Bursa Construcţiilor
Revista Bursa Construcţiilor nr. 3 / 2021
Abonament gratuit

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A ROMÂNIEI PENTRU ORIZONTUL DE TIMP 2035Investiţii în infrastructura rutieră, extinderea infrastructurii aeroportuare şi exploatarea resurselor turistice

Investiţii /

Investiţii în infrastructura rutieră, extinderea infrastructurii aeroportuare şi exploatarea resurselor turistice
  • document ataşat apasă aici pentru a descărca.

    Strategia de dezvoltare teritorială a României reprezintă viziunea asumată a Guvernului şi Parlamentului României privind dezvoltarea teritoriului naţional pentru orizontul de timp 2035. În acest document sunt stabilite liniile directoare de dezvoltare teritorială a României, bazate pe un concept strategic, precum şi direcţiile de implementare pentru o perioadă de timp de peste 20 de ani, la scară regională, interregională, naţională, cu integrarea aspectelor relevante la nivel transfrontalier şi transnaţional. Strategia de dezvoltare teritorială a României este elaborată de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, sub coordonarea primului-ministru.

    Investiţiile economice se concentrează din ce în ce mai mult în regiunile care deja sunt dezvoltate şi, dacă nu venim cu o abordare integrată şi vizionară asupra dezvoltării teritoriale a României, riscăm ca, în câţiva ani de zile, chiar dacă la nivel macro vom avea o dezvoltare economică bună, aceasta să fie inechilibrat repartizată între diferitele regiuni ale ţării, a declarat, recent, premierul Dacian Cioloş, în contextul lansării Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României.

    Domnia sa are în vedere şi o mai bună cheltuire a banului public la nivel local. El le-a cerut primarilor să pună capăt risipei şi să se alăture Guvernului pentru o dezvoltare mai bună în plan local. Premierul s-a arătat dispus să aloce bani mai mulţi celor care vin cu proiecte concrete în zonele mai puţin dezvoltate: "Avem nevoie de mai multă claritate în modul în care resursele pe care le avem le repartizăm la nivelul autorităţilor locale şi mai ales cum urmărim utilizarea lor eficientă. Şi vedem că sunt exemple, din păcate, de risipă, de incompetenţă, chiar corupţie, care duc la utilzarea ineficientă a acestor fonduri. Avem nevoie să îmbunătăţim sistemul de transfer şi echilibrare. Să încercăm să folosim alocările bugetare de la nivel central în aşa fel încât să stimulăm şi la nivel local mai multă eficienţă în colectarea fondurilor cât şi în utilizarea lor".

    Printre obiectivele cuprinse în strategia pentru următorii 20 de ani se numără investiţii în infrastructura rutieră, extinderea infrastructurii aeroportuare şi exploatarea resurselor turistice.

    Documentul menţionează proiecte precum realizarea mai multor autostrăzi, dintre care una va lega Moldova de Transilvania, două noi poduri peste Dunăre şi linii ferate de mare viteză.

    Termenul de realizare pentru aceste investiţii de infrastructură este de cel mult 11 ani. Strategia va fi implementată de Ministerul Dezvoltării.

    Ţara noastră - important nod logistic pentru UE şi vecinătatea acesteia

    Lipsa unei autostrăzi care să lege România de vestul Europei reprezintă o problemă principală pentru ţara noastră, potrivit Strategiei, care precizează că dezvoltarea şi diversificarea reţelei de transport printr-o axă pe direcţia nord-sud care leagă spaţiul baltic de cel balcanic şi de Turcia, dinspre nord-estul României către sud-estul sau printr-o axă pe direcţia de la vest la est prin partea de nord a ţării, care să unească Viena şi Budapesta, prin teritoriul românesc şi prin Republica Moldova, de Odesa şi Nordul Mării Negre, reprezintă una din acţiunile importante pentru valorificarea poziţiei teritoriului naţional.

    Ţara noastră continuă să deţină o poziţie periferică faţă de masa economică a UE, şi din cauza poziţiei geografice. Strategia menţionează: "Acesta este parţial şi motivul pentru care regiunile din partea vestică a ţării au avansat mai mult decât regiunile din est şi sud, care sunt mai depărtate de centrul economic al UE. De aceea, cele mai multe proiecte actuale de infrastructură sunt orientate către vestul ţării".

