Bursa Construcţiilor
Revista Bursa Construcţiilor nr. 8 / 2019

IULIU MOLDOVEANU, ACRM:"România asigură 15% din volumul de mobilă vândut de IKEA la nivel mondial"

Mobilier /

"România asigură 15% din volumul de mobilă vândut de IKEA la nivel mondial"
  • document ataşat apasă aici pentru a descărca.

    Vânzările noastre de mobilă au crescut cu circa 10-12%, în acest an

    Anul 2015 a fost unul foarte bun din punct de vedere al producţiei de mobilă, după cum declară Iuliu Moldoveanu, preşedintele Asociaţiei Clubul Român de Mobilă (ACRM).

    Domnia sa ne-a spus, în cadrul unui interviu, că valoarea vânzărilor a crescut cu circa 10-12%, în prima parte a anului în curs, comparativ cu aceeaşi perioadă a lui 2014, atât ca urmare a creşterii achiziţiilor de locuinţe, cât şi în urma faptului că unele proiecte rezidenţiale noi la care s-a lucrat mult anul trecut au fost finalizate abia în 2015, în loc de 2014.

    Potrivit domnului Moldoveanu, şi segmentul de exporturi a avut o evoluţie pozitivă. Domnia sa subliniază că ponderea vânzărilor la export şi cea la intern trebuie să fie apropiate.

    În continuare, pe pieţele externe sunt vândute în special livingurile şi dormitoarele, mai ales cele din lemn masiv - "produse care nu se găsesc la vestici".

    Lemnul masiv este baza acestei industrii, atât la export, cât şi la intern, însă mai sunt şi părţile melaminate pentru un mobilier mai ieftin, potrivit sursei citate.

    Preşedintele ACRM ne-a precizat: "Am înregistrat o creştere de până la 15%, pe segmentul de bucătării şi tapiţerie. La export, au rămas aceleaşi zone tradiţionale - Europa Occidentală este unul dintre partenerii tradiţionali. Restul zonelor, cum ar fi Rusia, de exemplu, nu s-au dezmorţit. Pe zonele arabe vindem foarte puţin. Încercăm acum varianta unor misiuni economice, a unor târguri şi a unor participări la târguri de specialitate, în vederea obţinerii de contracte. Însă distanţa şi logistica reprezintă problemele cu care ne putem confrunta în exportul către ţările arabe. Costurile ar fi destul de ridicate, în acest sens. De aceea, producătorii mari din România preferă să lucreze în continuare cu partenerii tradiţionali din afara ţării, respectiv IKEA şi Steinhoff (n.r. grupul sud-african Steinhoff a achiziţionat, anul trecut, grupul austriac kika Leiner).

    Dacă vorbim de companiile mari, Aramis şi-a bugetat o creştere a vânzărilor de la 100 de milioane de euro, anul trecut, la 125 de milioane de euro în 2015, Lemet a crescut foarte mult, deşi exportă doar 5%, însă şi-au deschis magazin după magazin, în diverse zone".

    Fabricile româneşti de mobilă şi amenajări interioare asigură circa 15% din volumul vândut de IKEA la nivel mondial (China asigură 25%). Din primele zece fabrici de profil din România, şase sau şapte lucrează pentru IKEA, iar două pentru Steinhoff.

    Sunt companii care lucrează strict pentru IKEA.

    Dacă ar fi, însă, să alegem între mobila de la IKEA, realizată în regim industrial, şi mobilier de la producătorii specializaţi de talie medie, este de preferat a doua variantă, fiind o diferenţă mare şi la nivel de design, şi la nivel de preţ, potrivit preşedintelui ARCM.

    Deşi piaţa românească a mobilei are un potenţial foarte mare de dezvoltare, cei care nu şi-au organizat foarte bine fluxurile, care nu au depus proiecte la timp şi care nu au reuşit să se retehnologizeze suferă în continuare, a ţinut să menţioneze Iuliu Moldoveanu, adăugând: "Au comenzi, dar nu le realizează la timp, nu se încadrează în marjele de profit din cauza lipsei tehnologiei şi, în aceste condiţii, este clar că nivelurile de creştere ale pieţei sunt datorate firmelor mari şi medii, care au reuşit să se contureze din punct de vedere tehnic".

    Arhitecţii, tot mai prezenţi în producţia de mobilă

    Referitor la partea de stiluri şi tendinţe, în piaţă există o serie de semnale că producătorii de mobilă sunt susţinuţi de arhitecţi.

