatat că unele articole sunt constituţionale în măsura în care instanţa judecătorească verifică toate condiţiile referitoare la existenţa impreviziunii, excepţiile referitoare la restul articolelor din text fiind respinse ca inadmisibile.

    CCR menţionează: "Respingerea, ca inadmisibilă, a prevederilor menţionate la pct. 3 a avut în vedere faptul că toate dosarele în care au fost invocate excepţiile de neconstituţionalitate vizează contracte de credit încheiate între anii 2007-2009, şi anume sub regimul Codului civil din 1864, astfel că aceste prevederi nu au legătură cu soluţionarea cauzelor".

    Preşedintele CCR a menţionat, răspunzând unei întrebări, că acele contracte încheiate între 2007 şi 2009, pe vechiul Cod Civil, nu fac obiectul sesizării: "Ele sunt în afara cadrului legal de examinare a procedurilor de neconstituţionalitate. Nu fac pentru că nu sunt în legătură cu cauza. După cum nu sunt în legătură cu cauza nici cele la care făcea la un moment dat referire legea, cele care se vor încheia ulterior intrării în vigoare".

    Avocaţii interpretează diferit decizia Curţii Constituţionale a României referitoare la Legea dării în plată.

    Pe de o parte, Stan Târnoveanu, ce reprezintă unele bănci în procesele cu clienţii, este de părere că, "de acum înainte, darea în plată, fără consimţământul împrumutătorului, nu are cum să mai existe". Domnia sa ne-a precizat: "Cred că CCR a vrut să lase să funcţioneze impreviziunea aşa cum este ea reglementată şi darea în plată aşa cum apare în Codul Civil. Darea în plată nu are cum să-şi mai producă efectele aşa cum este scrisă Legea 77/2016. Cel mult, instanţa aplică principiul impreviziunii. Dacă era vorba doar despre eliminarea unei sintagme, aceasta ar fi fost eliminată, fără ca legea să fie întoarsă în Parlament, iar, în rest, ar fi răms constituţională. Însă, a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate pe retroactivitate în ceea ce priveşte articolul care face trimitere prin derogare de la Codul Civil. Adică nu poţi printr-o lege obişnuită să derogi de la o lege organică".

    Pe de altă parte, avocatul Alexandra Burada, apărător al debitorilor, a scris, pe pagina de Facebook: "Este neconstituţională sintagma «precum şi din devalorizarea bunurilor imobile", restul articolului 11 fiind constituţional, adică se aplică şi creditelor în derulare. În ceea ce priveşte contractele încheiate sub imperiul noului Cod Civil, va trebui aplicată teoria impreviziunii.

    Concluzia mea... Legea nu retroactivează, iar pentru contractele încheiate pe vechiul Cod, legea se aplică!"

    Domnia sa ne-a declarat că, dacă legea nu s-ar fi aplicat şi contractelor încheiate sub vechiul Cod Civil, atunci CCR ar fi declarat-o retroactivă.

    Iniţiatorii Legii dării în plată continuă să fie optimişti, interpretând decizia CCR într-o notă pozitivă.

    Avocatul Gheorghe Piperea, care a redactat legea, susţine că textul legislativ este constituţional cu excepţia unei singure sintagme.

    Domnia sa ne-a declarat: "Singura «victorie» a băncilor este eliminarea sintagmei «precum şi din devalorizarea bunurilor imobile». Acest lucru înseamnă că, în instanţă, nu mai poate fi invocată devalorizarea imobilelor. A doua excepţie care, aparent, a fost admisă, în realitate nu este admisă. CCR trimite, de fapt, în judecată cazurile. În rest, toate articolele - cele pe retroactivitate, accesibilitate, predictibilitate etc. - sunt declarate constituţionale, negru pe alb".

    Domnul Piperea ne-a mai explicat că, prin referirea la contractele încheiate între 2007 şi 2009, preşedintele CCR nu spune că acestea nu fac obiectul legii, ci că ele nu constituie obiectul sesizării, întrucât în acea perioadă nu exista legea impreviziunii.