    Soluţia pentru a încuraja creşterea multi-dimensională/direcţională (adică nu doar creşterea orientată către vest) o reprezintă reducerea restricţiilor/ blocajelor la trecerea frontierei dintre România şi ţările învecinate, cum ar fi Serbia, Republica Moldova, Ucraina, pentru extinderea comerţului şi transportului dintre UE, incluzând România, şi ţări din regiunea Mării Negre, cum sunt Turcia, Georgia, Armenia şi Azerbaidjan sau ţări ale coridorului TRACECA, schimbând prin aceasta poziţia României, de la una periferică la una de mare importanţă, în cadrul relaţiilor comerciale externe ale Uniunii Europene.

    Creşterea accesibilităţii României la nivel internaţional reprezintă, potrivit Strategiei, o direcţie majoră de dezvoltare pentru pieţele globale prin îmbunătăţirea infrastructurii şi stimularea fluxurilor transfrontaliere de oameni, capital şi idei: "Prin aşezarea sa geografică, România reprezintă o zonă de intersecţie a mai multor magistrale de transport, care leagă nordul de sudul Europei, şi vestul de estul acesteia, necesitatea conexiunilor fiind atribuită şi celor 70% din exporturile ţării noastre care se îndreaptă spre Europa occidentală. Cu toate astea, România rămâne limitată din cauza infrastructurii rutiere subdezvoltate, aceasta fiind o barieră în faţa dezvoltării şi creşterii economice".

    Din perspectiva creşterii schimburilor comerciale cu statele din afara UE, România îşi propune să devină un important nod logistic pentru UE şi vecinătatea acesteia prin depăşirea limitărilor actuale - inclusiv prin infrastructura de conectivitate. Consolidarea relaţiilor transfrontaliere reprezintă un pas spre sporirea conectivităţii atât din punct de vedere al infrastructurii cât şi din punct de vedere al dezvoltării economice şi sociale cu alte state vecine cum sunt Republica Moldova, Serbia şi Ucraina şi nu numai, şi cu ţări mai îndepărtate ca Turcia, Rusia şi Asia Centrală.

    ----------

    Îmbunătăţirea relaţiilor şi diminuarea disparităţilor dintre zonele dezvoltate şi cele mai puţin dezvoltate din România creează o serie de beneficii din punct de vedere economic, social şi de concentrare eficientă a resurselor. Urmărirea unui echilibru la nivel naţional va avea consecinţe pozitive în manifestarea efectelor de propagare a dezvoltării, potrivit Strategiei. De asemenea, este necesară consolidarea legăturilor interregionale prin dezvoltarea infrastructurii de transport care asigură relaţiile dintre principalele centre regionale.

    Strategia menţionează: "O reţea policentrică se bazează pe o infrastructură de transport eficientă care să asigure mobilitatea persoanelor şi schimbul de mărfuri la nivelul întregului teritoriu naţional. Oraşele mari au un potenţial important de creştere în reţeaua de localităţi din România, maximizarea acestui avantaj constând în asigurarea unei interconectări eficiente a acestor zone cu potenţial competitiv.

    În prezent reţeaua de transport (mai cu seamă cel feroviar şi aerian) este centrată pe asigurarea legăturilor dintre centrele regionale şi capitală, legăturile dintre centrele regionale fiind deficitare.

    Asigurarea traversărilor barierelor naturale (lanţuri montane, artere hidrografice mari) şi creşterea viabilităţii reţelei de transport (existenţa rutelor alternative pentru evitarea unui tronson blocat), pe cale rutieră şi feroviară, sunt principalele măsuri care trebuie luate pentru întărirea legăturilor dintre principalele centre regionale, în scopul stimulării dezvoltării policentrice, precum şi pentru a reduce dependenţa regiunilor de centrul coordonator Bucureşti".

    Polii de creştere din România se pot dezvolta asemenea unor zone dinamice cu o infrastructură puternic dezvoltată. Facilitarea conexiunii cu aceste zone va atrage investitori şi se vor putea dezvolta anumite zone urbane funcţionale care susţin dezvoltarea socio-economică bazată pe oferta de locuri de muncă, oportunităţi legate de educaţie şi de servicii, mai precizează documentul.

