Bursa Construcţiilor
Revista Bursa Construcţiilor nr. 3 / 2020
Abonament gratuit

Seminar Ambasada Canadei: "Parteneriatul Public Privat: Expertiza canadiană - potenţialul de dezvoltare în România"

F.A. Perspective /

Seminar Ambasada Canadei: "Parteneriatul Public Privat: Expertiza canadiană - potenţialul de dezvoltare în România"

Canada a realizat cu succes numeroase proiecte prin PPP

Oportunităţile care se deschid prin aplicarea Parteneriatului Public Privat în România, precum şi experienţa canadiană în implementarea cu succes a PPP au făcut subiectul seminarului interactiv "Parteneriatul Public Privat: Expertiza canadiană - potenţialul de dezvoltare în România", organizat la 1 februarie 2012, de Ambasada Canadei la Bucureşti şi Unitatea Centrală pentru Coordonarea Parteneriatului Public Privat (UCCPPP) din cadrul Guvernul Romaniei, în cooperare cu revista Bursa Construcţiilor.

Excelenţa Sa, domnul Philippe Beaulne, Ambasadorul Canadei în România, a subliniat importanţa implementării PPP: "Toate guvernele se confruntă cu presiuni foarte mari asupra resurselor financiare. Cererea pentru construirea de infrastructură şi menţinerea celei existente poate părea nelimitată. Astfel, trebuie să caute alternative noi, cel puţin pentru unele dintre proiecte. Colaborări între mediul public şi mediul privat au existat în România şi înainte, însă Guvernul a realizat că este necesar un cadru legal care să reglementeze acest tip de finanţare. Această nouă lege PPP este un pas important în această direcţie".

PPP responsabilizează partenerii pentru a obţine rezultate maxime

Mihai Prisăcariu, directorul general al Unităţii Centrale pentru Coordonarea Parteneriatului Public-Privat (UCCPPP), din cadrul Secretariatului General al Guvernului a explicat că în cadrul procedurii de selecţie a partenerului privat, autoritatea publică are obligaţia să aplice un tratament egal antreprenorilor, nediscriminatoriu, să asigure transparenţă, proporţionalitate, eficientizarea utilizării fondurilor şi să îşi asume răspunderea pentru proiectul demarat.

Pentru ca implementarea PPP să fie cât mai simplă, există doar două variante pentru atribuirea contractelor: licitaţie deschisă (pentru proiectele care se întind pe o perioadă de până în 5 ani) şi dialog competitiv (pentru perioade îndelungate, peste 5 ani).

Procedura dialogului competitiv va fi folosită în situaţia în care partenerii au în vedere proiecte complexe (adică în majoritatea cazurilor), pentru restul proiectelor fiind utilizată licitaţia deschisă.

"Contractul de PPP nu trebuie gândit ca o investiţie publică, el este un contract public. Dacă în cazul achiziţiilor publice finanţarea se face din bugetul statului, în cazul PPP finanţarea este pusă la dispoziţie de investitori privaţi. Dacă scopul în cazul achiziţiilor publice este achiziţia de bunuri şi servicii, în cazul PPP obiectivul este realizarea şi exploatarea în comun a bunurilor şi serviciilor. După finalizarea contractului, bunul în cauză va intra în domeniul public", explică Mihai Prisăcariu.

În cazul achiziţiilor publice implementarea se face de către stat. Marele avantaj al PPP este de a avea un management privat.

Prin dialogul competitiv este selectată cea mai bună ofertă

Prima etapă în iniţierea unui proiect PPP prin dialog competitiv îi revine partenerului public şi constă în realizarea unui studiu de prefezabilitate sau a unei note de fundamentare. În cadrul acestei etape (dar şi ulterior), autoritatea publică este liberă să se consulte cu potenţialii investitori. Ulterior, proiectul va fi susţinut în faţa unei comisii a UCCPPP, însărcinată cu verificarea proiectelor. Pasul următor prevede publicarea unui anunţ de selecţie prin Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (care va include o secţiune specială pentru PPP), respectiv Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (pentru proiectele cu valori mari). Publicarea se va face doar după ce UCCPPP a verificat conformitatea anunţului. De asemenea, orice comunicare ulterioară sau clarificări pe care le va face autoritatea publică vor fi publicate tot prin SEAP.