    Avocatul a precizat:

    "(i) impreviziunea este un dezechilibru contractual survenit încheierii acestuia, în cursul executării sale, dezechilibru care cauzează o împovărare excesivă a debitorului; ea poate fi reliefată de o creştere a volumului de plăţi cauzată de riscul valutar, de o scădere drastică a veniturilor debitorului cauzată de o concediere colectivă (sau, în genere, de o concediere care nu intervine din vina salariatului), de o reducere a salariului operată prin lege (cum a fost cea aplicată bugetarilor în 2010), de o boală sau de alte evenimente dincolo de voinţa debitorului;

    (ii) dezechilibrul prestaţiilor debitorului în contractele dintre consumatori şi profesionişti este prezumat, debitorul nefiind obligat să probeze acest dezechilibru, ci doar calitatea sa de consumator; banca - şi nu debitorul - va trebui să probeze, în cazul testului impreviziunii, că debitorul nu este împovărat de datorie, ci că, în realitate, poate plăti; prezumţia de dezechilibru rezultă din toată jurisprudenţa CJUE în domeniu, care consideră că raporturile contractuale dintre consumator şi profesionist sunt funciarmente dezechilibrate, inegalitare, legea fiind orientată către re-echilibrarea acestui raport inegalitar din punct de vedere economic, juridic şi tehnic, judecătorul având misiunea de a readuce acest raport juridic inegalitar la o situaţie de egalitate reală;

    (iii) pentru contractele încheiate înainte de intrarea în vigoare a Codului civil (1 octombrie 2011) nu este necesar testul impreviziunii, întrucât vechiul cod civil nu reglementa expres impreviziunea".

    La rândul său, deputatul liberal Daniel Cătălin Zamfir, care a promovat textul legislativ în Parlament, consideră că decizia de ieri a Curţii Constituţionale este un triumf al Legii dării în plată.

    Domnia sa a scris pe pagina de Facebook: "Este un trimf pentru că băncile au atacat pe principiul neretroactivităţii şi au pierdut. Legea se aplică tuturor creditelor - şi din trecut, şi din prezent, şi din viitor! Apoi au atacat pe ideea că le este afectat dreptul de proprietate şi au pierdut! Băncile nu pot face profit pe necazul oamenilor! Ce a decis Curtea este ca instanţele să verifice dacă omul este de bună credinţă sau nu. Care este motivul pentru care vrea să dea casa înapoi? Care e motivul pentru care nu mai poate plăti? Dacă a crescut cursul nu e vina lui! Dacă rata a urcat, nu e vina lui! Cursul nu e imputabil lui! Curtea a considerat că nu trebuie să beneficieze de lege cei de rea credinţă, din acest motiv se vorbeşte de impreviziune. Concluzia este una extrem de importantă: Legea dării în plată nu e oprită de la aplicare şi se aplică tuturor contractelor! Sintagma declarată neconstituţională nu are nicio influenţă efectivă asupra procesului de dare în plată, ea trebuie pur şi simplu eliminată, Curtea considerând că nu are legătură cu scopul legii".

    Daniel Zamfir a ţinut să precizeze că Legea dării în plată se aplică tuturor contractelor, inclusiv celor în derulare.

    Legea conversiei creditelor în CHF la cursul istoric - adoptată cu unanimitate de voturi

    La cinci luni de la intrarea în vigoare a Legii dării în plată, deputaţii au adoptat Legea conversia creditelor în franci elveţieni (CHF) la cursul de la data acordării. Acest act normativ urmează să fie promulgat de preşedintele Klaus Iohannis sau, după caz, retrimis în Parlament ori Curţii Constituţionale a României.

