Bursa Construcţiilor
Revista Bursa Construcţiilor nr. 8 / 2021
Abonament gratuit

Eficienţa energetică: Impactul noii Directive UE asupra clădirilor

F.A. Legea /

Anca Bieru Robinson, director Relaţii Internaţionale şi Afaceri Publice în cadrul Consiliului Român pentru Clădiri Verzi

Anca Bieru Robinson, director Relaţii Internaţionale şi Afaceri Publice în cadrul Consiliului Român pentru Clădiri Verzi

  • document ataşat apasă aici pentru a descărca.

    Anca Bieru Robinson, director Relaţii Internaţionale şi Afaceri Publice în cadrul Consiliului Român pentru Clădiri Verzi

    Directiva privind Eficienţa Energetică vine să actualizeze cadrul legislativ existent şi are ca obiectiv principal consolidarea măsurilor prin care statele membre să poată atinge ţinta de reducere a consumului de energie cu 20% până în 2020. În momentul de faţă, conform evaluărilor Comisiei Europene, statele membre sunt pe cale să atingă doar 10% din obiectivul propus, fără un cadru legislativ mai ambiţios şi măsuri concrete.

    Dacă propunerea de Directivă a Comisiei Europene a fost privită ca fiind puţin ambiţioasă, Parlamentul European a introdus amendamente noi menite să producă rezultatele aşteptate, ca de exemplu includerea ţintelor obligatorii de economisire a energiei şi măsuri mai ambiţioase în sectorul clădirilor.

    În luna aprilie proiectul de Directivă a intrat în faza de negociere tripartită între Parlamentul European, Comisia Europeană şi Consiliul de Miniştri. Negocierile se anunţă a fi dificile având în vedere că poziţiile exprimate până în prezent de Parlamentul European şi Consiliul de Miniştri - care reprezintă vocea guvernelor naţionale - sunt foarte diferite.

    Care este impactul sectorului clădirilor şi care ar fi beneficiile creşterii eficienţei energetice în clădiri?

    Sectorul clădirilor consumă 40% din energia finală la nivel UE şi este responsabil cu 36% pentru emisiile de carbon. În acelaşi timp, în majoritatea lor clădirile care vor exista în 2050 sunt deja construite. Oportunitatea de a crea un cadru legislativ care să genereze pârghiile necesare stimulării investiţiilor în renovarea clădirilor este imensă. Deja a fost demonstrat că investiţiile în eficienţa energetică în clădiri au o rentabilitate foarte mare şi contribuie la crearea de noi locuri de muncă.

    Măsurile cu impact asupra sectorului clădirilor şi poziţiile de negociere

    Chiar dacă vorbim de negocieri tripartite, Parlamentul European şi Consiliul de Miniştri vor fi vocile care vor influenţa discuţiile iar forma textului final al Directivei depinde în mare parte de acordul între cele două instituţii.

    Parlamentul European doreşte ca ţintele de economisire a energiei (20% până în 2020) să fie obligatorii şi nu voluntare cum sunt în prezent. În ceea ce priveşte sectorul clădirilor, Parlamentul European propune ca:

    - Statele membre să adopte o ţintă sectorială de reducere a consumului de energie în sectorul clădirilor cu 80% până în 2050 faţă de nivelurile de consum din 2010. Sunt prevăzute şi ţinte intermediare de reducere a consumului de energie cu 15%, 30%, 60% pentru 2020, 2030 şi 2040.

    - Pentru atingerea obiectivului, statele membre vor trebui să creeze planuri naţionale de renovare a stocului de clădiri existent, începând de la 1 ianuarie 2014, cu ţinte intermediare şi măsuri clare legate de felul în care reducerea consumului de energie va fi atinsă la clădirile existente, inclusiv includerea de ţinte pentru renovări aprofundate şi renovări aprofundate în etape5. Planurile de renovare vor trebui structurate pe categorii de clădiri, inclusiv clădirile din sectorul privat, iar prioritate la renovare ar trebui să aibă cele cu o performanţă energetică scăzută.

    - Pentru sectorul public este propusă o ţintă anuală de renovare aprofundată sau aprofundată în etape a 2,5% din suprafaţa totală încălzită şi/sau răcita a clădirilor deţinute de instituţiile publice.

