Bursa Construcţiilor
Revista Bursa Construcţiilor nr. 3 / 2020
Abonament gratuit

ANRMAPNoi directive europene pentru achiziţiile publice

F.A. Legea /

Noi directive europene pentru achiziţiile publice
  • document ataşat apasă aici pentru a descărca.

    Bogdan-Paul Dobrin, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), despre noile prevederi

    În această toamnă urmează să fie aprobate noile directive europene care reglementează domeniul achiziţiilor publice. Statele membre au cerut 24 de luni pentru transpunerea lor în legislaţiile naţionale. "Modificările aduse directivelor vor avea ca efect în primul rând flexibilizarea procesului de achiziţie publică. Dorim să le transpunem cât mai repede, poate cu o etapă intermediară de obişnuire cu noile reglementări şi apoi să venim cu pachetul nou, complet", ne-a declarat Bogdan-Paul Dobrin, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP).

    Pe de altă parte, prevederile pe partea de publicitate, de iniţierea procedurii de atribuire: publicarea anunţului, termenul de depunere a ofertelor etc., rămân neschimbate. Termenul de depunere a ofertelor va fi în continuare de 52 de zile pentru contractele care depăşeşc pragurile de 5 milioane de euro (echivalentul în lei) pentru lucrări, respectiv 130.000 de euro pentru furnizare şi servicii, fără a include TVA în sumele menţionate. Aceste proceduri sunt, de asemenea, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

    Pentru contractele cu valoarea sub pragurile amintite, fiecare stat îşi poate stabili reguli interne în concordanţă cu principiile directivei europene privind achiziţiile publice. România aplică în acest caz procedura de cerere de ofertă, cu durata de depunere a ofertelor de 10 zile, în scopul de a grăbi procesul de atribuire a contractelor mai mici. Acestea nu sunt publicate în Jurnalul Oficial al UE, deoarece s-a constatat că, sub pragurile menţionate, operatorii economici din afara ţării care a iniţiat procedura de achiziţie nu şi-au manifestat interesul prin depunerea de oferte.

    Numărul contestaţiilor s-a redus în urma verificărilor efectuate de ANRMAP

    Începând din octombrie 2011 ANRMAP verifică, înainte de publicarea lor în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), toate documentaţiile de atribuire. Evaluarea nu vizează aspectele tehnice ale caietului de sarcini. "Feedback-ul a fost unul pozitiv după ce am început să verificăm documentaţiile. Avem proceduri de achiziţie publică în regulă în privinţa publicităţii şi nu mai sunt cerinţe restrictive", afirmă domnul Dobrin.

    Ca efect s-a redus şi numărul de contestaţii depuse în privinţa documentaţiei de atribuire. Contestaţiile se referă acum în special la rezultatele procedurilor. În opinia preşedintelui ANRMAP, unele probleme apar în cazul comisiilor de evaluare a ofertelor din cadrul primăriilor, pe fondul slabei pregătiri şi a personalului insuficient. Pentru a eficientiza şi preveni apariţia de erori în procedurile de achiziţie publică, ANRMAP are în curs de elaborare o strategie de instruire a membrilor comisiilor de evaluare pentru perioada 2014-2020. "Vrem să consultăm Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, Autoritatea Naţională pentru Calificări, precum şi asociaţiile profesionale în domeniul achiziţiilor publice şi să creştem astfel gradul de profesionalism la nivelul autorităţilor publice prin instruirea funcţionarului public", afirmă preşedintele ANRMAP.

    Nu ar fi primul demers de acest fel întreprins de instituţie, dar este cu atât mai necesar cu cât se întrevede aprobarea noilor variante ale directivelor europene privind achiziţiile publice.

    De asemenea, până la implementarea strategiei de instruire, ANRMAP va finaliza şi publica un ghid privind lucrul comisiei de evaluare, adaugă domnul Dobrin.

