Bursa Construcţiilor
Revista Bursa Construcţiilor nr. 7 / 2019

"Suntem singura ţară din zonă care conturează o Strategie Naţională de Smart City"

Smart City /

Eduard Dumitraşcu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City şi Mobilitate

Eduard Dumitraşcu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City şi Mobilitate

  • document ataşat apasă aici pentru a descărca.

    Ţara noastră este singura din zonă care conturează o Strategie Naţională de Smart City, ne-a spus, într-un interviu, Eduard Dumitraşcu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City si Mobilitate. Conform domniei sale, avem o concurenţă pozitivă între oraşe, fiecare dorind să atragă investiţii şi mai multe, să contureze o strategie. Printre oraşele care s-au preocupat în mod deosebit de acest aspect se numără Iaşi, ne-a mai spus domnul Dumitraşcu, apreciind că 2018 a fost anul Alba Iulia în materie de dezvoltare a proiectelor de tip smart city. De asemenea, Cluj este oraşul fanion în domeniu, acesta fiind urmat de municipalităţi de toate dimensiunile - Sibiu, Satu Mare, Turda, Beclean etc.

    (Interviu cu Eduard Dumitraşcu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City şi Mobilitate)

    Reporter: În ce stadiu ne aflăm, ca ţară, din punct de vedere al dezvoltării proiectelor de tip smart city?

    Eduard Dumitraşcu: Depinde care sunt termenii comparaţiei, aşadar depinde cu cine ne măsurăm forţele şi, mai ales, momentul comparaţiei. Per total, suntem mai avansaţi decât vecinii din regiune, suntem în urmă comparativ cu alte state, aşadar comparaţia corectă ar trebui să fie a României de acum câţiva ani cu România de astăzi. Chiar şi aşa, trebuie avut în vedere faptul că există naţiuni extrem de dezvoltate care nu au oraşe inteligente, dar şi state din cele mai puţin dezvoltate ce susţin astfel de proiecte. M-aş opri asupra avantajelor de care ne bucurăm, printre care se află măsurile strategice, iar aici aş aminti de Strategia Naţională de Smart City, deoarece suntem singura ţară din zonă care conturează o astfel de strategie, apoi de menţionat sunt strategiile locale şi, nu în ultimul rând, proiectele aflate în curs de implementare.

    Reporter: Ce proiecte importante de acest tip au fost implementate anul trecut şi în ce zone ale ţării?

    Eduard Dumitraşcu: Anul 2018 a fost anul Alba Iulia atunci când vorbim despre smart city în România, anul care a dus la bun final un proiect pilot, început în 2016 şi livrat la timp, la 1 decembrie 2018, pentru a marca Centenarul. Autorităţile locale s-au pregătit intens şi au dus la nivel de expertiză cunoştinţele în domeniul inovării, implicându-se şi punând la dispoziţie, în afară de platforma de testare, inclusiv cunoştinţele şi lecţiile învăţate. Faţă de 100 de soluţii pe care municipalitatea şi-a propus să le atingă, sunt 108 în prezent. Acest important test a fost, de fapt, un generator de inspiraţie şi pentru celelalte municipalităţi. Avem, în sfârşit, după mulţi ani, o concurenţă pozitivă între oraşe, fiecare dorind să atragă investiţii şi mai multe, să contureze o strategie. Aş menţiona aici că printre oraşele care s-au preocupat în mod deosebit de dezvoltarea tuturor verticalelor este Iaşi. Mobilitate inteligentă, administraţie inteligentă, infrastructură, energie, sănătate, cladiri inteligente, tehnologie - municipalitatea ieşeană a reuşit să atingă toate aces­te domenii ale vieţii publice, fiind un exemplu pentru alte comunităţi locale a căror dezvoltare este mai lentă.

    De asemenea, Cluj este oraşul fanion, care a câştigat în decembrie 2018 două premii la gala Smart City Industry Awards, organizată de ARSCM, deoarece este cel mai complex proiect smart city implementat în ţară. Dezvoltarea transportului urban prin achiziţionarea primelor autobuze electrice din România şi managementul traficului ajută toată comunitatea locală. Facilitarea utilizării diverselor aplicaţii mobile preponderent în relaţia cu administraţia publică locală, primul funcţionar public online, dezvoltarea comunităţii de IT locale şi buna cooperare a autorităţii cu aceasta, strategia pe termen lung, sunt doar câteva din elementele care au stat la baza nominalizării şi ulterior validării Clujului în cadrul SCIA 2018.