    - Statele membre să asigure mecanisme şi facilităţi de finanţare pentru implemen­tarea măsurilor de eficienţă energetică prin agregarea mai multor surse, inclusiv cele private

    - Încurajarea utilizării unei părţi semnificative din fondurile obţinute în urma implementării Schemei de obligaţii de economisire a energiei6 ca şi sursa de finanţare pentru renovările aprofundate sau cele aprofundate în etape ale clădirilor.

    Sectorul clădirilor are un rol esenţial în versiunea Parlamentului European şi este recunoscut potenţialul pe care acesta îl are în reducerea în ansamblu a consumului de energie cu 20% până în 2020. Avantajele care ar rezulta din adoptarea unei variante finale cât mai apropiate de ce propune Parlamentul ar fi determinarea statelor membre să realizeze strategii coerente şi integrate de renovare. O dată ce va exista o bază de date cu stocul de clădiri existent şi nivelul de performanţă energetică al acestora se vor putea crea şi planuri de intervenţie cu măsuri clare. Prin agregarea surselor existente de finanţare pentru eficienţa energetică în clădiri şi negocierea unor alocări financiare mai mari pentru proiecte de eficienţă energetică din bugetul UE 2014-2020 se poate asigura o parte din necesarul de investiţii. În acelaşi timp fondurile publice ar trebui utilizate ca o pârghie de atragere a fondurilor din sectorul privat. Creşterea importanţei şi utilizării Contractelor de Performanţă Energetică pentru a finanţa şi garanta economiile de energie are un rol esenţial în deblocarea capitalului privat necesar finanţării măsurilor de eficienţă energetică, inclusiv renovarea clădirilor.

    Consiliul de Miniştri are însă o poziţie foarte diferită şi puţin ambiţioasă faţă de propunerea de Directivă. Statele membre nu doresc ca ţintele generale de reducere a consumului energie să fie obligatorii ci să rămână indicative, deşi estimările arată că ritmul actual de reducere a consumului de energie nu va atinge ţinta de 20%. În privinţa clădirilor, sunt de acord doar cu o rată de renovare de 3% a clădirilor publice, însă doar cele deţinute de autorităţile publice centrale - ceea ce ar diminua semnificativ stocul de clădiri ce trebuie renovat. De asemenea, nivelul de renovare ar trebui să respecte doar standardele minime de performanţă energetică.

    Chiar dacă implementarea unor Scheme de obligaţii de economisire a energiei cu 1,5% pe an ar putea asigura jumătate din necesarul de investiţii pentru implementarea măsurilor de eficienţă energetică, Consiliul propune o abordare graduală cu ţinte iniţiale mai mici pentru că abia în 2018 să se ajungă la nivelul de 1,5% propus de Parlament şi Comisie.

    Consiliul Român pentru Clădiri Verzi a trimis o scrisoare de poziţie7 către reprezentanţii guvernamentali din România, în care solicită sprijinirea în cadrul negocierilor a amendamentelor introduse de Parlamentul European.

    Calendarul negocierilor:

    11 Aprilie - începerea negocierilor tripartite Parlament, Comisie, Consiliu;

    8 Mai - votul final în Comitetul ITRE din Parlamentul European;

    Iunie 2012 - Acord informal asupra punctelor majore în Consiliu (asumat de Preşedinţia Daneză);

    Septembrie 2012 - vot final în Parlament

    După adoptarea textului final, Directiva privind Eficienţa Energetică va trebui transpusă la nivel naţional în decurs de un an.

    Notă:

    1 KfwPress Release din 27 Oct.2011.

    2 UNEP, Catre o Economie Verde (Towards a Green Economy), 2011.

    3 Diana Urge-Vorsatz et al (2010) - Employment Impacts of a large scale deep building energy retrofit program in Hungary (CEU and European Climate Foundation).

    4 UNEP, Catre o Economie Verde (Towards a Green Economy), 2011.

    5 Renovarea aprofundată este definită ca intervenţie ce reduce cu 75% atât energia furnizată cât şi consumul final de energie; iar renovarea aprofundată în etape înseamnă o renovare care reduce în etape energia furnizată şi consumul final de energie dintr-o cladire cu cel puţin 75% pe parcursul unui ciclu normal de renovare, asigurându-se totodată că niciuna din etape nu impiedică etapele ulterioare şi nu conduce la creşterea costurilor acestora.