    În paralel, ANRMAP a elaborat documentaţii standardizate pe diferite domenii, obligatorii pentru autorităţile contractante. În prezent sunt disponibile documentaţii standardizate pe domeniul de mediu (staţii de epurare, reţele de apă, canalizare, managementul deşeurilor) şi achiziţia de bilete de avion. De asemenea, sunt în curs de elaborare documentaţiile standardizate pentru transporturi şi, în perspectivă, ar putea fi tratată şi achiziţia de carburanţi, relatează domnul Dobrin.

    Mai multe autorităţi publice locale pot înfiinţa o unitate centrală de achiziţii publice

    Ca soluţie la penuria de funcţionari de specialitate din cadrul autorităţilor contractante, cum este cazul primăriilor de comune, legislaţia prevede posibilitatea înfiinţării unei unităţi centrale de achiziţii, ca structură specializată, menită să efectueze achiziţiile publice în numele mai multor autorităţi contractante. Astfel s-ar diminua şi cheltuielile administrative, deoarece o primărie ar apela la această structură doar atunci când are nevoie. Pe de altă parte, unitatea ar dispune de specialiştii necesari.

    Propunerea este sprijinită la nivel guvernamental. Un prim pas a fost deja făcut, pentru sistemul sanitar, prin hotărâre de Guvern, Ministerul Sănătăţii a fost desemnat unitate de achiziţii centralizată.

    Deocamdată nu există astfel de structuri şi în teritoriu, însă apariţia lor ar putea fi stimulată în contextul regionalizării administrative. În acest caz, procedura pentru înfiinţarea unei unităţi trebuie să pornească la iniţiativa mai multor autorităţi publice locale şi, ulterior, prin promulgarea unei hotărâri de Guvern în acest sens, explică reprezentantul ANRMAP.

    SEAP va fi transformat într-un portal al achiziţiilor publice

    Un pas fundamental în privinţa transparentizării procedurilor de achiziţie publică a fost reprezentat de lansarea SEAP. "Vrem să îl dezvoltăm într-un portal al achiziţiilor publice, în care să apară mai multe informaţii. De asemenea, dorim să îl facem mai «prietenos», să simplificăm interfaţa cu utilizatorul", ne-a precizat Bogdan-Paul Dobrin.

    În prezent, Sistemul Electronic de Achiziţii Publice este utilizat de circa 14.000 de autorităţi contractante. Din informaţiile ANRMAP nu mai sunt primării care să nu folosească SEAP. "Au mai existat cazuri în trecut, dar acestea au fost rezolvate", afirmă domnul Dobrin.

    În fapt, nepublicarea anunţurilor în SEAP reprezintă o încălcare gravă a regulilor de publicitate, pentru care Ordonanţa 34 prevede cele mai mari amenzi. Amendarea autorităţilor care nu folosesc SEAP revine în sarcina ANRMAP, atenţionează preşedintele instituţiei.

    Pentru a facilita accesul utilizatorilor la SEAP, Centrul Naţional de Management pentru Societatea Informaţională (CNMSI), instituţia care administrează SEAP, efectuează cursuri de utilizare a Sistemului.

    Dacă este definită corect, calitatea este compatibilă cu preţul cel mai scăzut

    În opinia preşedintelui ANRMAP nu se justifică asocierea criteriului de atribuire "preţul cel mai scăzut" în achiziţiile publice cu obţinerea unor rezultate slabe. Aceasta deoarece toate ofertele trebuie să îndeplinească cerinţele minime prevăzute în caietul de sarcini, până să intre în departajarea de preţ. Atât timp cât autoritatea contractantă îşi stabileşte nivelul necesar de calitate, atunci nu au cum să apară probleme în privinţa calităţii, subliniază domnul Dobrin.

    Autorităţile contractante nu definesc singure cerinţele de calitate, ci apelează la specialiştii unei firme de proiectare, dacă ne referim la contractele de lucrări, subliniază reprezentantul ANRMAP.

