Cartierul Henri Coandă din zona Pipera - Aeroportul Băneasa - Voluntari, dezvoltat de Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) în parteneriat cu Agenţia Naţională de Locuinţe (ANL), pare să fi găsit, în sfârşit, "luminiţa de la capătul tunelului", la aproape 12 ani de la începutul proiectului.
Lansat în 2004, dar neterminat, în principal, din cauza lipsei utilităţilor, cartierul Henri Coandă a primit undă verde de la Primăria Capitalei pentru realizarea unor lucrări la reţelele de alimentare cu apă, canalizare, iluminat, precum şi pentru construirea drumurilor aferente locuinţelor din cadrul ansamblului.
Astfel, oficialii primăriei au acordat un contract de 5,7 milioane lei fără TVA pentru aceste lucrări către asocierea Eptisa România SRL - Eptisa Servicios de Ingenieria, SL-SC Konsent SA. Eptisa este o companie spaniolă de inginerie şi consultanţă, care a fost înfiinţată în 1956, filiala Eptisa România SRL, cu sediul în Bucureşti, fiind creată în 2004.
Datele disponibile pe Serviciul Electronic de Achiziţii Publice arată că atribuirea contractului a fost făcută pe data de 18 ianuarie 2016, în urma unei licitaţii deschise, pentru "preţul cel mai scăzut", în care au fost primite patru oferte, însă numai una a fost admisibilă.
Primăria Bucureşti şi ANL se chinuie de mulţi ani să finalizeze cartierul Henri Coandă, mai mult de jumătate dintre casele prevăzute fiind în diverse stadii de execuţie. Proiectul cartierului prevede construcţia a 1.109 case, prin credit ipotecar, pe un teren de 115,9 hectare, ce aparţine Sectorului 1 al Capitalei (60,55 ha) şi oraşului Voluntari (55,41 ha), conform datelor ANL.
Lucrările la reţeaua de utilităţi pentru "Henri Coandă" au avansat cu dificultate, întrucât lipseau anumite documente în vederea obţinerii certificatelor de urbanism, potrivit reprezentanţilor ANL, care ne-au explicat: "Utilităţile şi dotările tehnico-edilitare (apă-canal, termoficare, drumuri, iluminat etc.) se realizează pe terenurile domeniului public, prin obiective de investiţii promovate de consiliile locale ale localităţilor pe raza cărora va fi ridicat cartierul, iar utilităţile energetice (electricitate, gaze) sunt realizate de operatorii de profil, conform procedurilor specifice".
Potrivit sursei citate, lucrările la reţeaua de gaze au fost finalizate în 2014 de firma Covi Construct 2000, operatorul licenţiat pentru distribuţia gazelor naturale în zona Voluntari a cartierului, însă reţeaua a fost executată până la marginea ansamblului "Henri Coandă".
La vremea respectivă, conducerea ANL ne-a mai comunicat că firma Covi Construct 2000 va realiza extinderea reţelei publice de gaze, cu condiţia încheierii contractelor de racordare şi achitării integrale a tuturor tarifelor de racordare de către toţi beneficiarii amplasamentului pe zona Voluntari. Reprezentanţii ANL au spus că, la nivelul reţelei de energie electrică, alimentarea este disponibilă doar beneficiarilor care au încheiat un contract cu furnizorul de electricitate - compania Enel.
La finalul anului 2013, ANL a înfiinţat un comandament de urgenţă pentru monitorizarea activităţilor şi pentru informarea periodică a beneficiarilor cu privire la stadiul lucrărilor executate, însă iniţiativa nu a adus progrese notabile în derularea proiectului.
Iniţial, Primăria Sectorului 1 ar fi trebuit să finanţeze cu 76,5 milioane euro lucrările de infrastructură la cartierul Henri Coandă, conform Hotărârii Consiliului General al Municipiului Bucureşti nr. 321/2008. Dar Hotărârea a fost atacată în instanţă de edilii sectorului 1, iar pe 9 decembrie 2008 judecătorii Secţiei a IX-a Contencios Administrativ de la Tribunalul Bucureşti au pronunţat sentinţa civilă nr. 3460, care suspenda prevederile acesteia. Astfel, realizarea infrastructurii a revenit în sarcina Primăriei Capitalei. O parte din terenul aferent cartierului se află în Voluntari, iar Primăria din această localitate trebuie să asigure fondurile necesare realizării utilităţilor.
Lucrările la cartierul Henri Coandă au început în anul 2004, dar au fost sistate până la sfârşitul lui 2006, din cauză că o parte din teren (26,5 hectare) a fost revendicat în instanţă de Ioan Radu Fotino, care a pretins că este moştenitorul familiei Bildirescu, căreia i-a aparţinut terenul înainte de război. Instanţa a stabilit că actele de revendicare erau false, iar lucrările la cartier au fost reluate în 2007.
