Magistrala 7 de metrou Bragadiru-Voluntari ar putea costa 1,5 miliarde euro, iar construcţia ei s-ar putea întinde pe durata a şase ani, a declarat ieri ministrul Transporturilor Ramona Mănescu în cadrul seminarului franco-român privind parteneriatele public-private în infrastructura de transport.
"Magistrala 7 de metrou face parte din lista proiectelor de infrastructură din domeniile de activitate ale Ministerului Transporturilor, propuse să fie abordate în regim de parteneriat public privat (PPP) sau concesiune de lucrări publice", a afirmat Ramona Mănescu.
Pe aceeaşi listă se regăseşte şi proiectul de renovare şi administrare a celor 15 staţii principale de cale ferată din România, cu o valoare estimată de 65 de milioane de euro, dar şi dezvoltarea de terminale intermodale rutier-feroviare - Centrul Intermodal de Transport Marfă Suceava, cu o valoare estimată de 26 de milioane de euro.
Printre cele 15 staţii care vor fi renovate s-ar putea afla cele de la Arad, Bacău, Braşov, Cluj, Constanţa sau Galaţi, valoarea proiectului este estimată la 65, iar procesul de dezvoltare de terminale intermodale rutier-feroviare s-ar putea desfăşura pe durata a 36 de luni, potrivit propunerilor Ministerului Transporturilor.
De asemenea, Ministerul Transporturilor lucrează la un plan de dezvoltare al Aeroportului Internaţional Timişoara, un terminal intermodal la Olteniţa (cost estimat de 20 de milioane de euro), o platformă industrială în portul Constanţa-Sud (circa 73 de milioane de euro) şi două fronturi de acostare în zona Midia (peste 33 de milioane de euro).
Potrivit unor declaraţii făcute la sfârşitul anului trecut de către directorul general al Metrorex, Aurel Radu, perioada de realizare a Liniei 7 Voluntari - Bragadiru se va stabili după finalizarea studiilor de prefezabilitate şi fezabilitate, respectiv după revizuirea legislaţiei aplicabile parteneriatului public privat. Linia 7 de metrou va avea circa 25 de kilometri şi 30 de staţii, plus depou şi va asigura legătura, pe direcţia Sud Vest - Nord Est a zonei centrale (zona de afaceri, comerţ, administraţie, educaţie, cultură, teatru, cinema etc.) cu cartierele Alexandriei-Rahova şi Obor-Colentina.
Legea care reglementează parteneriatul public-privat este însă un subiect controversat politic. Preşedintele Traian Băsescu nu a promulgat legea, trimiţând-o Parlamentului spre reexaminare la începutul lunii ianuarie. Potrivit motivaţiei, actul nu definea, în mod transparent, aspectele ce pot conduce la denunţarea unilaterală a contractului şi nici modul în care se va face înlocuirea partenerului privat. Săptămâna aceasta, însă, s-a dat aviz negativ cererii de reexaminare. Mihai Răzvan Ungureanu, preşedintele partidului Forţa Civică, a criticat acest demers. "Legea nu este deloc clară şi nici nu trebuie să fie. Legea PPP are un singur obiectiv: satisfacerea intereselor clientelei politice", susţine domnia sa.
Potrivit proiectului de lege, înlocuirea partenerului privat se va putea face fără realizarea unei noi proceduri de atribuire, în anumite condiţii, iar contractele demarate conform actualei legi, Legea nr. 178/2010, încetează de drept.
Seminarul franco-român asupra parteneriatelor public-private în infrastructura de transport a fost organizat de Ambasada Franţei în România, prin intermediul Serviciului Economic şi al Misiunii Economice Ubifrance România şi este dedicat mediului de afaceri şi colaborărilor la nivel economic.