    Ulterior, autorităţile pot alege să aplice pentru execuţie condiţiile contractuale FIDIC roşu (n.r. propuse şi popularizate la nivel mondial de Federaţia Internaţională a Inginerilor Consultanţi în Domeniul Construcţiilor - FIDIC) sau pot folosi criteriul de atribuire "preţul cel mai scăzut".

    În practică, aplicarea altor criterii de atribuire nu a avut prea mare succes. De exemplu, în loc de punctarea termenului de execuţie, mai bine este pur şi simplu menţionat un termen maxim în caietul de sarcini şi atunci îl respectă toţi ofertanţii, consideră domnul Dobrin.

    În plus, în practică s-a constatat că există confuzii între termenul de execuţie a lucrării (n.r. intervalul în care efectiv se lucrează) şi durata contractului (n.r. perioada în care contractul produce efecte). De exemplu, pe perioada iernii nu au loc lucrări de execuţie, deşi intervalul este prevăzut în durata contractului. Autorităţile contractante trebuie să puncteze ori termenul de execuţie a lucrării, ori durata contractului, subliniază domnul Dobrin.

    Preşedintele ANRMAP nu încurajează aplicarea criteriului de atribuire "preţul cel mai scăzut" pentru contractarea de servicii intelectuale sau contracte care includ proiectare şi execuţie. În aceste situaţii se pretează mai degrabă criteriul "oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic".

    De asemenea, există în cadrul noilor directive o propunere de modificare a legislaţiei la nivel european în sensul înlocuirii criteriului de atribuire "preţul cel mai scăzut" cu "costul cel mai scăzut". "Chiar dacă iniţiativa este foarte bună, deoarece ia în calcul mai multe aspecte, nu doar costul iniţial, transpunerea ei în practică ar necesita o perioadă de acomodare pentru comisiile de evaluare", apreciază domnul Dobrin.

    Decizia privind aplicarea unui criteriu de atribuire sau altul rămâne la latitudinea autorităţii contractante, nu poate fi stabilit de ANRMAP, atrage atenţia domnul Dobrin.

    Licitaţia restrânsă ar putea fi soluţia pentru achiziţia de servicii intelectuale

    Pentru lucrările speciale, precum restaurarea clădirilor monument istoric, pot fi aplicate aceleaşi criterii de atribuire ca la o procedură normală, însă ofertanţii trebuie să deţină acreditările suplimentare necesare pentru astfel de lucrări, aşa cum le cere autoritatea contractantă, cu trimitere la actele normative respective. Nespecialiştii au libertatea de a participa la procedura de atribuire, dar nu se vor califica pentru obţinerea contractului, motivează domnul Dobrin.

    Un aspect important pentru astfel de lucrări este experienţa ofertantului. În prezent, legislaţia nu permite punctarea experienţei similare în cadrul unei proceduri de licitaţie deschisă. Însă, autorităţile au ca alternativă procedura de licitaţie restrânsă. Aceasta presupune două etape: de calificare, respectiv de ofertare. În prima etapă poate fi punctată experienţa şi astfel redus numărul ofertanţilor. Doar cei mai buni ofertanţi vor intra în faza de ofertare.

    Licitaţia restrânsă nu se foloseşte prea des în România, deşi majoritatea statelor occidentale preferă licitaţia restrânsă pentru serviciile intelectuale. "Probabil, o primă temere este că durează mai mult, având două etape. O să încercăm să o promovăm printr-o documentaţie standardizată", afirmă preşedintele ANRMAP.

    Autorităţile preferă să liciteze proiectarea şi execuţia la pachet

    Practica licitării la pachet a lucrărilor de proiectare cu cele de execuţie prezintă o serie de avantaje faţă de varianta în care sunt licitate separat. Pe de o parte, pentru autoritate este mai uşor să poarte discuţii cu un singur antreprenor, decât separat cu proiectantul şi executantul. Pe de altă parte, în situaţia apariţiei de costuri suplimentare pe perioada lucrărilor, se impune modificarea atât a contractului de lucrări, cât şi a celui de proiectare, deoarece şi proiectul va trebui completat pentru a include noile elemente. Dacă proiectantul şi executantul sunt în asociere, atunci sunt mai uşor de gestionat aceste situaţii, argumentează domnul Dobrin.