    Una din intervenţiile majore în ceea ce priveşte infrastructura conectivă o reprezintă finalizarea autostrăzii A1 (coridorul IV) şi a autostrăzii A3 (Autostrada Transilvania şi Autostrada Comarnic-Braşov). Strategia mai arată: "Conectarea celor mai dinamice centre urbane din România - Bucureşti, Ploieşti, Braşov, Târgu Mureş, Cluj-Napoca şi Oradea (adică trei din cei 7 poli de creştere şi 2 dintre cei 13 poli de dezvoltare urbană din România) prin Autostrada A3 poate fi relaţionată cu o dezvoltare economică eficientă. Conform modelului gravitaţional elaborat în cadrul Raportului Băncii Mondiale Oraşe Competitive - Remodelarea geografiei economice a României, s-a constatat de asemenea necesitatea unei conexiuni între Braşov şi Sibiu, pentru întărirea sinergiilor puternice dintre cele două oraşe.

    Un alt proiect important constă în consolidarea conexiunilor fizice cu zona urbană funcţională cea mai importantă din ţară, Bucureştiul, prin autostrăzile A1, A2, şi A3 care fac legătura cu vestul, estul şi nordul ţării.Totodată, este necesară luarea în considerare a necesităţii modernizării legăturii rutiere între Bucureşti şi Regiunea de Dezvoltare Nord-Est României în vederea asigurării accesului rapid către frontiera cu Ucraina, ca proiect major ce contribuie la dinamizarea zonei la nivelul teritoriului naţional. Regiunea de Dezvoltare Nord-Est este una dintre zonele cele mai puţin dezvoltate din România, iar modernizarea rutei existente ar facilita dezvoltarea imediată a regiunii prin asigurarea unui acces mai bun al oamenilor la oportunităţile din capitală şi în acelaşi timp ar îmbunătăţi urbanizarea regiunii. O dezvoltare prin sporirea masei economice datorită conexiunilor mai bune ar fi benefică pentru oraşele din zonă (ex. Iaşi, Bacău, Vaslui, Piatra Neamţ, Suceava, Botoşani, Roman).

    Alte două regiuni mai puţin dezvoltate în comparaţie cu celelalte sunt Regiunea de Dezvoltare cea de Sud şi Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest, care pot beneficia de îmbunătăţirea infrastructurii rutiere prin construirea Autostrăzii Piteşti-Craiova. Tronsoanele Constanţa-Bucureşti şi Bucureşti- Piteşti creează deja o legătură care poate fi continuată cu autostrada Piteşti- Craiova, unde circa 1 milion de persoane ce locuiesc la aproximativ 1 oră de Craiova ar putea beneficia de pe urma acestui traseu direct conectat cu Bucureştiul. Legătura poate fi extinsă, mai departe, către vest, pe traseul Craiova - Filiaşi - Drobeta-Turnu Serverin - Caransebeş - Lugoj, acest traseu fiind prevăzut în PATN - secţiunea I - Reţele de transport. Astfel, se poate obţine un efect de concentrare economică şi demografică prin conectarea a 3 dintre principalii poli urbani naţionali, dar şi o interconectare a zonelor mai dezvoltate cu cele mai puţin dezvoltate.

    Se constată că lipsa unei infrastructuri rutiere cu caracteristici tehnice care să permită accesul rapid pe ruta Bucureşti-Alexandria-Craiova- Drobeta Turnu-Severin are un impact negativ asupra potenţialului de dezvoltare a zonei de sud a României. O astfel de legătură ar asigura conectivitatea între cele două ramuri ale coridorului IV din România, fapt ce are ca efect atragerea de investiţii şi asigurarea condiţiilor necesare pentru susţinerea unei axe de dezvoltare urbană pe această direcţie cu potenţial de polarizare şi zona de nord a Bulgariei.

    Necesitatea şi importanţa acestui proiect au fost relevate şi de cercetările întreprinse de experţii Băncii Mondiale în cadul Raportului Oraşe Competitive - Remodelarea geografiei economice a României subliniind faptul că cea mai directă legătură rutieră care conectează Sofia de Bucureşti este cea care trece prin Alexandria-Turnu Măgurele-Nicopole-Plevna. Această rută trece prin Turnu Măgurele, fapt ce justifică necesitatea dezvoltării unei infrastructuri de trecere peste Dunăre (pod).

    În ciuda faptului că orice nou punct de trecere de la o ţară la alta ar trebui, în principiu, să conducă la beneficii comerciale mutuale, podul recent inaugurat între Calafat şi Vidin este situat în afara oricărei rute comerciale majore din România. În fapt, acest pod uneşte două dintre cele mai slab dezvoltate regiuni din cele două ţări.

    În acest context, ruta ce leagă oraşele Sofia şi Bucureşti prin Turnu Măgurele are mai multă utilitate pentru România, cu atât mai mult cu cât facilitează legătura cu viitoarea autostradă Hemus din Bulgaria.

