Bursa Construcţiilor
Revista Bursa Construcţiilor nr. 8 / 2022

TendinţeCamera de Comerţ şi Industrie Bucureşti: În 2010 au crescut industria, exporturile şi turismul de afaceri

F.A. Investiţii /

Prof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu, preşedinte CCIB

Prof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu, preşedinte CCIB

Interviu acordat de prof. univ. dr. ing Sorin Dimitriu, preşedintele CCIB

Reporter: Cum apreciaţi că a evoluat situaţia companiilor bucureştene în anul 2010 comparativ cu 2009?

Sorin Dimitriu: Atunci când vorbim despre situaţia companiilor bucureştene ar trebui, în primul rând, să avem în vedere faptul că Bucureştiul este cea mai mare comunitate economică a ţării. Astfel, potrivit Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, la 31 august 2010, în Capitală funcţionau 19,7%, din cei 879.674 comercianţi activi din punct de vedere juridic înregistraţi la nivel naţional.

De asemenea, trebuie subliniat faptul că, în primele opt luni ale acestui an în Bucureşti au fost înmatriculate 12.880 de firme, respectiv 16,4% din totalul înmatriculărilor la nivel naţional. Tot în primele opt luni ale anului, în Capitală au fost dizolvate 1.346 de companii, în scădere cu 61,17% faţă de perioada similară a anului trecut. De asemenea, în aceeaşi perioadă, 9.046 comercianţi au decis să-şi suspende activitatea, cifră în scadere cu 44,56% faţă de primele opt luni ale anului 2009. O situaţie mai deosebită se înregistrează în cazul radierilor, în Bucureşti 12.846 de patroni optând să-şi radieze firmele, în creştere cu 358% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, însă sub media la nivel naţional, unde s-a înregistrat o creştere a numărului de radieri cu 456% faţă de primele opt luni ale anului 2009.

Subliniez, însă, că orice valoare exprimată în cifre absolute trebuie raportată la faptul că Bucureştiul reprezintă locul unde îşi desfaşoară activitatea aproape o cincime dintre firmele românesti, deci a spune că în Bucureşti s-au închis un numar x de companii în perioada y este relevant numai dacă se ia în seamă amploarea vieţii economice din Capitală. În unele domenii, ponderea este chiar mai mare de o cincime. De exemplu, comerţul bucureştean deţine peste 25% din suprafaţa de vânzare şi din desfacerile cu amănuntul.

Un alt aspect pe care aş dori să-l subliniez este acela că, în conformitate cu Eurostat, PIB/persoană înregistrat în Bucureşti este dublu faţă de media înregistrată la nivel naţional.

Această analiză comparativă a evoluţiei comunităţii de afaceri bucureştene se referă însă numai la aspectele strict cantitative. Probabil însă că ar trebui să ne referim şi la cele calitative, mai ales că 2009 şi 2010 au fost ani de criză, iar concentrarea în Bucureşti a firmelor din domeniul comerţului, al serviciilor, cu precădere a celor IT şi bancare, a făcut ca efectele crizei să se resimtă diferit faţă de alte zone ale ţării.

Reporter: Să vedem, în acest caz, care au fost domeniile cele mai afectate de criză şi în ce domenii s-au înregistrat creşteri faţă de anul trecut.

Sorin Dimitriu: Comparativ cu situaţia înregistrată la nivel naţional, se constată faptul că în Capitală industria şi-a revenit mai greu. Cele mai recente date ale Direcţiei Regionale de Statistică a Municipiului Bucureşti (DRSMB) indică, pentru primele şapte luni ale anului 2010, comparativ cu perioada similară a anului trecut, o creştere a producţiei industriale de 3,5%, sub nivelul înregistrat la nivel naţional, res­pectiv 5,3%.

