Ordinul Arhitecţilor din România propune transformarea Bulevardului Magheru din Bucureşti, prin plantarea unui şir de pomi care să despartă sensurile de circulaţie şi prin amenajarea unor benzi speciale pentru biciclete şi autobuze, după cum a anunţat, ieri, preşedintele OAR, arhitectul Şerban Sturdza, cu ocazia deschiderii Anualei de Arhitectură Bucureşti 2015.
Domnia sa a explicat că OAR are o nouă strategie de dezvoltare urbană a Capitalei, prin care doreşte să rezolve problemele cartierelor bucureştene: "Pentru această strategie am ales ca parteneri mai multe grupuri de iniţiativă şi ONG-uri cu activităţi variate. Ne interesează acele zone gri din Bucureşti care ar putea deveni în scurt timp spaţii verzi. Proiectul de transformare a Bulevardului Magheru presupune plantarea unui şir de pomi care să despartă cele două sensuri de circulaţie, după modelul Bulevardului Lascăr Catargiu".
Arhitectul consideră că proiectul Magheru ar trebui să fie susţinut de toţi bucureştenii pentru îmbunătăţirea vieţii, întrucât acest bulevard reprezintă "un spaţiu central traversat de mii de oameni şi este gestionat destul de prost de către autorităţi, fapt ce lasă o imagine turistică negativă". Prin acest proiect, OAR vrea să reducă zgomotul şi să faciliteze tranzitul prin crearea de benzi speciale pentru biciclete şi autobuze.
"Încă nu avem calcule privind investiţia necesară în acest sens. Am avut câteva discuţii preliminare cu persoanele implicate şi sperăm să avem mai multe date până la sfârşitul anului", a precizat Şerban Sturdza, menţionând că şoferii sunt cei mai nemulţumiţi de acest proiect, întrucât vor rămâne cu mai puţine benzi de circulaţie, în condiţiile unui trafic deja aglomerat pe arterele principale din Capitală.
"Cel mai mare duşman al proiectului de pe Bulevardul Magheru o să fie şoferul, care o să spună: «Dom'le, nici pe aici nu mă laşi să merg?! »", a subliniat arhitectul.
OAR: "Spaţiile verzi - cartea câştigătoare pentru atragerea turiştilor şi investitorilor în Bucureşti"
În opinia OAR, spaţiile verzi reprezintă o carte câştigătoare pentru Bucureşti în atragerea turiştilor şi a investitorilor, întrucât majoritatea expaţilor şi a străinilor care ne vizitează apreciază parcurile din Capitală.
Ordinul Arhitecţilor din România, filiala Bucureşti, militează pentru includerea spaţiilor verzi în strategia de dezvoltare a oraşului pe termen mediu şi lung, acestea contribuind la creşterea numărului de turişti, a numărului investiţiilor străine şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor oraşului.
Potrivit sursei citate, capitalele europene care au implementat o strategie de dezvoltare urbană de succes au optat pentru un mix între istorie, patrimoniu cultural şi investiţii în dezvoltarea spaţiilor verzi.
Pentru noua strategie, OAR Bucureşti pregăteşte 18 proiecte comunitare în zece zone din Capitală, pe care să le dezvolte în parteneriat cu societatea civilă.
Reprezentanţii organizaţiei au declarat: "OAR Bucureşti consideră că orice investiţie în amenajarea unor parcuri sau spaţii publice se va dovedi rentabilă pe termen lung. Arborii sau parcurile influenţează pozitiv valoarea terenurilor unui oraş. În Londra, de exemplu, pe mai multe terenuri care au făcut parte din platforme industriale desfiinţate au fost plantaţi copaci, aceste zone devenind ulterior poli de investiţii. În Bucureşti, majoritatea investiţiilor în amenajarea unor spaţii publice s-au dovedit un succes. Astfel, dacă în urmă cu zece ani conceptul de Centru Vechi era unul inexistent, o serie de mici investiţii au făcut din această zonă un adevărat pol de dezvoltare urbană a oraşului".
OAR Bucureşti propune dezvoltarea şi menţinerea spaţiilor verzi actuale, iar arhitecţii consideră optimă includerea unor alte zone centrale în programele de dezvoltare ale municipalităţii.
Potrivit arhitectului Şerban Sturdza, Bulevardul Magheru este privit ca o simplă arteră de tranzit, iar marii investitori şi retaileri au ales să nu fie prezenţi în această zonă, cu toate că potenţialul este unul imens.
La rândul său, vicepreşedintele OAR, arhitectul Emil Ivănescu, consideră că autorităţile au tratat superficial, până acum, tema spaţiilor publice şi a zonelor verzi, traficul auto fiind principala direcţie de interes. "Nivelul zgomotului ajunge şi la 80 de decibeli pe Bulevardul Magheru. Plantarea unor arbori ar rezolva nu numai protecţia fonică a locuitorilor zonei, cât şi pe cea termică a clădirilor de aici", a precizat domnul Ivănescu.
Potrivit unui raport al autorităţilor europene privind percepţia asupra calităţii vieţii, citat de OAR, mai mult de 80% dintre bucureşteni s-au plâns de poluarea aerului şi de cea fonică. Zone precum nordul Capitalei, Floreasca, Tineretului sau Titan atrag investiţii datorită prezenţei spaţiilor verzi, a arătat arhitectul Emil Ivănescu, subliniind: "Autorităţile trebuie să înceapă să gândească pe termen lung. Bucureştenii îşi doresc un oraş de care să fie mândri, în care să se poată bucura de calitatea mediului construit şi a spaţiilor verzi. Oraşul dispune de o istorie bogată şi un patrimoniu unic. Dacă mai adăugăm la acestea şi investiţii în dezvoltarea spaţiilor publice sau a unor parcuri bine gândite nu vom avea decât de câştigat".
Ordinul Arhitecţilor din România, filiala Bucureşti, a semnalat o serie de probleme privind asigurarea unui viitor durabil pentru spaţiile verzi. "Legislaţia este ambiguă şi lasă loc la interpretări, fapt care a contribuit la dispariţia unor parcuri sau la tăiarea abuzivă a unui număr impresionant de arbori. De asemenea, întreţinerea copacilor tineri sau toaletarea celor mai bătrâni sunt făcute într-un mod neadecvat. Lipsa unei politici de dezvoltare sustenabilă care să promoveze prezenţa vegetaţiei va avea efecte nedorite şi va transforma Capitala într-un oraş de evitat", au menţionat reprezentanţii OAR.
Potrivit datelor Primăriei, în Bucureşti există 5.065 de hectare de spaţii verzi. În 2007, suprafaţa acestor spaţii era de 1.958 de hectare. Peste trei ani, în 2010, suprafaţa spaţiului verde a crescut cu 130%, însă creşterea nu a avut la bază o dublare a numărului de parcuri sau ample operaţiuni de plantare de copaci, ci creşterea suprafeţei intravilane şi includerea unor spaţii verzi ample de tipul pădurilor în rapoartele oficiale, conform sursei citate.