    Votul din plenul Camerei deputaţilor a creat noi valuri printre clienţii băncilor, opiniile acestora fiind diferite. Din comentariile postate pe Facebook şi pe site-ul ziarului BURSA, desprindem cel puţin două păreri generale: pe de o parte, mulţi dintre împrumutaţi consideră că textul legislativ este un eşec, întrucât trimite consumatorii din nou la bancă, pentru a-şi negocia noile dobânzi şi comisioane, iar, pe de altă parte, sunt clienţi care apreciază că votul reprezintă o reuşită, fiind, în sfârşit, adoptată Legea conversiei, indiferent de forma sa. Unii dau şi soluţii, menţionând că, după conversie, debitorii îşi pot refinanţa creditul la cele mai bune dobânzi din piaţă. Desigur, se pune şi problema dacă aceştia mai îndeplinesc condiţiile să acceseze un credit de refinanţare.

    Menţionăm că noul act legislativ presupune conversia creditelor în CHF la cursul de la data acordării, fără niciun prag sau grad de îndatorare (pragul de 250.000 de franci elveţieni introdus ca valoare totală a împrumuturilor a fost eliminat luni, după ce legea a fost retrimisă la comisii), la costuri care urmează să fie negociate de cele două părţi, respectând principiul bunei credinţe şi diligenţele profesionale, astfel încât obligaţiile de plată să nu fie mai împovărătoare pentru consumatori.

    Legea conversiei este un exemplu de curent populist care poate genera euforie pe termen scurt în rândul beneficiarilor, dar costuri economice deloc neglijabile pentru societate pe termen lung, consideră Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR). Şeful Băncii Centrale a avertizat că principalul risc al conversiei creditelor în CHF la cursul istoric este nesiguranţa contractelor între părţi.

    Consiliul Patronatelor Bancare din România îşi exprimă îngrijorarea faţă de adoptarea proiectului de lege privind conversia împrumuturilor în franci elveţieni la cursul de la data acordării creditelor şi speră ca autorităţile în drept să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la acest act normativ, potrivit unui comunicat al CPBR.

    Consiliul susţine că, la fel ca în cazul adoptării Legii dării în plată, va întreprinde toate demersurile ca să sesizeze autorităţile abilitate cu privire la ceea ce constituie, în opinia sa, aspectele de neconstituţionalitate ale acestei legi, printre care menţionează aplicarea retroactivă, lipsa de previzibilitate şi ingerinţele asupra dreptului de proprietate al unora dintre instituţiile de credit.

    ARB: "Conversia creditelor la curs istoric ar conduce la o pierdere imediată pentru bănci"

    Conversia creditelor contractate în valută la un curs istoric ar conduce la o pierdere imediată pentru bănci, din diferenţa de curs valutar, însă un impact la nivelul întregului sistem bancar este dificil de estimat, susţin reprezentanţii Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).

    Sergiu Oprescu, preşedintele ARB, a precizat: "Fiecare dintre noi îşi calculează o cifră pentru banca pe care o conduce, luând în calcul cele mai defavorabile scenarii pe care le putem avea, şi la franci şi la euro, şi cu un curs (n.r. istoric), şi cu discount, cu tot ceea ce ar putea să fie în situaţia cea mai defavorabilă. Şi, de multe ori ne uităm şi ne dăm seama că genul acesta de impact poate să fie la un nivel pe care să nu îl mai putem repara".

    Florin Dănescu, preşedintele executiv al ARB, a declarat că iniţiatorii proiectului de lege privind conversia creditelor ar trebui să prezinte acest studiu de impact. Domnia sa consideră că acesta va fi mai mare decât în cazul reglementărilor anterioare, inclusiv Legea dării în plată.

    Potrivit domnului Eugen Rădulescu, impactul pe care l-ar avea o lege a conversiei creditelor în franci elveţieni la cursul istoric ar fi de 2,4 miliarde lei.

    Eugen Rădulescu a menţionat: "Acest impact se va transpune într-o scădere medie a solvabilităţii sistemului bancar de 1,8 puncte, ceea ce încă pare să fie suportabilă. Atâta doar că avem două bănci care vor ajunge cu indicatorul de solvabilitate sub nivelul care le permite continuarea funcţionării, iar alte patru bănci - cu indicatorii de solvabilitate sub nivelul prudenţial recomandat în momentul de faţă".