De asemenea, datele statistice arată faptul că, la nivelul Capitalei în primele şapte luni ale anului 2010 cifra de afaceri din industrie a scăzut cu 7,9% faţă de perioada similară a anului precedent, însă situaţia este mai bună decât pe primele patru luni, când cifra de afaceri era cu 11,66% mai mică decât cea din perioada similară a anului trecut.

În ceea ce priveşte comerţul internaţional, în primele cinci luni ale anului in curs firmele bucureştene exportaseră mărfuri în valoare de peste două miliarde de euro (circa 14,6% din totalul exporturilor la nivel naţional) şi importaseră în valoare de aproape 5,4 miliarde de euro (30,7% din totalul importurilor României), deficitul balanţei externe fiind, la nivelul Capitalei, de 3,3 miliarde de euro. Este încurajator faptul că în perioada februarie-mai a.c. exporturile companiilor bucureştene au crescut constant.

În perioada iulie 2009-iulie 2010, cel mai redus număr de sosiri în structurile de primire turistică (hoteluri, vile şi pensiuni turistice) din Bucureşti s-a înregis­trat în luna august 2009, respectiv 65.806, pentru ca în iulie 2010 numărul de sosiri să se ridice la 84.758. Cu toate acestea, indicele de utilizare a locurilor de cazare a scăzut la 23,4% în iulie 2010, faţă de 24,3% în iulie 2009. În contextul în care Capitala deţine o cotă semnificativă pe piaţa turismului de afaceri, constatăm faptul că numărul de sosiri în structurile de primire turistică a crescut semnificativ în lunile septembrie, octombrie, noiembrie 2009, februarie şi martie 2010 - luni "pline" pentru acest tip de turism. Vârful a fost înregistrat în luna octombrie 2009 - 101.459, respectiv 20% din numărul de sosiri consemnat la nivel naţional.

În ceea ce priveşte construcţiile, sectorul nu dă încă semne de revenire, numărul de autorizaţii de construcţie eliberate în iulie 2010 este de numai 86, faţă de 125 în aceeaşi lună din anul trecut, iar numărul de locuinţe finalizate în perioada aprilie - iunie 2010 a fost şi el mai mic decât cel din trimestrul al doilea al anului trecut, respectiv 555 faţă de 583.

În ceea ce priveşte forţa de muncă, cea mai mare parte a personalului angajat din Capitală îşi desfăşoară activitatea în servicii, respectiv 74,2% (la nivelul lunii iulie a.c.); în industrie şi construcţii lucrează 25,5% din totalul salariaţilor bucureşteni, în timp ce în agricultură, vânătoare, silvicultură şi pescuit activează 0,3% dintre salariaţi.

În iulie 2010, în Bucureşti erau 868.065 de salariaţi (din 4,24 milioane la nivel naţional), care câştigau un salariu mediu de 2.639 lei, faţă de 1.868 lei salariu mediu brut pe total ţară.

Pentru a trage o concluzie, domeniile în care s-au înregistrat creşteri în 2010 faţă de 2009 sunt industria, unde creşterile sunt mai mici decât cele la nivel naţional, exporturile şi turismul de afaceri.

Reporter: Ce determină succesul unei companii în timp de criză?

Sorin Dimitriu: Criza - văzută ca o etapă firească în evoluţia economiei - a scos la iveală nu numai o serie de vulnerabilităţi ale economiei naţionale, ci şi deficienţele structurale ale economiei Europei. Economiile vestice au suportat mai bine această perioadă de mutaţii profunde, însă în multe economii emergente - printre care şi cea românească - dificultăţile au fost amplificate de o serie de dezechilibre macroeconomice pre-existente. Pe de altă parte, trebuie subliniat faptul că acest proces de reaşezare a structurilor economice pe care îl traversăm acum oferă şi numeroa­se oportunităţi.