    Proiectul de modernizare a rutelor existente în vederea creşterii accesibilităţii oraşelor din sudul României, în condiţiile respectării normelor europene privind securitatea transporturilor contribuie în mod semnificativ la atingerea obiectivelor naţionale privind competitivitatea şi coeziunea teritorială şi este concordant cu politicile europene privind dezvoltarea regională şi transporturile.

    Se apreciază că impactul este major, atât la nivel local prin conectarea zonelor mai puţin dezvoltate cu cele mai dezvoltate, cât şi la nivel national prin asigurarea unei accesibilităţi şi conectivităţi pentru toată zona de sud a României, dar şi la nivel transfrontalier şi macroregional prin asigurarea premiselor pentru polarizarea de către axa de dezvoltare Craiova-Bucureşti-Constanţa a zonei de Nord a Bulgariei şi punerea accentului pe valorizarea potenţialului Dunării şi Mării Negre.

    Conform prevederilor legislaţiei europene şi a obligaţiilor României ca stat membru a Uniunii Europene, reţeaua rutieră TEN-T centrală în România va trebui finalizată la nivel de autostradă sau drum expres până la finalul anului 2030.

    În acest sens, realizarea legăturilor rutiere rapide între oraşele din sudul României este un proiect care se încadrează în priorităţile UE privind politica de transport având în vedere faptul că segmentul Calafat - Craiova - Alexandria - Bucureşti face parte din reţeaua TEN-T centrală, având astfel prioritate în realizare faţă de alte segmente ale reţelei incluse în categoria TEN-T globală.

    Un punct central al trebui să îl consituie îmbunătăţirea legăturilor transcarpatice, în special în cuprinsul Carpaţilor Orientali. Dintre traseele propuse menţionăm: Satu Mare-Baia Mare-Mireşu Mare-Dej- Bistriţa-Vatra Dornei-Suceava şi Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni, prioritară fiind cea de-a doua rută. Pentru ambele trasee, infrastructura de transport, în acest moment, este deficitară. Modernizarea legăturilor rutiere va determina creşterea conectivităţii între regiuni istorice ale României, cu influenţe benefice asupra fluxurilor de mărfuri şi circulaţiei persoanelor. Creşterea gradului de accesibilitate pentru Maramureş sau Bucovina este în măsură să contribuie la intensificarea fluxurilor turistice. De asemenea, un alt proiect important cu impact asupra creşterii atractivităţii turistice a teritoriului constă în finalizarea şoselei Transalpina (Dn. 67C - comuna Voineasa).

    Totodată, sistemul de transport trebuie completat prin consolidarea reţelei de transport feroviar. Starea reţelei de căi ferate din România s-a degradat continuu, ceea ce a dus la reducerea vitezei de circulaţie. Cu peste 1.000 de puncte periculoase, viteza medie a trenurilor este de aproape 50 de kilometri pe oră pe ansamblul reţelei feroviare. Dacă în 1990 un tren rapid ajungea de la Bucureşti la Iaşi în cinci ore şi 40 de minute, în prezent acelaşi tren parcurge distanţa de 406 kilometri în şapte ore şi 16 minute. Această situaţie este valabilă pentru mai multe rute. Procentul liniilor scadente la reparaţii este de 50,8%.

    De asemenea, este important să fie îmbunătăţite conexiunile dintre zona funcţională a capitalei şi câteva dintre zonele mai slab dezvoltate din România. Oportunităţile zonei funcţionale a capitalei pot fi extinse şi către zone mai slab dezvoltate din România, prin conexiuni îmbunătăţite. Astfel, este necesară o ierarhizare a priorităţii investiţiilor în infrastructură pe baza numărului de persoane care ar ajunge să fie conectate. Hărţile gravitaţionale demografice indică zonele în care reţeaua de autostrăzi şi de drumuri expres (stabilită în PATN), ar facilita cele mai însemnate sinergii. În acest context, se observă faptul că una dintre regiunile care ar beneficia cel mai mult de pe urma îmbunătăţirii reţelei rutiere este Regiunea de Dezvoltare Nord-Est.

    În plus, ar putea fi luată în considerare şi posibilitatea îmbunătăţirii conexiunii pe coridorul Braşov-Ploieşti-Bucureşti, de exemplu printr-o linie ferată de mare viteză, dat fiind că aceasta este ruta feroviară cu cel mai mare număr de pasageri din ţară. Infrastructura feroviară de mare viteză ar putea fi, ulterior, integrată în reţeaua metropolitană de transport a celor trei municipii, realizând transferul uşor de la un mijloc de transport la altul".

