Bursa Construcţiilor
Revista Bursa Construcţiilor nr. 4 / 2024

Mihai Dragomir, Allied Engineers: "Lucrăm astăzi la proiecte pe care comunităţile le aşteaptă de zeci de ani"

Ştirile Zilei /

Mihai Dragomir, Allied Engineers: "Lucrăm astăzi la proiecte pe care comunităţile le aşteaptă de zeci de ani"

La 20 de ani de activitate de proiectare, am discutat cu Mihai Dragomir, fondator şi Managing Partner al Allied Engineers, despre cum a crescut compania în condiţiile în care piaţa construcţiilor a traversat deopotrivă momente de creştere explozivă, dar şi crize şi reaşezări. Chiar şi în cele mai complicate perioade, compania a găsit mereu oportunităţi şi le-a fructificat.

Astăzi, când multe proiecte de construcţii rezidenţiale şi de birouri au fost oprite sau încetinite ca urmare a pandemiei, Mihai Dragomir vorbeşte despre oportunităţile pe care le sesizează în sectoare precum cel energetic, industrial sau logistic.

De asemenea, Allied Engineers pune tot mai mult accent pe proiectele de investiţii publice. Mihai Dragomir a observat că autorităţile sunt tot mai interesate ca o serie de investiţii importante - de care comunităţile au nevoie de mult timp - să devină în sfârşit realitate. Mai multe, în interviul de mai jos.

Allied Engineers a început acum 20 de ani, cu doi oameni. Cum a fost pentru tine în primii ani?

Aveam 27 de ani când am început compania. Iniţial, Allied Engineers s-a dezvoltat în jurul unor specialişti din cadrul catedrei de Construcţii metalice din cadrul Universităţii Tehnice Construcţii Bucureşti (UTCB). Apoi, alături de noi au venit specialişti ingineri de la catedra Beton armat, iar în decursul anilor ne-am făcut din UTCB un adevărat partener.

Am început cu o planificare a business-ului gândită pe termen lung. Mi-am propus mai întâi paşi mici şi obiective cât mai realizabile. Mi-am dorit să am o echipă cu care să pot realiza proiecte din ce în ce mai ample la specialitatea de bază, proiectarea de rezistenţă. Între timp am evoluat, iar astăzi avem capacitatea să furnizam servicii de proiectare generală în domenii din ce în ce mai diversificate, cum ar fi administrativ, industrial, retail, logistic sau energetic.

Ar fi fost greu de imaginat, la început de drum, amploarea pe care o va lua activitatea noastră astăzi. Raportat la companiile importante de pe piaţa internaţională de inginerie, poate că nu suntem mari, însă pentru piaţa de proiectare din România suntem un jucător important.

Ce v-a ajutat să creşteţi?

"Produsul" nostru de proiectare a oferit seriozitate şi atenţie pentru bugetul investiţiei, demonstrând abilitatea de a veni cu idei inovatoare şi soluţii tehnice inteligente.

Pe lângă acest lucru, cred că ne-a ajutat şi mediul foarte favorabil de la momentul respectiv.

Până în 1990 proiectarea în construcţii era asigurată de către institutele de proiectare, după care, în primii 10-15 ani după Revoluţie, nu s-au mai derulat investiţii mari pentru dezvoltări publice. De asemenea, proiectele private au fost puţine până prin anii 2005-2006, când deja se prefigura în mod concret aderarea la Uniunea Europeană.

Acest context a făcut ca - în anii de după Revoluţie - institutele de proiectare să-şi diminueze activitatea şi să piardă din specialişti. În acelaşi timp, au apărut puţine firme de proiectare în locul lor. Aşadar, în 2003, când am înfiinţat Allied Engineers, am pornit la drum într-un moment prielnic, iar acest lucru ne-a ajutat să creştem.

Ulterior, în timpul bulei imobiliare din 2006-2007, au început să apară investiţii mai substanţiale în mediul privat. Deşi puţine proiecte au fost duse până la capăt la acea vreme, am avut şansa să ne implicăm în investiţii care chiar s-au finalizat. A fost un val care ne-a ridicat până în 2008.

Chiar şi în timpul crizei financiare, am avut proiecte care au mers mai departe, ceea ce ne-a asigurat continuitate, în timp ce toată industria de proiectare şi, în general, domeniul construcţiilor erau lovite puternic. Astfel că, în mod paradoxal, noi am avut o creştere a cifrei de afaceri chiar şi în perioada de criză.

Cum s-au reaşezat lucrurile după acel moment de criză? A fost un moment de "curăţare" a pieţei de proiectare?