    Nu în ultimul rând, în practică au fost cazuri în care, odată contractată proiectarea, autoritatea contractantă nu a mai găsit fonduri şi pentru execuţie, de exemplu nu i s-a aprobat o finanţare europeană, iar proiectul a rămas "la dulap", completează reprezentantul ANRMAP.

    Susţinerea ofertanţilor de către terţi încurajează dezvoltarea IMM-urilor

    Dacă în România practica susţinerii la licitaţii a unor ofertanţi de către terţi este uneori privită cu scepticism, aceasta este considerată normală şi este bine văzută la nivelul Uniunii Europene, mai ales din perspectiva încurajării întreprinderilor mici şi mijlocii să participe la licitaţii. Compania care îşi oferă susţinerea îşi asumă şi nişte obligaţii, în sensul de a interveni dacă antreprenorul pe care îl susţine întâmpină probleme. "Nu am auzit niciun caz în care un operator venit cu susţinere să nu fi dus contractul până la sfârşit din cauza acestui motiv", precizează preşedintele ANRMAP.

    Documentele constatatoare la finalizarea fiecărui contract produc efecte concrete

    Autorităţile contractate au obligaţia să emită un document constatator la finalizarea fiecărui contract, potrivit HG 925 din 2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din OUG nr. 34 din 2006. În acest document este menţionat dacă agentul economic şi-a îndeplinit obligaţiile asumate prin contract, respectiv dacă a generat prejudicii autorităţii. Documentul este eliberat în trei exemplare: unul este adăugat la dosarul achiziţiei publice şi rămâne la autoritatea contractantă (reprezentând un document cu caracter public), unul este eliberat operatorului economic în cauză, iar al treilea exemplar este trimis la ANRMAP, strict în scopul monitorizării.

    Documentul nu este doar unul statistic, ci produce efecte concrete. Astfel, Ordonanţa 34 prevede că operatorii economici care nu şi-au îndeplinit obligaţiile contractuale şi au cauzat prejudicii, pot fi respinşi de la următoarele proceduri de atribuire în următorii doi ani. Autorităţile contractante aflate în procedură de evaluare a unor oferte pot solicita la ANRMAP documentele referitoare la candidaţii înscrişi. Dacă un candidat are documente negative, poate fi respins din start şi chiar au existat cazuri în acest sens. "În general, agenţii economici care au documente negative nici nu se mai prezintă la licitaţii, întrucât ştiu că şi concurenţa va afla acest lucru", explică preşedintele ANRMAP.

    Pe de altă parte, dacă un agent economic se consideră nedreptăţit, poate contesta în contencios administrativ documentul negativ şi, dacă este cazul, poate obţine anularea lui.

    Încă de la 1 ianuarie anul curent este disponibilă în SEAP infrastructura pentru ca fiecare autoritate contractantă să publice documentul constatator alături de fiecare procedură.

    "Facilitatea există şi chiar le recomandăm autorităţilor contractante să facă publice pentru toată lumea documentele constatatoare, fie că sunt pozitive sau negative. Deocamdată ţine de bunăvoinţa autorităţilor contractante, dar în scurt timp va fi creată şi obligaţia legală", anunţă preşedintele ANRMAP.

    Propunerile de modificare a HG 925, inclusiv instituirea acestei obligativităţi, erau în dezbatere publică la mijlocul lunii septembrie.

    Preţurile neobişnuit de mici nu constituie o problemă dacă sunt argumentate

    Potrivit celor mai recente reglementări (legea 193 din 2013), oferta financiară care se situează sub 80% din valoarea estimată a contractului, este considerată o ofertă cu preţ potenţial neobişnuit de scăzut. În această situaţie, autoritatea contractantă trebuie să ceară clarificări operatorului economic, iar acesta este obligat să îşi fundamenteze preţul. Argumentele pot fi acceptate sau oferta poate fi respinsă, mai spune reprezentantul ANRMAP.