    Acestea sunt urmate de municipalităţi de toate dimensiunile - Sibiu, Satu Mare, Turda, Beclean şi multe altele. Recenta implementare a proiectului Sibiu CityApp este un sprijin util pentru turiştii dornici de a des­coperi oraşul, prin implementarea transportului cu autobuze electrice şi amenajarea unor staţii special des­tinate încărcării acestora cu energie electrică sau prin eficientizarea iluminatului public prin intermediul unor corpuri de iluminat cu consum redus de energie şi cu o putere de luminat mai mare. Satu Mare a dezvoltat prima aplicaţie românească ce integrează toate soluţiile dezvoltate pentru municipalitate, astfel încât cetăţenii au la dispoziţie o singură platformă ce integrează toate datele necesare, iar primăria are un singur loc în care coordonează tot. Şi sunt multe astfel de exemple, iar ceea ce ne bucură cu adevărat este faptul că soluţiile sunt personalizate, adaptate comunităţii locale.

    Reporter: Ce planuri au autorităţile locale în acest sector?

    Eduard Dumitraşcu: Fiecare autoritate şi-a stabilit propriile priorităţi, unii fiind mai pregătiţi pentru adoptarea schimbărilor, alţii adoptând câteva soluţii şi considerându-le smart. Realitatea este că fără o strategie de dezvoltare inteligentă nu se poate vorbi de smart city. Poate că multe municipalităţi vor merge pe soluţii de e-ticketing sau 2-3 aplicaţii, considerând că devin smart. Aces­tea vor fi nevoite să înveţe din propriile greşeli. Există însă şi municipalităţi care abordează la nivel macro. Cel mai recent membru al ARSCM, municipalitatea Iaşi, este cel mai bun exemplu de dezvoltare a tuturor verticalelor, având proiecte pentru fiecare dintre acestea. Spre exemplu, în domeniul energiei inteligente se află în curs de implementare: utilizarea Blockchain, controlul iluminatului public prin senzori de prezenţă, introducerea senzorilor de lumină ambientală, creşterea eficienţei energetice şi reducerea emisiilor de carbon, cu colaborarea activă a furnizorilor de utilităţi, dezvoltarea reţelelor inteligente, dar şi soluţii inteligente de depozitare a energiei. Dar aşa cum spuneam, esenţial este ca la bază să existe un proiect coerent, bine realizat şi asumat cu indicatori de performanţă.

    Din experienţă, constatăm că exis­tă o deschidere mai mare a actorilor locali pentru învăţare, iar acest lucru îl constatăm la cursurile pe care le organizează Academia Smart City, pentru autodepăşire şi de a urma exemplele de bune practici. Fără a generaliza totuşi, pot afirma că ne bucurăm de o administraţie mai des­chisă şi în mod cert mai performantă faţă de anii trecuţi.

    Reporter: Cât au investit autorităţile locale, anul trecut, în proiectele smart city?

    Eduard Dumitraşcu: Este prematură o astfel de analiză, dar şi dificil de realizat, deoarece, deşi avem municipalităţi care au alocat bugete pentru soluţii smart, avem şi altele care se confruntă cu o altă problemă, care ţine de legislaţie, şi anume încadrarea achiziţiilor în această categorie. Sperăm ca Strategia Naţională pentru Smart City să perfecţioneze cadrul legal. Facem parte din grupul de lucru şi ne bucură preocuparea guvernului pentru acest domeniu, al dezvoltării inteligente a oraşelor.

    Reporter: Care sunt domeniile care atrag cele mai multe proiecte smart city?

    Eduard Dumitraşcu: În funcţie de zona de referinţă, acestea diferă. Sigur că la Cluj vorbim de dezvoltarea aplicaţiilor folosind forţa comunităţii locale de IT, care este foarte bine pregătită, iar în Mureş vom vorbi des­pre soluţii destinate sănătăţii. Toate acestea sunt corecte atâta vreme cât atrag după sine creşterea nivelului de satisfacţie a cetăţeanului. Strict la nivel de cifre, proiectele de infrastructură şi mobilitate sunt cele care domină, urmate de sectorul de energie.