Nu există o reţetă a succesului, pentru că nu seamănă condiţiile în care evoluează o firmă cu cele în care se mişcă alta. Totuşi, sunt câţiva factori care ar putea fi amintiţi. În primul rând, mulţi manageri sunt tentaţi să încerce să iasă din criză sau să supravieţuiască reducând cheltuielile şi, în primul rând, cheltuielile cu personalul. Dacă există salariaţi care nu dădeau randament, acum este momentul ca o firmă să se despartă de ei. În schimb, reducerile nefundamentate de personal şi renunţarea la oamenii calificaţi înseamnă să renunţi la şansa de a reveni pe piaţă atunci cand aceasta se va relansa. Este motivul pentru care atâţia patroni au recurs la şomajul tehnic.

În al doilea rând, utilizând rezultatele cercetării, inclusiv prin proiecte finanţate din fonduri europene, firmele au şansa să devină mai competitive şi, pe cale de consecinţă, să beneficieze de avantaje comparative şi de o mai bună poziţionare pe piaţă.

Reporter: Când credeţi că va reintra în "normalitate" economia românească şi de ce factori depinde acest lucru?

Sorin Dimitriu: Nu vreau să intru în rândurile prezicătorilor de criză. Dar, dat fiind că finanţatorii internaţionali şi oficialităţile române spun că în 2011 economia românească va reintra pe creştere, nu văd nici un motiv pentru care i-aş contrazice. Acceptând această premisă de discuţie, respectiv relansarea în 2011, aş spune că ea depinde de câteva elemente.

Pe plan intern, vom putea spune că a trecut criza atunci când creditul se va ieftini, iar pentru aceasta va trebui, între altele, ca guvernul să nu mai absoa­rbă toate resursele de pe piaţă, pentru că bancherii vor prefera împrumuturi către stat, cu grad redus de risc, decât să finanţeze un investitor, unde riscul este considerabil mai mare.

Ieftinirea creditelor va permite relansarea activităţii companiilor româneşti şi, în acest caz, va apărea al doilea semn că ieşim din recesiune. Acest semn este scăderea şomajului şi reangajarea celor trimişi în şomaj din 2009 încoace, precum şi a tinerilor care ies de pe băncile şcolii şi care au o rată de şomaj mai mare decât alte categorii socio-profesionale.

O altă problemă ţine de faptul că relansarea economiilor ţărilor Uniunii Europene, către care merg două treimi dintre produsele noastre de export, se realizează mult mai lent decât cea a SUA şi a statelor din Asia de sud-est, Rusia, India şi China.

Relansarea economiei româneşti, reintrarea ei în normalitate, cum spuneţi dumneavoastră, depinde fundamental de restructurarea sistemului public, de asigurarea unui grad ridicat de predictibilitate, îndeosebi pe zona fiscală, precum şi de capacitatea României de a rezista unor şocuri externe.

Reporter: Care sunt principalele demersuri ale CCIB pentru sprijinirea mediului de afaceri local?

Sorin Dimitriu: CCIB încearcă, şi sper că reuşeşte, în bună măsură, să vină în ajutorul firmelor pe mai multe direcţii, pe care nu voi face decât să le punctez. Pentru a diversifica aria potenţialilor parteneri de afaceri ai oamenilor de afaceri bucureşteni, CCIB a direcţionat circa 90% dintre misiunile sale către ţările din Balcani, Asia şi Africa de Nord - pieţe mai puţin afectate de turbulenţele manifestate pe plan economic, cu un grad mai redus de exigenţă şi unde România are, încă, o excelentă carte de vizită, îndeosebi în domeniul industrial. Aceste misiuni economice au fost eficiente şi s-au soldat cu rezultate cuantificabile în creşterea cifrei de afaceri a companiilor ai căror reprezentanţi au făcut deplasarea în spaţiile menţionate.

De asemenea, în baza celor circa 60 de acorduri de cooperare încheiate de CCIB cu organizaţii similare din străinătate, organizăm, în regim de reciprocitate, misiuni şi forumuri economice, precum şi alte acţiuni de prospectare a pieţelor, utile pentru firmele româneşti care vor să-şi diversifice pieţele de desfacere.

