Performanţa energetică a clădirilor constituie un subiect de actualitate în contextul necesităţiie de a reduce consumul de resurse primare şi a costurilor aferente. Deoarece ordonanţa 69/2010 privind reabilitarea termică a clădirilor de locuit, prevede pentru prima dată finanţarea prin creditare cu dobândă zero subvenţionată către asociaţiile de proprietari, "considerăm că volumul de lucrări care ar trebui să înceapă va fi din ce în ce mai mare. De asemenea vom face auditul energetic pentru clădirile instituţiilor publice, iar ulterior vom începe reabilitarea lor", a afirmat domnul Cristian Stamatiade, directorul general al Direcţiei Generale Tehnice în Construcţii din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), cu ocazia conferinţei "Auditorul energetic, regenerare urbană durabilă şi
Legea 372 privind performanţa energetică a clădirilor trebuie amendată cu directiva europeană pe acest domeniu. "Se pregăteşte metodologia de calcul, conţinutul certificatelor, gestionarea bazelor de date, precum şi aplicarea de sancţiuni. În privinţa atestării auditorilor, am schimbat regulamentul, astfel încât transparenţa este mai mare. Astfel sperăm să reuşim să atestăm un număr mai mare de auditori energetici", precizează domnul Stamatiade.
Domnul Adrian Florescu, director general al Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO) propune ca programul de reabilitare termică să fie pe termen lung, având în vedere că acest demers ţine de "interesul naţional". În plus, TVA aplicabilă acestui domeniu ar trebui redusă sau anulată. În privinţa aplicabilităţii ordonanţei 18 privind reabilitarea termică prin credit garantat de stat, directorul general ARACO susţine că durata de 5 ani prevăzută pentru returnarea creditelor astfel angajate de asociaţiile de proprietari este mult prea scurtă. Ar fi necesar ca termenul să fie prelungit la 15 sau chiar 20 de ani, aşa cum se aplică în alte state care derulează programe similare. Altfel asociaţiile nu se vor înscrie în program.
Domnia sa mai atrage atenţia că efectul reabilitării termice poate fi redus la jumătate dacă lucrările nu sunt de calitate. În acest sens, beneficiarul ar trebui să poată asista la licitaţii, iar majorările de costuri ulterioare încheierii contractului să nu fie permise.
Domnul Florescu consideră că finanţarea programului de reabilitare termică ar putea fi asigurată şi prin alocarea în acest scop a unei părţi din sumele obţinute în urma tranzacţionării certificatelor verzi de care România dispune.
În 2008 erau în România peste 8,3 milioane de locuinţe, însumând o suprafaţă de 322 milioane mp. Consumul energetic în cazul acestora este în medie de 306,2 kWh/mp/an. "Deci majoritatea locuinţelor din România se încadrează în clasa de eficienţă energetică E, în timp ce o casă din clasa C are un consum de 150 kWh /mp/an, iar o casă pasivă de până în 15 kWh/mp/an. Pentru a aduce locuinţele de la clasa E la C, ar fi necesare 19,2 miliarde de euro. La acestea se adaugă alte 11,4 miliarde de euro pentru reabilitarea clădirilor publice", estimează domnul Claudiu Georgescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Materiale de Construcţie din România (APMCR).
La nivelul Sectorului 2, în anul 2011 sunt incluse în programul de reabilitare termică 245 de blocuri, totalizând peste 15.300 de apartamente. În cazul acestora se află în pregătire documentaţia pentru demararea licitaţiilor, potrivit domnului Corneliu Drug, director investiţii în cadrul Primăriei Sectorului 2.