O dată cu creşterea economică şi cu bula imobiliară din 2006-2007, au apărut extrem de multe firme de proiectare, alcătuind un peisaj pestriţ. Până şi studenţii îşi făceau firme de proiectare. Însă criza care a urmat a adus o penurie de proiecte. Putem spune că acea perioadă a funcţionat ca o filtrare în rândul firmelor de proiectare care nu s-au organizat cum trebuie şi nu s-au reaşezat pe piaţă.

La vremea respectivă, am realizat repede că în zona de investiţii rezidenţiale şi cea de birouri s-a diminuat considerabil cererea. Aşa că ne-am orientat către o nişă în care se întrevedea o creştere consistentă: energia regenerabilă. În 2009, am început primele proiecte în acest sector, după care am accesat unele şi mai importante şi am reuşit să ne poziţionăm foarte bine în industria de parcuri eoliene şi fotovoltaice. Apoi, economia şi-a revenit şi ne-am reorientat şi către alte sectoare.

Cât de greu era atunci să găsiţi oameni cu care să lucraţi?

Este întotdeauna dificil să găseşti oameni buni, cu atât mai mult în domeniul nostru: fiind vorba despre servicii de proiectare, calitatea oamenilor este esenţială. Este prioritar pentru noi să ne păstrăm specialiştii din echipă motivaţi, mai ales că energia lor se va vedea întotdeauna în proiectele în care lucrăm.

În acest moment, avem o echipă solidă, din care fac parte atât specialişti cu zeci de ani de experienţă, cât şi tineri la început de drum. Mă bucur că în ultimii ani colegii noştri au rămas alături de noi. În continuare, urmărim să ne extindem echipa, inclusiv cu studenţi din noile generaţii de ingineri, pentru care oferim constant programe de practică şi de formare profesională.

Ce schimbări observi între generaţiile de ingineri cu care lucraţi? Ce abordări diferite au?

În mod evident există diferenţe. Astăzi, proiectarea este asistată de calculator şi toţi tinerii au acum abilităţi IT bine dezvoltate. Prin comparaţie, în generaţia mea, poate mai puţin de 50% dintre specialiştii de atunci ştiau să lucreze cu softuri de specialitate.

Nu putem generaliza, dar constat că tinerii cu care interacţionez sunt serioşi şi vor să se implice în activităţile noastre. Există foarte mulţi oameni de calitate. Vara trecută au fost la noi în practică chiar şi elevi care abia terminaseră clasa a XI-a şi care erau interesaţi de inginerie sau de arhitectură. Constat că, încă de la 17 ani, tinerii vor să vadă cum este să lucrezi în acest domeniu, iar pe noi acest lucru nu poate decât să ne bucure.

Un bilanţ INS arată o nouă creştere de 9% în sectorul construcţiilor, pentru primele două luni din 2023. Cum putem explica această creştere, într-un context economic ce pare destul de potrivnic?

Este posibil ca această creştere să fie valabilă pentru tot sectorul construcţiilor, care include şi infrastructura rutieră şi feroviară, un domeniu în care urmează să ne extindem şi noi activitatea în viitor.

Altfel, în sectorul construcţiilor de clădiri, nu există o creştere, iar în anumite domenii este chiar o scădere.

Pandemia a afectat puternic sectorul office. Munca de la distanţă este un trend care se menţine: nu doar că multe companii au renunţat să se extindă şi să închirieze spaţii noi, dar şi-au restrâns şi spaţiile pe care le aveau închiriate până în 2020.

La rândul lui, sectorul rezidenţial a fost şi el afectat, cu câteva excepţii. Există câteva proiecte importante, în care suntem şi noi implicaţi. Sunt ansambluri mari de clădiri în diverse faze de proiectare, fie în fază de autorizare, fie în fază de execuţie.

Între sectoarele pe care le vedem emergente şi cu potenţial bun se află cel energetic, în special cel de energie regenerabilă, unde experienţa pe care am acumulat-o în timp ne aduce un avantaj competitiv serios. În sectorul industrial, observăm o creştere de interes pentru România din partea unor investitori importanţi şi este o mare oportunitate pentru ţara noastră să se poziţioneze cât mai bine în această privinţă. Unii dintre investitori au fost forţaţi de evenimente să îşi relocheze unităţile de producţie din Rusia sau din Ucraina şi caută alte ţări.

În unele zone din România, autorităţile locare s-au implicat şi, printr-o planificare urbană inteligent gândită, au adus un avantaj pentru potenţialii investitori prin reducerea timpului necesar obţinerii autorizaţiei de construire. În ţările vecine, care ar putea fi mai tentante din alte motive, precum starea infrastructurii rutiere, perioadele pentru obţinerea autorizaţiei de construire sunt mari. De cele mai multe ori, acest factor este determinant pentru investitori atunci cand aleg amplasamentul investiţiei.

