Bursa Construcţiilor
Revista Bursa Construcţiilor nr. 8 / 2021
Abonament gratuit

PRIMELE DIN ROMÂNIA DE LA DEBUTUL PANDEMIEITesseract a proiectat şapte spitale modulare

Proiecte /

Tesseract a proiectat şapte spitale modulare
  • document ataşat apasă aici pentru a descărca.

    Firma de arhitectură Tesseract a proiectat şapte spitale modulare, primele din ţara noastră de la debutul pandemiei, după cum ne-au spus reprezentanţii companiei.

    Conform acestora, în prezent, la noi există o experienţă limitată în proiectarea specializată pentru unităţi de sănătate, puţine birouri de proiectare se dedică acestui subiect şi integrează experţi din toate domeniile: "Din punct de vedere tehnic, domeniul este complex, iar lipsa de specialişti cu experienţă face posibile erorilele întâlnite în spitalele româneşti, care se soldează cu tragedii în multe dintre cazuri".

    Specialiştii de la Tesseract susţin, printre altele, în cadrul unui amplu interviu, că există trei direcţii principale care s-au dezvoltat foarte mult şi care fac clinica sau spitalul actual mai eficiente şi mai plăcute pentru utilizator: integrarea noilor tehnologii şi descoperiri tehnice, umanizarea spitalelor şi utilizarea de tehnologii şi materiale prietenoase cu mediul.

    Reporter: Cum trece piaţa de arhitectură prin perioada de criză?

    Tesseract: Unele segmente ale pieţei - precum cel al proiectării de clădiri de birouri, hoteluri sau unităţi educaţionale - au fost afectate, având în vedere restricţiile impuse de pandemie şi, deci, sistarea sau amânarea unor investiţii în aceste direcţii.

    În acelaşi timp, în domeniul medical - principalul nostru segment de expertiză - pandemia a accelerat luarea unor decizii de investiţii (atât în sectorul privat, cât şi în cel public), deci acest segment nu a fost afectat.

    De asemenea, nici proiectarea clădirilor industriale şi de logistică nu a fost afectată. Pe perioada stării de urgenţă şi a pandemiei consumul s-a axat pe producţia locală şi pe comenzile online, au apărut noi linii de producţie, distribuţia a crescut şi investiţiile au continuat. În special în domeniul logistic vedem o activitate intensă - suntem mult în urma unor ţări precum Polonia, Ungaria sau Austria, iar modificarea modelelor de consum prin accelerarea e-commerce a crescut nevoia de spaţii logistice şi industriale moderne, care să acopere toate zonele ţării.

    Reporter: Cum s-a modificat cererea din sector şi ce tendinţe sunt în domeniu?

    Tesseract: Pe segmentul de arhitectură medicală, în sistemul de stat lucrurile se mişcă încă foarte încet şi cu puţină transparenţă. Deşi vedem teme de proiectare mai bine realizate decât în alţi ani şi întâlnim şi parteneri de dialog din partea autorităţilor dispuşi să parcurgă toţi paşii necesari procesului de realizare a unui spital (ex. realizarea de analize ale nevoilor înainte de a aloca o investiţie de anvergură într-un spital important), ritmul este încă foarte lent. În acelaşi timp, profesionişti cu experienţă în acest sector sunt foarte puţini. Având în vedere starea de degradare a spitalelor publice şi accidentele petrecute în spitale în ultima vreme, este evidenţă nevoia de investiţii majore în acest sector pentru refacerea infrastructurii spitaliceşti publice din România.

    Sectorul medical privat este, însă, foarte activ. Majoritatea operatorilor mari privaţi de sănătate îşi extind sau îşi consolidează portofoliile de clădiri şi clinici. Pentru o perioadă, au fost singurii care au preluat şi alte probleme în afară de pacienţii infectaţi cu Covid-19. În acelaşi timp, chiar şi în domeniul de sănătate privat, oferta este mult subdimensionată faţă de nevoi. Cererea pentru servicii de proiectare a crescut, iar noi proiectăm atât clădiri noi pentru clinici şi spitale private, cât şi extinderi ale unor spitale existente, reconfigurări/reconversii ale unor clădiri cu altă destinaţie în spaţii medicale, amenajări interioare ş.a.

    De asemenea, proiectăm şi alte tipuri de clădiri, în domeniul privat, în zona de industrial, logistică, educaţional sau chiar şi rezidenţial.

