România a semnat contracte de finanţare prin POS Mediu pentru proiecte apă/apă uză care solicită 2,7 miliarde euro fonduri de coeziune, însă rata de absorbţie a acestor fonduri se ridică la doar 74 milioane euro. Această situaţie poate duce pe viitor la dezangajarea fondurilor europene şi la scăderea credibilităţii politicii de regionalizare, a atras atenţia domnul Benoit Nadler, reprezentantul la Bucureşti al Direcţiei Generale pentru Politica Regională a Comisiei Europene (DG Regio), cu ocazia participării la complexul de manifestări ExpoApa.
Programul Operaţional Sectorial Mediu (POS Mediu) beneficiază de o alocare financiară de 5,6 miliarde euro. Din această sumă 4,5 miliarde reprezintă contribuţia comunitară, iar 1 miliard euro este contribuţia naţională.
Prin acest program sunt finanţate proiecte pentru sectoarele de apă, deşeuri, termoficare, protecţia naturii, inundaţii, a precizat domnul Florian Burnar, Director al Direcţiei Programe şi Evaluare din cadrul Autorităţii de Management pentru POS Mediu.
Contracte de 3,5 miliarde lei semnate în 2011
POS Mediu cuprinde şase axe prioritare. Axa 1 a programului vizează proiecte de extindere şi modernizare a sistemelor de apă şi apă uzată. Valoarea alocată din fondul de coeziune pentru această ramură este de 2,77 miliarde euro. Este cea mai mare aloare acordată pentru o axă a POS Mediu în ţara noastră.
Un număr de 30 de proiecte majore au fost aprobate spre finanţare pe sectorul de apă/apă uzată. Valoarea totală a acestor proiecte este de 3,36 miliarde euro (fără TVA), din care contribuţia UE se ridică la 2,6 miliarde euro. Totodată, a fost aprobat un proiect nemajor în valoare de 26,47 milioane euro.
Valoarea contractelor semnate în acest an este cea mai mare de la lansarea programului în 2007. În prima jumătate a anului au fost semnate contracte de 3,8 miliarde lei, aproape de valoarea totală contractată în 2010, potrivit doamnei Marinela Naumescu, Director Direcţia Fondul de Coeziune din cadrul Autorităţii de Management pentru POS Mediu.
În acest an pe axa prioritară 1 urmează să fie aprobate nouă proiecte. Dintre acestea, trei se află în stadiu de evaluare la Comisia Europeană, iar alte şase sunt în curs de finalizare a procedurilor de aprobare.
În perioada imediat următoare va fi semnat contractul de finanţare pentru proiectul de apă/apă uzată din judeţul Dolj, în valoare totală de 564 milioane lei.
13 beneficiari nu au atribuit nici măcar un contract
Până la momentul de faţă a fost acordată prefinanţarea doar pentru 18 proiecte din totalul de 31 de proiecte semnate de axa prioritară 1. Valoarea totală a prefinanţării acordate se ridică la 1,25 miliarde lei. Aşadar aproape jumătate dintre beneficiari nu au reuşit să îndeplinească condiţia minimă pentru acordarea prefinanţării: atribuirea unui contract în cadrul proiectelor de apă pe care le implementează.
Beneficiarii au semnat până la momentul de faţă 145 de contracte (45 de servicii, 94 de lucrări, 6 de furnizare). Valoarea totală a acestora se ridică la 2,8 miliarde lei.
Referitor la rambursări, pe axa 1 autoritatea de management a primit 157 de cereri din care s-au rambursat efectiv 146, în valoare totală de 363,44 milioane lei, a declarat doamna Marinela Naumescu.
Anularea repetată a licitaţiilor poate întâzia un proiect cu 12 luni
Potrivit doamnei Naumescu principalele probleme în implementarea proiectelor apar înainte de începerea efectivă a lucrărilor.
Aşadar, în faza licitării contractelor s-au constatat întârzieri în lansarea anunţurilor de participare. Acestea se datorează calităţii slabe a documentaţiilor de atribuire, dar şi semnării cu întârziere a contractelor pentru asistenţă tehnică de care depinde întocmirea documentaţiei pentru contractele de lucrări.
De asemenea, există întâzieri la semnarea contractelor. Acestea se datorează în special depunerii a numeroase contestaţii care produc întârzieri în medie de 6-8 luni. Există şi cazuri de anulare a repetată a procedurilor de atribuire datorate lipsei ofertanţilor, ofertelor neconforme sau deciziilor Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC). În acest caz întârzierile pot însuma 12 luni.
Domnul Benoit Nadler a punctat printre neajunsurile implemementării proiectelor de apă: design-ul neadecvat al proiectelor, sprijinirea excesivă pe sfatul consultanţilor, documentaţiile de achiziţie insuficent de precise, ghidarea insuficentă din partea autorităţilor competente.
Soluţia: simplificarea procedurilor şi standardizarea DA
Planul de acţiune pentru îmbunăţirea absorbţiei trebuie să se desfăşoare pe două paliere: naţional şi la nivelul autorităţilor de management, consideră domnul Nadler.
Astfel, la nivel naţional trebuie avută în vedere îmbunătăţirea coordonării fondurilor UE. Măsurile prioritare sunt: simplificarea procedurilor, standardizarea documentaţiilor de achiziţie (DA), aducerea la zi şi coordonarea activităţilor de control şi audit.
Pe lângă măsurile de mai sus autorităţile de management trebuie să mobilizeze serviciile de asistenţă tehnică şi să organizeze seminarii privind implementarea proiectelor, a precizat domnul Nadler, cu ocazia unui seminar desfăşurat în cadrul ExpoApa.