    Publicarea cu întârziere a anunţurilor de atribuire este pasibilă de amendă

    Transparenţa procesului de achiziţie publică presupune şi anunţarea câştigătorilor procedurii de atribuire. Legislaţia instituie obligativitatea autorităţii contractante de a emite un anunţ de atribuire în maxim 48 de zile de la semnarea unui contract cu un agent economic. ANRMAP poate verifica foarte uşor cine a depăşit acest termen şi aplică amenzi în consecinţă. "ANRMAP a demarat deja un program pentru sancţionarea tuturor autorităţilor contractante care au publicat cu întârziere anunţurile de atribuire în SEAP. Sunt convins că în urma ei nu vor mai exista anunţuri întârziate. 48 de zile sunt arhisuficiente", afirmă preşedintele ANRMAP.

    Modalitatea de funcţionare a sistemului de achiziţii publice din România

    Achiziţiile publice sunt reglementate în România prin OUG nr. 34/2006, care a suferit îmbunătăţiri în urma solicitărilor Comisiei Europene şi a nevoilor interne.

    În prezent legislaţia din România transpune patru directive, respectiv:

    1. Directiva 2004/18/CE privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice de lucrări, de bunuri şi de servicii (prin OUG nr. 34/2006);

    2. Directiva 2004/17/CL de coordonare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii în sectoarele apei, energiei, transporturilor şi serviciilor poştale (prin OUG nr. 34/2006);

    3. Directiva 2007/66/CE de modificare a Directivelor 89/665/CEE şi 92/13/CEE ale Consiliului în ceea ce priveşte ameliorarea eficacităţii căilor de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţii publice (prin OUG nr. 34/2006);

    4. Directiva 2009/81/CE privind coordonarea procedurilor privind atribuirea anumitor contracte de lucrări, de furnizare de bunuri şi de prestare de servicii de către autorităţile sau entităţile contractante în domeniile apărării şi securităţii şi de modificare a Directivelor 2004/17/CE şi 2004/18/CE (Act normativ separat respectiv O.U.G. nr. 114/2011).

    Momentan nu există o directivă pe concesiuni în vigoare.

    Noul pachet legislativ european privind achiziţiile publice, va conţine trei directive:

    - Directiva privind achiziţiile publice - denumită "clasică" ,

    - Directiva privind sectorul utilităţilor publice,

    - Directiva privind contractele de concesiune.

    Verificarea procedurilor de achiziţie publică intră în sarcina Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) şi a Unităţii pentru Coordonarea şi Verificarea Achiziţiilor Publice (UCVAP). Contestaţiile privind achiziţiile publice sunt rezolvate de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC).

    Ştirile zilei

    Revista
    BURSA Construcţiilor

    Vreţi să fiţi la curent cu proiectele iniţiate sau în dezvoltare pe întreg cuprinsul ţării? Care sunt planurile autorităţilor locale în ceea ce priveşte investiţiile în construcţia de locuinţe, spaţii comerciale şi de birouri, infrastructură?

    Vreţi să aflaţi noutăţile pe piaţa materialelor de construcţie?

    Peste optzeci de pagini cu informaţii utile în revista "Bursa Construcţiilor"!

    În exclusivitate - devize pe proiect, preţurile medii ale materialelor şi serviciilor de construcţii.

    Aflaţi care sunt cele mai bune plasamente imobiliare ! Ce şi unde se va construi, care sunt proiectele în curs de execuţie şi toate informaţiile necesare unui investitor pe piaţa imobiliară (preţuri, tendinţe din Bucureşti şi din întreaga ţară).

    Locuinţe

    Piaţa Imobiliară

    Proiecte

    Amenajări

    Smart City

    Materiale

    Fotoreportaj

    Preţuri

    Finanţare

    Investiţii

    Perspective

    Consilier

    Companii

    Internaţional