    DÎNCU RECOMANDĂ PARTENERIATELE:

    "Primarii spun, de multe ori, că sunt prea mici pentru proiecte mari"

    Vicepremierul Vasile Dîncu a subliniat, la Forumul Administraţiei Publice Locale, importanţa colaborării şi a parteneriatelor locale, în contextul în care de multe ori primarii spun că sunt prea mici pentru proiectele mari: "Aş putea să spun că, în ultima vreme, noi, ca reprezentanţi - să spunem - ai puterii centrale putem recunoaşte că există o serie de deficienţe pe care nu am reuşit să le rezolvăm în cele opt luni de când suntem la guvernare. Ceea ce se spunea despre oraşele mai mici care deservesc comune din zonă poate fi reglementat şi poate fi sprijinit legislativ prin accelerarea unei proceduri legate de zonele metropolitane, mult mai eficientă decât cele care există în acest moment. Vrem să intensificăm şi stimulăm colaborarea în asociere şi parteneriat local. De multe ori, dvs, primarii, spuneţi că sunteţi prea mici pentru proiectele mari, dar oamenii care se unesc, care se asociază, pot face şi proiecte mari. La această unire a UAT-urilor vine şi Guvernul cu o participare, pentru ca să existe resurse pentru un proiect mai mare". Vicepremierul a subliniat şi importanţa organizării unor târguri şi burse de proiecte.

    "Vrem să vedem cum funcţionează colaborarea descentralizată, să facem schimburi de formule, de poveşti de succes, de proiecte care vin din interiorul administraţiei locale. Administraţia locală este de foarte multe ori mult mai creativă, mai inovativă decât administraţia centrală, iar noi vom stimula asta şi vom premia acest lucru în viitor", a precizat Dîncu.

    El a arătat că, timp de 26 de ani, guvernele centrale au rămas datoare guvernării locale, în contextul în care nici măcar nu a fost conceptualizat într-un mod foarte clar ce înseamnă guvernarea locală. Pe de altă parte, Dîncu a apreciat că, în ultima vreme, a fost iniţiată o dezbatere semnificativă legată de dezvoltare, fiind importantă stabilirea rolului administraţiei locale şi al celei centrale ca actori ai acestei dezvoltări.

    "Ideea că numai mediul privat dezvoltă România nu este una care să poată fi susţinută până la capăt. E adevărat, mediul privat susţine dezvoltarea economică, susţine crearea PIB-ului şi a bugetului, dar o dezvoltare sistematică, planificată - pe care încercăm să o orchestrăm în acest moment - nu poate fi făcută fără administraţie", a subliniat Dîncu.

    Ţinte ale Strategiei de Dezvoltare Teritorială:

    - Autostrada A1 (coridorul IV)

    - Autostrada A3 (Autostrada Transilvania şi Comarnic -Braşov)

    - Autostrada Moldova

    - Autostrada Sudului (Bucureşti-Craiova)

    - Poduri noi peste Dunăre (termen: 6 ani):

    - între Brăila şi Galaţi

    - în zona transfrontalieră România-Bulgaria

    - Linie ferată de mare viteză (termen: 11 ani):

    - pe coridorul Braşov - Ploieşti - Bucureşti

    - pe direcţia Bucureşti - Constanţa

    Ştirile zilei

    Revista
    BURSA Construcţiilor

    Vreţi să fiţi la curent cu proiectele iniţiate sau în dezvoltare pe întreg cuprinsul ţării? Care sunt planurile autorităţilor locale în ceea ce priveşte investiţiile în construcţia de locuinţe, spaţii comerciale şi de birouri, infrastructură?

    Vreţi să aflaţi noutăţile pe piaţa materialelor de construcţie?

    Peste optzeci de pagini cu informaţii utile în revista "Bursa Construcţiilor"!

    În exclusivitate - devize pe proiect, preţurile medii ale materialelor şi serviciilor de construcţii.

    Aflaţi care sunt cele mai bune plasamente imobiliare ! Ce şi unde se va construi, care sunt proiectele în curs de execuţie şi toate informaţiile necesare unui investitor pe piaţa imobiliară (preţuri, tendinţe din Bucureşti şi din întreaga ţară).

    Piaţa Imobiliară

    Proiecte

    Materiale

    Mobilier

    Preţuri

    Finanţare

    Investiţii

    Perspective

    Companii