    Ca tendinţă importantă a perioadei pe care o traversăm, în condiţiile în care toţi beneficiarii încearcă să se poziţioneze cât mai bine într-o piaţă din ce în ce mai competitivă, observăm o deschidere din ce în ce mai mare către concepte precum "user centricity" (conturarea temei de proiectare în jurul nevoilor reale ale utilizatorilor spaţiului), "arhitectură participativă" (implicarea tuturor actorilor implicaţi în proiect, încă din faze incipiende; în cazul proiectării de spitale - implicarea managementului spitalului, a personalului medical şi a celui administrativ, a pacienţilor şi însoţitorilor acestora), sustenabilitate (clădiri eficiente energetic, prietenoase cu mediul), flexibilitate/modularitate - clădiri construite inovativ, cu materiale şi tehnologii care să permită flexibilitate acelui spaţiu (cum este cazul spitalelor modulare din containere, o soluţie foarte flexibilă şi eficientă de arhitectură de urgenţă folosită în pandemii, inundaţii, cutremure, stare de război etc., cărora li se poate da cu uşurinţă o altă destinaţie după trecerea crizei; Tesseract a proiectat şapte spitale modulare, primele din România de la debutul pandemiei).

    Reporter: Având în vedere criză sanitară, ce solicitări aţi avut din zona de sănătate?

    Tesseract: Strict în legătură cu criza sanitară am avut câteva tipuri de proiecte majore:

    - Spitalele modulare, destinate tratamentului pacienţilor infectaţi cu Covid-19 sau unităţi de triaj pacienţi; cererea aici a fost foarte mare în primul an de pandemie, noi am desenat peste 23.000 mp de scheme funcţionale pentru spitale modulare din containere posibil să fie realizate, cu 146 de paturi în total;

    - Realizarea de intervenţii în spitalele existente pentru adaptarea lor la circuitele impuse de pandemie;

    - Reconfigurări de clădiri cu diverse funcţiuni în spaţii medicale, în special în privat, în contextul în care statul nu a mai putut prelua alte afecţiuni în afară de Covid-19 şi atunci actorii din privat au suplimentat necesarul de infrastructură pentru acomodarea altor nevoi (precum chirurgia pentru mai multe specialităţi);

    - Realizarea de recompartimentări pentru spaţii de laboratoare de analize medicale care au integrat în componenţa lor şi serviciul de testare PCR, dar şi laboratoare nou construite.

    Reporter: Care a fost evoluţia segmentului de arhitectură a spitalelor şi clinicilor?

    Tesseract: Este o evoluţie greoaie în România, însă pandemia a adus subiectul în atenţia tuturor. Există o experienţă limitată în proiectarea specializată pentru unităţi de sănătate, puţine birouri de proiectare se dedică acestui subiect şi integrează experţi din toate domeniile. Din punct de vedere tehnic, domeniul este complex, iar lipsa de specialişti cu experienţă face posibile erorilele întâlnite în spitalele româneşti, care se soldează cu tragedii în multe dintre cazuri.

    Din punct de vedere al dezvoltării afacerii, evoluţia noastră a fost foarte bună, în ultima vreme. Pe fondul lipsei de experienţă în domeniu şi a cererii mari, am crescut portofoliul de clienţi, dimensiunea şi dificultatea proiectelor pe care lucrăm. Toată această creştere a fost organică şi nu ar fi fost posibilă fără sprijinul întregii noastre echipe şi al partenerilor noştri.

    Reporter: Ce tendinţe sunt în acest domeniu?

    Tesseract: Există trei direcţii principale care s-au dezvoltat foarte mult şi care fac clinica sau spitalul actual mai eficiente şi mai plăcute pentru utilizator:

    - Integrarea noilor tehnologii şi descoperiri tehnice - mai ales soluţii de reducere a consumului de energie în cadrul proiectării, execuţiei şi utilizării spitalului. În prezent proiectăm şi executăm spaţii medicale folosind BIM - Building Information Management (de la punctul 0 până la mentenanţă). Există spitale digitalizate, în care procedurile sunt gândite pentru eficientizare şi acompaniere; există echipamente medicale din ce în ce mai precise; există inteligenţă artificială, care preia taskurile repetitive şi lasă personalului timp pentru taskurile critice etc.