Antreprenorii vor depune scrisori de intenţie, în funcţie de care vor fi selectaţi doar cei cu care autoritatea publică va începe procedura de negociere. În momentul în care s-a răspuns la toate neclarităţile venite din ambele părţi, antreprenorii vor depune oferta finală. Anunţul pentru depunerea ofertei finale se va face tot prin SEAP. Din ofertele depuse va fi selectat investitorul cu care autoritatea publică va încheia contractul de PPP şi cu care va înfiinţa compania de proiect. Pentru selectarea partenerului va fi utilizat un cumul de criterii: economice, tehnice, juridice etc., nu "preţul cel mai scăzut". Orice document emis pe parcursul demarării procedurii de selecţie poate fi contestat la CNSC, respectiv la Curtea de Apel, atrage atenţia domnul Prisăcariu.

În privinţa prevederilor contractuale nu sunt restricţii, ele ţin doar de abilitatea partenerilor, respectiv a consultanţilor, de a negocia.

Ponderea deţinută de fiecare partener în societatea de proiect va fi stabilită în funcţie de capitalul pus la dispoziţie. Autorităţile publice pot contribui, de exemplu, cu un teren sau o construcţie. Partenerul public nu poate deţine însă mai mult de 50% din compania de proiect (în caz contrar contractul este declarat nul). Mai mult decât atât, băncile implicate în finanţare sunt interesate să aibă mici pachete de acţiuni (de exemplu 1-2%) pentru a putea monitoriza activitatea companiei de proiect, adaugă domnul Prisăcariu.

Compania de proiect este independentă juridic în raport cu parteneri şi nu este afectată de schimbările survenite în conducerea autorităţii publice sau în cazul companiei private, adaugă domnia sa.

Partenerii trebuie să fie conştienţi de riscurile asumate

Avocatul Gheorghe Piperea, partener coordonator al societăţii de avocatură Piperea şi Asociaţii, atrage atenţia că există o serie de riscuri în im­ple­mentarea PPP de care partenerii trebuie să ţină cont şi să prevadă măsuri pentru diminuarea acestora. Astfel, există riscul ca unul dintre candidaţii la un proiect PPP să câştige oferind preţuri de "dumping" şi ulterior să ajungă la valoarea reală prin acte adiţionale. De asemenea, există un risc legislativ, cauzat de frecvenţa schimbărilor şi intervenţiilor asupra legilor (de exemplu, sunt norme metodologice care completează legea). În paralel, există şi riscul contestaţiilor, ca la orice achiziţie publică. Riscul este gestionat în aceeaşi manieră, respectiv apelând la CNSC, iar apoi la Curtea de Apel. Ori sunt destul de frecvente situaţiile în care contestaţiile ţin proiectele pe loc, atrage atenţia domnul Piperea.

Nu în ultimul rând, există şi un risc de insolvenţă. Dacă asociatul privat intră în faliment, aplicând legea societăţilor comerciale, acest fapt implică şi dizolvarea societăţii de proiect, având în vedere că statul nu poate să devină asociat unic. În plus, nu este permis lichidatorilor să vândă oricui activele deţinute de antreprenor în cadrul companiei de proiect, deoarece contractul de PPP s-a constituit luând în considerare partenerul privat, care a trecut prin nişte proceduri de selecţie. De asemenea, nu este exclus să intre în insolvenţă partenerul public, adaugă domnul Piperea.

Antreprenorii din construcţii au expertiza pentru a intra în PPP

Sectorul construcţiilor s-a confruntat în ultimii ani cu o contracţie semnificativă a volumului valoric al lucrărilor, de la 15,5 miliarde de euro în 2008, la 9,7 miliarde euro în 2010, respectiv 9,3 miliarde de euro în 2011.

"Suntem obligaţi să identificăm surse de finanţare. În acest sens, PPP trebuie ajutat să se nască mai repede cu exemple de bune practici. Trebuie reluată încrederea că se poate", a declarat domnul Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO).

În opinia domniei sale, firmele de construcţii ar putea avea o contribuţie importantă la buna desfăşurare a unui PPP, deoarece sunt obişnuite să lucreze atât cu mediul privat, cât şi cu cel public.

Preşedintele ARACO este de părere că, în privinţa achiziţiilor publice, criteriul de atribuire "preţul cel mai scăzut" ar trebui înlocuit cu "oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic". De asemenea, ar trebui aplicate normele FIDIC în contracte, deoarece repartizează rezonabil riscurile.

Canada a realizat cu succes numeroase proiecte prin PPP

Marea provocare în majoritatea ţărilor este de a reduce deficitul de infrastructură în contextul în care banii disponibili sunt puţini, apelând la soluţii alternative, precum PPP.