    "Cei care sunt trend-seteri în acest moment ne ajută foarte mult în ceea ce înseamnă conturare de culori, ambientări interioare etc. Ne bucură că au înţeles partea de flux tehnologic pe care companiile de profil o au şi şi-au dat seama şi de potenţial", a comentat Iuliu Moldoveanu.

    Domnia sa ne-a spus că oamenii au început să-şi dea seama de importanţa unei alegeri deosebite în cadrul casei şi se raportează la ceea ce institutele de renume recomandă, atât ca stil, cât şi în ceea ce priveşte tendinţele de culoare.

    "Arhitecţii ne ajută şi pe noi la partea de îmbinare a acestor culori. Anul acesta este în trend culoarea Marsala (n.r. o nuanţă spectaculoasă de vişiniu pal, rezultat din următoarea combinaţie de culori: roşu bordo 60%, maro 30%, bej 10%), care, combinată cu tot felul de alte nuanţe, poate oferi o imagine cromatică excelentă", ne-a spus Iuliu Moldoveanu.

    Potrivit domniei sale, "s-a investit foarte mult în zona nuanţelor, însă produsul final are un cost mai scăzut faţă de alţi ani, fără să se facă rabat la calitate. Datorită volumului de producţie, avem mobilier de calitate la preţuri mai mici decât până acum".

    Iuliu Moldoveanu explică afirmaţiile de mai sus, menţionând că IKEA cumpără de la o anumite fabrici toată producţia şi îi arată constructorului cum să realizeze acel produs astfel încât să fie şi bun, şi ieftin.

    O bucătărie digitalizată - între 6.000 şi 40.000 de euro

    Segmentul bucătăriilor a avut o evoluţie destul de bună, datorită sistemelor noi care au apărut în ultima perioadă, potrivit domnului Moldoveanu, care a precizat: "Producătorii de accesorii ne oferă foarte multe gadgeturi pentru o bucătărie tehnologizată, pe care este o plăcere s-o foloseşti - de la corpuri ascunse incorporabile, la uşi rabatabile cu telecomandă, la sisteme de depozitare foarte bine puse la punct, până la partea de canapele".

    O bucătărie modernă, digitalizată, costă de la 6.000-7.000 de euro până la 40.000 de euro. Preţul acestui tip de mobilier depinde de modelul bucătăriei, de materialele folosite, de insulele pe care le are şi de mecanismele utilizate. Preşedintele ACRM susţine că există cerere pentru astfel de produse.

    Producătorii noştri de mobilă se promovează foarte puţin în afară

    Companiile româneşti producătoare de mobilă se promovează foarte puţin în afara ţării, a ţinut să precizeze preşedinte ACRM, afirmând: "Programe de acest tip iniţiate de Ministerul Economiei au o valoare de 35 de milioane de lei, această sumă fiind împărţită între toate industriile din România, în funcţie de rezultatele şi de aportul de valută al fiecăruia. Acum, în sectorul mobilei, avem circa 4,5 milioane de lei pentru participarea la evenimentele internaţionale şi vom fi prezenţi la şapte târguri şi la trei-patru misiuni economice, în 2016. Este clar că banii nu ajung, iar firmele care lucrează cu parteneri vestici nu îşi fac reclamă lor şi preferă doar să livreze marfa, ceea ce este o pierdere foarte mare pentru companiile noastre. Se ştie, per ansamblu, că mobila românească este bună, dar nu există un brand de ţară şi nici măcar nu scrie pe eticheta produsului care este firma producătoare. Nu există multe magazine proprii de desfacere.

    Educaţia antreprenorilor români în această direcţie nu este foarte bine conturată. Preferă să-şi vadă contractul încheiat, să fie un furnizor de calitate şi bine perceput, sperând în semnarea unui următor contract".

    La târgul de mobilă care se va desfăşura în această lună la Centrul Expoziţional Romexpo din Bucureşti, circa 80% dintre participanţi vor fi companii româneşti, restul vor fi retaileri interesaţi de zona mobilei autohtone, potrivit domnului Moldoveanu.

    Domnia sa ne-a spus că anul în curs se va termina cu creşteri importante în domeniu, pe piaţa internă mobilierul modern având cea mai mare cerere, iar în afară mobila clasică fiind solicitată cu precădere.