    Fitch: "Ratingurile băncilor româneşti nu vor fi afectate imediat de conversia creditelor acordate în franci elveţieni"

    Agenţia Fitch a anunţat, recent, că ratingurile băncilor româneşti nu vor fi afectate imediat de conversia creditelor acordate în franci elveţieni.

    Cu o zi înainte, apăruseră unele afirmaţii făcute de prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu, potrivit căruia este posibil ca Legea conversiei creditelor în franci elveţieni, la curs istoric, să conducă la scăderea leului şi la creşterea dobânzilor.

    Analistul economic Florin Cîţu ne-a explicat: "Ceea ce spune Fitch Ratings este că, dacă vor exista pierderi la bănci, acestea nu vor fi de calibrul să afecteze sănătatea instituţiilor financiare. În acelaşi timp, Florin Georgescu spune că, dacă legea conversiei va slăbi economia, atunci cursul se va deprecia şi dobânzile vor creşte.

    Nu putem merge pe ambele scenarii, pentru că, dacă băncile vor fi sănătoase, atunci economia nu va păţi nimic; economia nu se poate deteriora dacă vom continua să avem bănci sănătoase. Deprecierea ar veni doar dacă această lege ar fi percepută de investitori ca un fenomen negativ".

    Totodată, deputatul liberal Andreea Paul consideră că Banca Naţională a României greşeşte atunci când ameninţă cu deteriorarea cursului leului şi când invocă transferurile în lei făcute de către băncile obligate să-şi închidă poziţiile scurte în valute.

    Afirmaţiile domniei sale vin ca reacţie la răspunsul pe care Florin Georgescu l-a formulat la întrebările transmise de deputatul PNL.

    Documentul transmis de prim-viceguvernatorul BNR arată, printre altele: "Pentru acoperirea poziţiei valutare scurte create în urma conversiei, va trebui ca instituţiile de credit să cumpere echivalentul a 1,2 miliarde euro utilizând surse atrase în lei, cu efecte posibile de depreciere a monedei naţionale în raport cu moneda euro; să atragă finanţare pe termen scurt (lichidităţi), contribuind la creşterea ratelor de dobândă aferente surselor atrase".

    În replică, Andreea Paul a comentat: "O spun pentru prima dată public: unde greşeşte BNR în răspunsul pe care mi l-a dat la întrebarea parlamentară adresată cu privire la impactul conversiei creditelor în franci elveţieni la cursul istoric? BNR ne-a prezentat impactul ajustat estimat la 1,67 miliarde lei.(...) BNR greşeşte însă când ameninţă cu deterioarea cursului leului, invocând transferurile în lei făcute de către băncile obligate să-şi închidă poziţiile scurte în valute. (...) De ce nu are dreptate BNR? Aduc 3 argumente:

    1. Noi discutăm despre o măsură administrativă politică aplicată o singură dată, pentru că băncile implicate în creditarea în franci elveţieni au eşuat să negocieze individual, să împartă echilibrat riscurile, aşa cum au promis, într-un număr semnificativ din cazurile afectate de deprecierea explozivă a francului;

    2. BNR are capacitatea de a absorbi acest şoc o singură dată, de a apăra cursul de schimb al leului, având unul dintre cele mai ridicate niveluri ale rezervei valutare din ultimii ani, de 33,29 miliarde de euro, la care se adaugă 103 tone de aur. Există, aşadar, spaţiul valutar necesar pentru a proteja cursul;

    3. BNR are obligaţia să intervină pentru a absorbi şocul şi pentru a apăra cursul leului. BNR nu poate apăra cursul atunci când pierderile de competitivitate ale economiei româneşti sunt pe termen lung. Dar şocurile pe termen scurt unitare pot fi absorbite de BNR, doar voinţă să fie. De altfel, o şi face de fiecare dată când ministerul finanţelor are de rambursat o datorie mare în valută şi se duce la BNR, nicidecum pe piaţă, pentru a nu deregla cursul de schimb. La fel vor trebui să procedeze şi băncile implicate pentru a nu deprecia cursul de schimb".