    6 Conform articolului 6 - toate Statele Member trebuie să implementeze scheme de obligaţii de economisire a energiei. Aceste scheme trebuie să asigure ca distribuitorii de energie şi/sau societăţile de vânzare cu amănuntul a energiei care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul Statelor Membre realizează economii cumulative anuale de energie la utilizarea finală egale cu cel puţin 1,5% din vânzărilor lor anuale de energie, în volum, în medie pentru cea mai recentă perioadă de trei ani pentru statul membru în cauză. Această cantitate a economiilor de energie trebuie realizată, de către părţile obligate, în rândul consumatorilor finali, Amendamentele adoptate in Comitetul ITRE la propunerea EED a Comisiei Europene.

    http://www.construction21.eu/romania/data/sources/users/5/docs/ /scrisoare_rogbc_in_sprijinul_unei_variante_ambitioase_a_directivei_privind_eficienta_energetica.pdf.

    Exemple relevante pentru rentabilitatea investiţiilor în eficienţa energetică în clădiri:

    - Banca Naţionala a Germaniei, KfW, a comunicat recent că în cadrul Programului CO2 de Reabilitare a Clădirilor, în 2010 pentru 1 euro investit în promovarea programului, autorităţile publice au recuperat 4 pana la 5 euro1.

    - Compania de consultanţă McKinsey, recunoscută la nivel mondial, estimează că în SUA, o investiţie de 229 miliarde dolari SUA în eficienţă energetică în sectorul rezidenţial între 2009-2020 ar duce la o economie a costurilor cu energia de 395 miliarde dolari şi ar reduce necesarul de energie cu până la 28% 2 .

    Exemple relevante pentru crearea de noi locuri de muncă:

    - Un studiu asupra impactului pe care Programul de Reabilitare Termică în Ungaria îl are asupra creării de noi locuri de muncă, estimează că - în funcţie de ritmul de renovare şi nivelul de performanţă care este urmărit în final (sunt identificate cinci scenarii diferite) programul ar putea genera până la 131.000 de noi locuri de muncă anual3.

    - Bugetul alocat de Germania în cadrul pachetului de stimulare a economiei către renovarea clădirilor (aprox. 80 miliarde euro) se aşteaptă să ducă la crearea a 25.000 de noi locuri de muncă în producţia de materiale de construcţii destinate renovării4.

    Anul trecut Comisia Europeană a înaintat o propunere de restructurare a cadrului legislativ care vizează reducerea consumului de energie în statele membre. Directiva privind Eficienţa Energetică îşi propune să completeze şi să reactualizeze două Directive existente: Directiva 2006/32/EC privind eficienţa energetică la utilizatorii finali şi serviciile energetice şi Directiva 2004/8/EC privind promovarea cogenerării pe baza cererii de energie termică utilă pe piaţa internă a energiei.

    Ştirile zilei

    Revista
    BURSA Construcţiilor

    Vreţi să fiţi la curent cu proiectele iniţiate sau în dezvoltare pe întreg cuprinsul ţării? Care sunt planurile autorităţilor locale în ceea ce priveşte investiţiile în construcţia de locuinţe, spaţii comerciale şi de birouri, infrastructură?

    Vreţi să aflaţi noutăţile pe piaţa materialelor de construcţie?

    Peste optzeci de pagini cu informaţii utile în revista "Bursa Construcţiilor"!

    În exclusivitate - devize pe proiect, preţurile medii ale materialelor şi serviciilor de construcţii.

    Aflaţi care sunt cele mai bune plasamente imobiliare ! Ce şi unde se va construi, care sunt proiectele în curs de execuţie şi toate informaţiile necesare unui investitor pe piaţa imobiliară (preţuri, tendinţe din Bucureşti şi din întreaga ţară).

    Piaţa Imobiliară

    Proiecte

    Smart City

    Materiale

    Mobilier

    Fotoreportaj

    Preţuri

    Finanţare

    Perspective

    Companii

    Internaţional