Mai mult, punem la dispoziţia comunităţii de afaceri servicii complete pentru promovarea produselor şi serviciilor româneşti pe pieţe de interes, cum sunt cele din zona Golfului Persic, prin des­chiderea, în acest an, a unei reprezentanţe în Emiratele Arabe Unite.

Camera bucureşteană a sesizat că este nevoie de reorientare nu numai în ceea ce priveşte pieţele de desfacere, ci şi în ceea ce priveşte structura producţiei şi chiar domeniul de activitate. În acest sens, CCIB a promovat, ca domenii-cheie, energia verde şi protecţia mediului, industria agroalimentară, turis­mul, îndeosebi cel balnear, tehnologia informaţiei.

CCIB a abordat şi un alt domeniu în care economia românească este deficitară, şi anume cel al accesării fondurilor europene, oamenii de afaceri beneficiind de cursuri de pregătire gratuite, pe care altfel le-ar fi plătit cu câteva sute de euro pe modul. De asemenea, Camera bucureşteană derulează în calitate de coordonator sau partener peste 20 de proiecte, inclusiv transnaţionale, finanţate din fonduri europene.

Venim în sprijinul firmelor bucureştene şi prin deschiderea unui Centru de Mediere. Apelând la mediere - metodă modernă şi eficientă de rezolvare a litigiilor - firmele bucureştene pot evita procese comerciale costisitoare şi de lungă durată.

Un alt produs pe care-l punem la dis­poziţia firmelor din Capitală şi nu numai este InfoFIN. Analiza financiară făcută de specialiştii CCIB, pe baza datelor de bilanţ (pentru o perioadă de până la şapte ani), cuprinde elemente concrete legate de: bonitatea firmei, nivelul minim de lichidităţi necesar pentru evitarea disfuncţionalităţilor în activitatea firmei, poziţia firmei pe piaţă.

Ar mai trebui adăugat că, pentru promovarea bunelor practici şi a firmelor care au performanţe în condiţiile respectării concurenţei loiale şi a promovării noilor tehnologii, a apropierii mediului economic de cel universitar, CCIB organizează Topul firmelor din municipiul Bucureşti, precum şi topurile din sectoarele Capitalei. Anul acesta, în Topul firmelor din municipiul Bucureşti sunt incluse 1.683 de firme, care au fost selecţionate dintre cele 136.484 firme care au depus bilanţul pe anul 2009, dintre care numai 30.266 au fost considerate eligibile.

Am ales aceste câteva exemple pentru a sublinia că CCIB este prezentă în toate momentele vieţii unei firme, de la sprijinul pentru identificarea partenerilor de afaceri, la selecţionarea şi şcolarizarea personalului, promovarea pe pieţele externe şi până la ajutorul acordat în momentele mai puţin plăcute, când apar divergenţe cu partenerii de afaceri.

Ştirile zilei

Revista
BURSA Construcţiilor

Vreţi să fiţi la curent cu proiectele iniţiate sau în dezvoltare pe întreg cuprinsul ţării? Care sunt planurile autorităţilor locale în ceea ce priveşte investiţiile în construcţia de locuinţe, spaţii comerciale şi de birouri, infrastructură?

Vreţi să aflaţi noutăţile pe piaţa materialelor de construcţie?

Peste optzeci de pagini cu informaţii utile în revista "Bursa Construcţiilor"!

În exclusivitate - devize pe proiect, preţurile medii ale materialelor şi serviciilor de construcţii.

Aflaţi care sunt cele mai bune plasamente imobiliare ! Ce şi unde se va construi, care sunt proiectele în curs de execuţie şi toate informaţiile necesare unui investitor pe piaţa imobiliară (preţuri, tendinţe din Bucureşti şi din întreaga ţară).

Piaţa Imobiliară

Proiecte

Amenajări

Smart City

Fotoreportaj

Preţuri

Finanţare

Investiţii

Perspective