    În opinia agenţiei de rating Fitch, creditele în CHF reprezintă o parte neglijabilă a creditării în general: "Deprecierea leului românesc faţă de moneda elveţiană, de la momentul 2007 - 2008, când a fost luată cea mai mare parte a creditelor în CHF, a făcut să fie din ce în ce mai greu pentru debitori să achite împrumuturile. Acest lucru este valabil mai ales pentru împrumutaţii cu venituri mici care au ipotecă".

    Potrivit Fitch, Banca Transilvania a adoptat deja o atitudine proactivă şi a oferit clienţilor săi cu împrumuturi în moneda elveţiană opţiunea de a converti în mod voluntar creditele, la un curs favorabil.

    Totodată, Fitch subliniază că, deşi Legea conversiei nu va avea un impact imediat asupra ratingurilor băncilor româneşti, aceasta reprezintă un alt exemplu al modului în care cadrul nostru legislativ se îndreaptă către măsuri care să vină în sprijinul debitorilor şi al protejării drepturilor consumatorilor, în detrimentul băncilor.

    Florian Libocor: "Legea privind darea în plată şi cea referitoare la conversia creditelor în franci elveţieni vor dispărea până «la Mărţişor»"

    Legea privind darea în plată şi cea referitoare la conversia creditelor în franci elveţieni vor dispărea până "la Mărţişor", susţine economistul şef al BRD-Groupe Societe Generale, Florian Libocor. Domnia sa a spus: "Am îndrăzneala să fac o predicţie: cred că cele două legi vor dispărea exact cum au apărut, după ce întreaga tevatură politică se va fi încheiat. Mai în glumă, mai în serios, cam de Mărţişor. Rămâne de văzut dacă mă înşel sau nu. Dar dacă mă voi înşela, ceea ce nu cred, nu pot să vă spun decât că trebuie să ne pregătim bine de astfel de ghiduşii, pentru că nu le pot spune altfel. Îmi pare rău pentru tehnicienii, avocaţii care au susţinut tehnic aceste iniţiative, dar sunt în eroare maximă. Dacă au senzaţia că societatea a rămas la fel ca în "91, se înşală. Avem două opţiuni: fie ne respectăm reciproc, fie ne batem joc unii de alţii". Potrivit acestuia, "populismul este un factor de risc extrem, urmat de inconştienţa din punctul de vedere al modului în care este tratat un cadru legal existent, adoptat de curând, echivalent cu ceea ce există acolo unde ne dorim să mergem, şi efectele lui".

    _______________________

    Guvernul a trimis Legea conversiei la Curtea Constituţională

    Guvernul a trimis Legea conversiei creditelor în franci elveţieni la Curtea Constituţională a României (CCR), cu o zi înainte de expirarea termenului până la care putea face acest lucru.

    Liviu Iolu, purtătorul de cuvânt al Executivului, ne-a precizat că această mişcare a fost făcută pentru că legea nu este socială.

    Domnia sa ne-a declarat: "Vreau să menţionez că Guvernul susţine măsurile din lege care sprijină cazurile sociale, dar legea, per ansamblu, aşa cum a ieşit, susţine afacerile. De aceea Guvernul a trimis legea la CCR. Dacă se depăşeşte caracterul social al legii, Guvernul nu o mai susţine".

    Dacian Cioloş a declarat: "Din punctul nostru de vedere, este important ca această lege să-i vizeze pe cei cărora le e pus în pericol venitul lunar din cauza ratelor la bancă în urma modului cum au evoluat aceste credite. Faptul că am trimis la CCR această lege nu este pentru că suntem împotriva ei. Sunt acolo câteva elemente, aşa cum a fost ea votată în Parlament - pentru că, din păcate, Parlamentul nu a luat în considerare amendamentele pe care le-am propus - care, din punctul nostru de vedere, ar fi făcut-o aplicabilă, şi dacă nu clarificăm constituţionalitatea, acum, înainte de a intra ea în vigoare, există riscul ca ea să producă efecte şi peste câteva luni altcineva să o atace, o bancă sau...Oricine altcineva poate să o atace şi va crea mai multe probleme celor care aşteaptă să li se rezolve problemele".