    Moldoveanu: "Implicarea politicului în problema achiziţiilor de păduri ar trebui să ducă la o conservare a masei lemnoase pentru producătorii români"

    Implicarea politicului în problema achiziţiilor mai mult sau mai puţin legale de lemn din pădurile noastre ar trebui să ducă la o conservare a ceea ce înseamnă masa lemnoasă pentru producătorii români de mobilier, este de părere Iuliu Moldoveanu. Domnia sa susţine că celelalte companii, care prelucrează lemnul şi îl transformă în cherestea, nu ar trebui "să profite de lemnul nostru", întrucât "plusvaloarea este clar de partea lemnului transformat în mobilă".

    Afirmaţiile preşedintelui ACRM vin în contextul în care Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) a transmis, recent, Parchetului General, o serie de rapoarte după controalele efectuate de instituţie la operatori din sectorul forestier, în urma cărora a constatat mai multe nereguli, fiind vizată şi compania austriacă Holzindustrie Schweighofer.

    În perioada 7 mai-12 iunie, ministrul de resort Graţiela Gavrilescu a declanşat un amplu control la fabricile Holzindustrie Schweighofer din Sebeş şi Rădăuţi, precum şi la sediile principalilor furnizori de materiale lemnoase către compania austriacă.

    MMAP arată că scopul controalelor a fost verificarea respectării prevederilor legale referitoare la provenienţa, transportul, depozitarea, prelucrarea primară şi comercializarea materialelor lemnoase, inclusiv importul acestora.

    Reprezentanţii Ministerului Mediului susţin că, după verificarea stocurilor fizice declarate şi a înregistrărilor contabile, au identificat o serie de nereguli, precum suspiciuni privind existenţa mai multor operatori economici care au furnizat material lemnos fără provenienţă legală, rezultat din tăieri ilegale, inadvertenţe privind modul de recepţie şi înregistrare a materialelor lemnoase, existenţa de material lemnos recepţionat cu documente din care nu rezultă clar provenienţa etc.

    IKEA, cel mai mare proprietar de păduri

    Grupul suedez IKEA, prin subsidiara sa locală, a cumpărat 33.600 de hectare de pădure de la noi, ţara noastră devenind primul loc în care societatea îşi va administra propriile operaţiuni forestiere.

    IKEA a încheiat tranzacţia cu firma suedeză Greengold, condusă de foştii parteneri ai universităţii americane Harvard în România.

    În opinia domnului Moldoveanu, IKEA a asigurat masă lemnoasă pentru firmele care lucrează pentru ea. Chiar dacă au capital românesc, ele sunt administrate de IKEA, spune domnul Moldoveanu, precizând: "Sunt foarte multe companii care au renunţat să mai lucreze cu IKEA şi în scurt timp după aceea s-au închis, pentru că nu au mai avut ce face cu utilajele. Şi cei de la IKEA, şi cei de la Schweighofer şi-au asigurat necesarul de masă lemnoasă pentru a fi profitabili. De ce Schweighofer a deschis trei fabrici în România? Pentru că în Austria nu-i mai lasă legislaţia, organizaţiile civile etc. Aici, degeaba au ieşit oamenii în stradă să ceară stoparea tăierii pădurilor că până nu se implică politicul nu se face nimic.

    Recent, a avut loc o şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), condusă de preşedintele Klaus Iohannis, în cadrul căreia au fost analizate, printre altele, riscurile şi vulnerabilităţile la adresa patrimoniului forestier naţional, determinate de defrişările ilegale, cu impact major asupra climatului de afaceri şi, implicit, în planul prejudicierii bugetului general consolidat de stat.

    Ştirile zilei

    Revista
    BURSA Construcţiilor

    Vreţi să fiţi la curent cu proiectele iniţiate sau în dezvoltare pe întreg cuprinsul ţării? Care sunt planurile autorităţilor locale în ceea ce priveşte investiţiile în construcţia de locuinţe, spaţii comerciale şi de birouri, infrastructură?

    Vreţi să aflaţi noutăţile pe piaţa materialelor de construcţie?

    Peste optzeci de pagini cu informaţii utile în revista "Bursa Construcţiilor"!

    În exclusivitate - devize pe proiect, preţurile medii ale materialelor şi serviciilor de construcţii.

    Aflaţi care sunt cele mai bune plasamente imobiliare ! Ce şi unde se va construi, care sunt proiectele în curs de execuţie şi toate informaţiile necesare unui investitor pe piaţa imobiliară (preţuri, tendinţe din Bucureşti şi din întreaga ţară).

    Piaţa Imobiliară

    Proiecte

    Amenajări

    Smart City

    Materiale

    Fotoreportaj

    Preţuri

    Finanţare

    Perspective

    Consilier

    Legea

    Internaţional