În Canada, Guvernul Federal a înfiinţat o agenţie pentru parteneriatul public - privat (cu filiale în fiecare provincie canadiană), care să sprijine autorităţile din teritoriu în direcţia implementării PPP. În plus, agenţia are un buget de 1,2 miliarde dolari candieni care pot fi puşi la dispoziţia provinciilor şi municipalităţilor pentru cofinanţarea acestor proiecte, respectiv până la 25% din costul lor total.

"Condiţia esenţială într-un PPP, nu este finanţarea, ci obţinerea celor mai mari beneficii cu banii investiţi, împărţind riscurile între partenerul public şi cel privat. PPP se axează pe mentenanţă, iar câştigătorul contractului trebuie să menţină acest obiectiv pentru 25-35 de ani şi să îl predea ulterior partenerului public. Pentru implementarea cu succes a unui PPP contează să existe şi sprijin politic la cel mai înalt nivel. De asemenea, trebuie să existe o bună coordonare şi capacitate de lucru în echipă. Comunicarea dintre parteneri este fundamentală pentru succes", a declarat Mark Romoff , preşedintele Consiliului Canadian al Parteneriatului Public-Privat, organizaţie neguver­namentală ce reuneşte principalii jucători din mediul public şi privat implicaţi în derularea de PPP-uri din Canada.

Pentru aplicarea unui PPP pot fi utilizate mai multe variante, cu grad de risc diferit. Uzual în Canada este implementată varianta de PPP care include proiectare - construcţie - finanţare - mentenanţă (uneori şi operarea obiectivului). Acest sistem asigură un echilibru în ceea ce priveşte riscurile asumate de partenerul public, respectiv partenerul privat. Cei doi parteneri înfiinţează o companie de proiect (SPV) care construieşte şi întreţine obiectivul pe o perioadă de 25-35 de ani.

Pentru obţinerea celor mai bune rezultate trebuie să existe competiţie. Multe consorţii sunt interesate, dar, în cele din urmă, autorităţile aleg trei candidaţi, care vor licita pentru proiectul în cauză. "Este important deoarece competiţia asigură un desig inovativ şi preţuri mai bune decât dacă te-ai duce la un singur operator. Toată informaţia este în domeniul public, nimic nu este secret", subliniază domnul Romoff.

În plus, dacă o autoritate a hotărât să realizeze un proiect prin PPP, atunci îl va realiza cu siguranţă prin PPP şi există întotdeauna un număr consistent de proiecte aflate în pregătire. De asemenea, durata de la stabilirea conceptului unui proiect până la implementarea sa este sub 16 luni. Iar de la stabilirea candidaţilor până la încheierea contractului nu se scurg mai mult de 90 de zile.

Cele mai multe proiecte realizate în PPP în Canada au vizat construirea de spitale (15 spitale din anul 2004 până în prezent, cu o valoare cumulată de 18 miliarde de dolari canadieni), infrastructura de transport (autostrăzi, poduri, aeroporturi), mediu (staţii de tratare şi epurare a apelor). În prezent se manifestă tendinţa de mutare a interesului PPP de la nivelul federal la nivelul autorităţilor provinciale şi al municipalităţilor. Concomitent , se diversifică domeniile de aplicare, respectiv către facilităţi de recreere, sportive, energie regenerabilă etc.

Ştirile zilei

Revista
BURSA Construcţiilor

Vreţi să fiţi la curent cu proiectele iniţiate sau în dezvoltare pe întreg cuprinsul ţării? Care sunt planurile autorităţilor locale în ceea ce priveşte investiţiile în construcţia de locuinţe, spaţii comerciale şi de birouri, infrastructură?

Vreţi să aflaţi noutăţile pe piaţa materialelor de construcţie?

Peste optzeci de pagini cu informaţii utile în revista "Bursa Construcţiilor"!

În exclusivitate - devize pe proiect, preţurile medii ale materialelor şi serviciilor de construcţii.

Aflaţi care sunt cele mai bune plasamente imobiliare ! Ce şi unde se va construi, care sunt proiectele în curs de execuţie şi toate informaţiile necesare unui investitor pe piaţa imobiliară (preţuri, tendinţe din Bucureşti şi din întreaga ţară).

Locuinţe

Piaţa Imobiliară

Proiecte

Amenajări

Smart City

Materiale

Fotoreportaj

Preţuri

Finanţare

Investiţii

Perspective

Consilier

Companii

Internaţional