    Deputatul liberal Daniel Constantin Zamfir, care a depus amendamentul privind conversia la curs istoric a împrumuturilor în CHF, este de părere că, astfel, problema legată de această legea va fi tranşată mai repede.

    Domnul Zamfir ne-a declarat: "Eu cred că Legea conversiei va trece controlul de constituţionalitate. Nu este nici prima, nici ultima lege care ajunge la Curtea Constituţională. Până la urmă, este o formă ca problema să fie tranşată mai rapid, pentru că la Legea dării în plată ne-au ţinut şase luni şi încă aşteptăm să vedem ce se va întâmpla. Nu-mi făceam iluzii că legea n-ar fi ajuns la Curte, pentru că oricum ar fi trimis-o băncile. Tocmai de aceea, eu cred că premierul Cioloş a luat decizia să lămurească chestiunea cât mai repede. Aşa, până la finalul anului putem avea o imagine finală asupra acestei legi".

    La rândul său, deputatul PSD Ciprian Nica, vice-preşedintele Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, s-a arătat extrem de deranjat de decizia Guvernului de a trimite legea la CCR.

    Domnia sa ne-a spus: "Este o lege pentru cei înrobiţi de bănci, pentru ca oamenii să nu se mai sinucidă şi vine premierul, cu indicaţii de la Bruxelles, şi o trimite la Curtea Constituţională, în condiţiile în care avizul de la Guvern a fost pozitiv şi în condiţiile în care PNL l-a nominalizat pe Cioloş pentru funcţia de premier".

    În condiţiile actuale, preşedintele Klaus Iohannis trebuie să aştepte decizia CCR înainte să ia o decizie legată de lege.

    Noul act legislativ va intra în vigoare după 60 de zile de la momentul publicării ei în Monitorul Oficial.

    Ştirile zilei

    Revista
    BURSA Construcţiilor

    Vreţi să fiţi la curent cu proiectele iniţiate sau în dezvoltare pe întreg cuprinsul ţării? Care sunt planurile autorităţilor locale în ceea ce priveşte investiţiile în construcţia de locuinţe, spaţii comerciale şi de birouri, infrastructură?

    Vreţi să aflaţi noutăţile pe piaţa materialelor de construcţie?

    Peste optzeci de pagini cu informaţii utile în revista "Bursa Construcţiilor"!

    În exclusivitate - devize pe proiect, preţurile medii ale materialelor şi serviciilor de construcţii.

    Aflaţi care sunt cele mai bune plasamente imobiliare ! Ce şi unde se va construi, care sunt proiectele în curs de execuţie şi toate informaţiile necesare unui investitor pe piaţa imobiliară (preţuri, tendinţe din Bucureşti şi din întreaga ţară).

    Proiecte

    Amenajări

    Smart City

    Materiale

    Mobilier

    Fotoreportaj

    Preţuri

    Finanţare

    Licitaţii

    Bursa Construcţiilor 5 / 2019 /

    Câştigătorii licitaţiilor deschise organizate pentru lucrări din fonduri publice.

    Investiţii

    Perspective

    Companii

    Sisteme de securitate socială în sectorul de construcţii

    Bursa Construcţiilor 5 / 2019

    România s-a confruntat şi se confruntă în sectorul de construcţii cu aceleaşi probleme - dependenţa de vreme, schimbări frecvente ale angajatorilor, costul formării profesionale greu de suportat de către companii şi recent cu o acută lipsă de forţă de muncă calificată - cu care se confruntă sectorul şi în alte ţări europene.

    Porotherm - Sistem de zidărie ceramică

    Bursa Construcţiilor 5 / 2019

    Blocurile ceramice şlefuite, de înaltă precizie, Porotherm Profi sunt unice pe piaţa din România şi înglobează tehnologie de producţie de cea mai nouă generaţie.

    Internaţional