Există deci oportunităţi, însă depinde de noi să obţinem rezultate.

Cum e să lucrezi cu autorităţile locale şi centrale, ce diferenţe observi faţă de partenerii obişnuiţi pentru voi, cei din mediul privat?

În sectorul public, întrevedem o creştere serioasă a investiţiilor: sunt multe dezvoltări care se vor realiza în anii următori şi suntem interesaţi să fim mai prezenţi în acest sector. Până acum am reuşit să ne atingem obiectivul, adică să ne implicăm la nivelul pe care l-am dorit pentru anul trecut.

Dacă mă întorc însă la întrebare, principala diferenţă este că sistemul de proiectare pentru un proiect care aparţine segmentului public are mai multă claritate, prin metoda de lucru, pentru că temele sunt deja stabilite şi elaborate prin studii de fezabilitate, ceea ce ne permite să pornim mai rapid în proiectare.

De asemenea, vorbim despre un Beneficiar matur, organizat, cu o activitate extrem de riguroasă, iar noi ţinem foarte mult la rigoare şi ordine în activitatea noastră.

Cum e să lucrezi în zona aceasta? Este mai birocratic procesul de lucru când sunt implicate autorităţi?

Am lucrat cu corporaţii în care nivelul de birocraţie era cel puţin la nivelul pe care îl vedem în unele proiecte publice. Sigur că, atunci când lucrezi cu o companie privată locală, deciziile se iau foarte rapid. În ceea ce priveşte corporaţiile, există o anumită structură ce trebuie respectată şi parcursă pe orice proiect. Aşa se întâmplă şi în investiţiile publice. Am observat autorităţi care au fost proactive în identificarea unor soluţii şi care au fost deschise propunerilor noastre pentru a accelera procesul de dezvoltare.

Ne dorim ca proiectele mari să se realizeze şi să le vedem date în folosinţă. Lucrăm la proiecte pe care comunităţile le aşteaptă de zeci de ani. Fie că vorbim despre staţii de încărcare electrice, fie că vorbim despre spitale mari de peste 100.000 de metri pătraţi, în toate proiectele noi am constatat multă seriozitate şi un mare interes pentru realizarea lor.

Ce aduce inteligenţa artificială pentru domeniul proiectării?

Cred că în curând softurile consacrate de proiectare vor prelua şi implementa inteligenţa artificială (AI) şi atunci vom vedea cu adevărat o îmbunătăţire considerabilă a activităţii noastre şi o mai mare rapiditate în realizarea proiectelor.

În domeniul arhitecturii, cel puţin în anumite segmente, AI-ul va fi utilizat şi mai mult. Acolo unde produsul este mai degrabă unul grafic, mă aştept ca AI-ul să poată înlocui mare parte din munca unui specialist - de exemplu, în ceea ce ţine de design interior sau de peisagistică.

Însă în activităţile în care este obligatorie angajarea răspunderii personale, AI-ul va fi mai degrabă orientat către accelerarea producţiei de detalii de execuţie.

Analizăm în prezent cum am putea să dezvoltăm propriile aplicaţii care să ajute la eficientizarea procesului de proiectare. Programele pe care le folosim, deja consacrate în domeniul de proiectare, vor fi cu certitudine upgradate cu module AI, pe care sper să le utilizăm cât mai repede.

Aşa cum spuneam deja, cu ajutorul AI, procesul de detaliere a proiectelor va putea fi îmbunătăţit considerabil. Cu toate acestea, un lucru pe care l-am spus şi colegilor mei este că nu e cazul să ne îngrijorăm: AI-ul nu va înlocui complet munca noastră, ci ne va ajuta să lucrăm mai eficient.

(C)

Revista
BURSA Construcţiilor

Vreţi să fiţi la curent cu proiectele iniţiate sau în dezvoltare pe întreg cuprinsul ţării? Care sunt planurile autorităţilor locale în ceea ce priveşte investiţiile în construcţia de locuinţe, spaţii comerciale şi de birouri, infrastructură?

Vreţi să aflaţi noutăţile pe piaţa materialelor de construcţie?

Peste optzeci de pagini cu informaţii utile în revista "Bursa Construcţiilor"!

În exclusivitate - devize pe proiect, preţurile medii ale materialelor şi serviciilor de construcţii.

Aflaţi care sunt cele mai bune plasamente imobiliare ! Ce şi unde se va construi, care sunt proiectele în curs de execuţie şi toate informaţiile necesare unui investitor pe piaţa imobiliară (preţuri, tendinţe din Bucureşti şi din întreaga ţară).

Locuinţe

Piaţa Imobiliară

Proiecte

Amenajări

Materiale

Fotoreportaj

Preţuri

Finanţare

Investiţii

Companii

Internaţional