    - Umanizarea spitalelor (de exemplu spitale cu locuri de joacă pentru copii), astfel încât să obţinem spaţii care participă la vindecare. Cel mai amplu exemplu de "umanizare" într-un spital românesc este noul spital Marie Curie/proiectul #NoiFacemUn Spital al Asociaţiei Dăruieşte Viaţă. Am gândit fiecare milimetru din spital cu gândul la a face mai tolerabilă trecerea micuţilor pacienţi prin spital, a părinţilor lor, precum şi la a face mai uşoară şi mai eficientă munca staff-ului medical. De exemplu, aici avem sala de cinema pentru copiii trataţi în spital, care să îi facă să mai uite de boală, avem paturi pentru părinţi (ca să nu mai doarmă în acelaşi pat cu copiii, aşa cum se întâmplă în majoritatea spitalelor) sau spaţii în care părinţii pot lucra în timp ce copiii sunt la tratament sau se pot odihni/rămâne singuri cu gândurile lor; în secţiile AŢI este foarte important să te dezinfectezi (mai ales ca reprezentant al personalului medical), astfel încât în acest spital am gândit sisteme smart - de exemplu, uşa cadrului medical pentru acces la AŢI se va deschide doar după ce va utiliza un lavoar smart, special pentru această destinaţie. Umanizarea spitalelor este o tendinţă actuală în întreaga lume şi ne bucură să vedem că, atât la Marie Curie, cât şi în alte proiecte am reuşit să implementăm această componentă, cu dorinţa de a face spitalele mai puţin îngrozitoare şi apăsătoare. Am propus recent un alt loc de joacă într-un spital pentru copiii din ţară şi ne-ar bucura caîn fiecare spital românesc să existe astfel de locuri de joacă sau alte elemente de design care să îţi ia gândul de la boală, iar spitalul să semene mai mult cu "acasă" decât cu un loc neprietenos - aşa cum sunt majoritatea spitalelor româneşti acum.

    - Utilizarea de tehnologii şi materiale prietenoase cu mediul. Avem deja şi în România sisteme BMS (Building Management System) în spitale, care ajută la monitorizarea şi eficientizarea a consumului de energie. De asemenea, o mare parte din furnizorii specializaţi ai domeniului produc deja materiale şi finisaje prietenoase cu mediul.

    Reporter: Ce competiţie exis­tă în această piaţă?

    Tesseract: Competiţia este redusă pe segmentul de proiectare medicală. Având în vedere proiectele anunţate de autorităţile publice, se prevede o creştere a birourilor de proiectare cu experienţă în domeniu, precum şi apariţia altor birouri noi - nu doar în ţară noastră, ci şi în întreaga regiune.

    În România, în mod special, specializarea în acest domeniu lipseşte. În cadrul Tesseract ne propunem să creştem alte generaţii de arhitecţi de sănătate. În acelaşi timp, ne dorim să se dezvolte o competiţie benefică, generatoare de idei şi concepte noi şi care să contribuie în timp la o infrastructură sanitară din ce în ce mai bună, în România.

    Reporter: Care a fost evoluţia companiei, în ultimul an, şi ce perspective aveţi pentru 2021?

    Tesseract: Compania a crescut, în ultimul an, atât ca cifră de afaceri (estimăm o dublare a cifrei de afaceri faţă de anul 2020), cât şi ca echipă, care a crescut cu zece noi membri faţă de vara lui 2020. A crescut şi anvergura proiectelor în care suntem implicaţi.

    Lucrăm pentru două mari spitale judeţene, de aproximativ 800 de paturi fiecare (la Focşani şi Sibiu), lucrăm în continuare pentru extinderea spitalului Marie Curie - Primul Spital Naţional de Copii pentru Cancer, Boli Grave şi Traumă şi, de asemenea, lucrăm pentru numeroase proiecte private - construcţii de clinici şi spitale private noi, extinderi de spitale existente, conversie de clădiri cu alte funcţiuni în spaţii medicale moderne şi funcţionale, proiecte de design interior.

    Reporter: Ce cifră de afaceri aţi realizat în primul semestru al acestui an şi ce proiecte mai aveţi în desfăşurare?

