România a pierdut foarte mult după 1989 la capitolul macroplanificare. "Aveam înainte unul dintre cele mai bune organisme de planificare teritorială din lume. După 1990 ne-am confruntat cu o absenţa a legislaţiei, iar planificarea teritorială a fost desconsiderată, fiind văzută ca o caracteristică a dictaturii", a afirmat domnul Gheorghe Pătraşcu, arhitectul şef al Municipiului Bucureşti, în cadrul conferinţei "Cum va arăta infrastructura României în 2013 - ultimul an în care vor mai fi accesaţi bani de la UE".
În opinia domniei sale problemele de planificare ţin pe de o parte de absenţa unei legi a dezvoltării, iar pe de altă parte de dezechilibrul dintre interesul privat şi interesul public, în dauna celui din urmă: "În România proprietatea este mai sfântă decât în Germania sau Franţa. După 1989 s-au privatizat locuinţele, dar proprietatea implică şi obligaţia de a o întreţine", avertizează domnul Pătraşcu.
În dezvoltarea sa, Capitala se confruntă cu o serie de limitări: "Bucureştiul are mari probleme structurale de dezvoltare. Este singura capitală din Europa fără o agenţie de dezvoltare şi fără zonă metropolitană. Bucureştiul este mereu neterminat. Aceasta şi deoarece regulamentele de urbanism au fost impuse târziu şi nu au avut consecvenţă. În plus, avem o organizare administrativă nefericită, prin care sectoarele se întâlnesc în centru. Nu ar strica un sector central. Foarte importantă este şi reactualizarea Planului Urbansitic General (PUG). Este instrumentul de dezvoltare şi va conţine lista de proiecte prioritare. Licitaţia a fost lansată acum 2-3 luni, dar a fost amânată de contestaţii", mai spune domnul arhitect şef.
Potrivit domnului Gheorghe Pătraşcu problemele de trafic din Capitală ar putea fi reduse printr-o politică de descurajare a transportului individual în favoarea transportului public. Astfel, dacă în prezent 40% din transportul de persoane se realizează cu mijloace individuale, ponderea ar trebui să ajungă la cel puţin 50%. Pe de altă parte, se impune transformarea şoselei de centură în autostradă, dar şi închiderea inelului central de transport (din care face parte şi Pasajul Basarab) şi realizarea unui inel median.
Deşi Bucureştiul Bucureştiul a avut o slabă capacitate de pregătire a proiectelor europene, se fac eforturi în ultima vreme pentru a remedia acest neajuns. În acest sens domnul arhitect Pătraşcu menţionează reabilitarea a patru monumente (Arcul de Triumf, Casa Cesianu, Muzeul Minovici şi Hanul Gabroveni), precum şi demersul pentru întocmirea Planului Integrat de Dzvoltare a zonei centrale. Acesta a fost însă întârziat prin prisma contestaţiilor.