    Reporter: Cât de deschişi sunt investitorii să participe la dezvoltarea unor astfel de proiecte?

    Eduard Dumitraşcu: Există o efervescenţă - smart city este un buzz-word, dar înţelegerea proiectelor este altă discuţie. Este nevoie să trecem de la etapa proiectelor pilot, pe care multe municipalităţi le doresc, la cea a proiectelor realizate în parteneriat public-privat, pentru a putea genera plus valoare. De asemenea, este necesară o mai bună cooperare între administraţiile şi actorii locali, care să implice şi mediul academic.

    Reporter: Ce acţiuni are Asociaţia pentru dezvoltarea acestui domeniu?

    Eduard Dumitraşcu: De la înfiinţare, ARSCM a trecut prin toate etapele, de la ce este smart city până la implementarea Strategiei Naţionale Smart City. Am început, în primul an, cu promovarea conceptelor, deoarece am constatat o imensă nevoie de informare a decidenţilor, apoi am popularizat beneficiile adoptării soluţiilor smart, de la eficientizare până la o mai bună implicare a cetăţenilor. Astfel, am creat prima revistă dedicată promovării şi înţelegerii principiilor, Smart City Magazine, care este distribuită gratuit către primării şi consilii judeţene şi se află în anul patru de la prima apariţie. În 2018, am înfiinţat Academia Smart City, unde avem ca scop pregătirea specialiştilor pe toate verticalele smart city, dar şi un curs introductiv, în care specialişti din diverse domenii află despre celelalte domenii interconectate. În 2017, am lansat Caravana Smart City, un program naţional de promovare a conceptelor smart şi de analiză a soluţiilor propuse pentru fiecare regiune. Anual, din 2017, organizăm Smart City Urban Projects, prima expo-conferinţă care aşează la aceeaşi masă furnizorii şi cumpărătorii. Din 2016, contribuim la recunoaşterea soluţiilor cele mai performante şi la premierea municipalităţilor din România care implementează soluţii smart, prin Smart City Industry Awards. De asemenea, am realizat primul audit Smart City din ţară şi diverse strategii de dezvoltare inteligentă ale comunităţilor. Un rol important în aceste etape îl are corpul de experţi pe care l-am creat.

    Anul 2019 va aduce şi un alt tip de proiecte, menit să dezvolte domeniul la nivel naţional.

    Reporter: Vă mulţumesc!

    Ştirile zilei

    Revista
    BURSA Construcţiilor

    Vreţi să fiţi la curent cu proiectele iniţiate sau în dezvoltare pe întreg cuprinsul ţării? Care sunt planurile autorităţilor locale în ceea ce priveşte investiţiile în construcţia de locuinţe, spaţii comerciale şi de birouri, infrastructură?

    Vreţi să aflaţi noutăţile pe piaţa materialelor de construcţie?

    Peste optzeci de pagini cu informaţii utile în revista "Bursa Construcţiilor"!

    În exclusivitate - devize pe proiect, preţurile medii ale materialelor şi serviciilor de construcţii.

    Aflaţi care sunt cele mai bune plasamente imobiliare ! Ce şi unde se va construi, care sunt proiectele în curs de execuţie şi toate informaţiile necesare unui investitor pe piaţa imobiliară (preţuri, tendinţe din Bucureşti şi din întreaga ţară).

    Piaţa Imobiliară

    Amenajări

    Materiale

    Mobilier

    Fotoreportaj

    Preţuri

    Finanţare

    Licitaţii

    Bursa Construcţiilor 7 / 2019 /

    Câştigătorii licitaţiilor deschise organizate pentru lucrări din fonduri publice

    Investiţii

    Perspective

    Companii

    EFORT ŞI RECUNOŞTINŢĂ

    Bursa Construcţiilor 7 / 2019

    Înainte de a mă apuca să scriu acest articol mi-am adus aminte de semnificaţia verbului a construi - verb care defineşte sinteza eforturilor celor care dau, prin imaginaţia şi eforturile lor, o nouă înfăţişare spaţiului în care trăim şi muncim.