    Tesseract: Până la sfârşitul acestui an, estimăm o dublare a cifrei de afaceri faţă de anul trecut. Proiectul cel mai mare pe care lucrăm în acest moment este Spitalul Judeţean Sibiu, o clădire nouă de spital cu 895 paturi, o clădire cu o suprafaţă des­făşurată de aproximativ 120.000 mp şi un buget de execuţie estimat la aproape 500 milioane euro. La începutul lunii august a fost obţinută Autorizaţia de construire pentru acest spital şi până la sfârşitul anului vom încheia proiectul tehnic.

    Reporter: În ce regiuni dezvoltaţi proiecte de arhitectură?

    Tesseract: Proiectăm în toată ţară, atât în marile oraşe (Bucureşti, Timişoara, Cluj, Oradea, Iaşi), cât şi în oraşe secundare precum Sibiu, Ploieşti, Piatră Neamţ, Galaţi, etc. Avem două birouri, unul în Bucureşti şi altul în Sibiu. De asemenea, în portfoliu avem şi proiecte cu diferite funcţiuni realizate în alte ţări, precum Elveţia, Franţa sau Egipt.

    Reporter: Ce perspective are piaţa de profil?

    Tesseract: Având în vedere fondurile europene/structurale anunţate şi creşterea economică a României din ultimul an, perspectivele sectorului de construcţii par a fi foarte bune. Nevoia la nivel de dezvoltare infrastructură medicală publică, de infrastructură de educaţie publică, de infrasturctură de transport şi de infrastructură de utilităţi sunt foarte mari. Operatorii economici din România au ajuns la un nivel de performanţă şi experienţă astfel încât să realizeze astfel de proiecte majore, iar asocierea cu firme internaţionale care au şi experienţă internaţională este posibilă. Toate acestea sunt premise bune pentru creşterea segmentului de construcţii.

    În acelaşi timp, privatul nu stă nici el pe loc. Pandemia a afectat anumite sectoare, însă oamenii sunt inventivi, adaptabili. Soluţii noi au început să apară, segmenetele de HoReCa care au fost puternic atinse de pandemie, au început să vină cu idei noi (un exemplu este dezvoltarea "delivery"-ului şi apariţia de aplicaţii şi concepte noi pe acest segment). Se reia treptat şi mersul la birou, multe corporaţii au reuşit să îşi aducă angajaţii la birou, realizând upgrade-uri în spaţiile existente - inseraţia de zone de relaxare, socializare.

    Zona industrială şi mai ales cea logistică, aşa cum am explicat mai sus, va continua să genereze cerere de proiectare pentru arhitecţi. Noi segmente, neacoperite până acum în România, încep să îşi facă apariţia - cum ar fi logistica pentru industria medicală - este mare nevoie de spaţii cu condiţii speciale de depozitare destinate spitalelor şi clinicilor, care depozitează în acest moment produse medicale în tot felul de spaţii neconforme şi subdimensionate.

    De asemenea, în condiţiile schimbării genereaţiilor şi apariţiei unui consumator din ce în ce mai pretenţios şi mai educat, rezidenţialul va continua să crească şi să se modifice, construindu-se în jurul unor concepte noi de locuire, în care natura are un rol important, în care digitalul este folosit la capacitate maximă pentru a crea confort şi clădiri cu un consum de energie din ce în ce mai redus.

    Reporter: Mulţumesc!

    Ştirile zilei

    Revista
    BURSA Construcţiilor

    Vreţi să fiţi la curent cu proiectele iniţiate sau în dezvoltare pe întreg cuprinsul ţării? Care sunt planurile autorităţilor locale în ceea ce priveşte investiţiile în construcţia de locuinţe, spaţii comerciale şi de birouri, infrastructură?

    Vreţi să aflaţi noutăţile pe piaţa materialelor de construcţie?

    Peste optzeci de pagini cu informaţii utile în revista "Bursa Construcţiilor"!

    În exclusivitate - devize pe proiect, preţurile medii ale materialelor şi serviciilor de construcţii.

    Aflaţi care sunt cele mai bune plasamente imobiliare ! Ce şi unde se va construi, care sunt proiectele în curs de execuţie şi toate informaţiile necesare unui investitor pe piaţa imobiliară (preţuri, tendinţe din Bucureşti şi din întreaga ţară).

    Piaţa Imobiliară

    Proiecte

    Smart City

    Materiale

    Mobilier

    Fotoreportaj

    Preţuri

    Finanţare

    Perspective

    Companii

    Internaţional