Bursa Construcţiilor
Revista Bursa Construcţiilor nr. 8 / 2021
Abonament gratuit

AECOM: Avem de construit în România pentru 25 de ani

F.A. Perspective /

Alfredo Biosca, directorul departamentului Arhitectura din cadrul AECOM Romania

Alfredo Biosca, directorul departamentului Arhitectura din cadrul AECOM Romania

  • document ataşat apasă aici pentru a descărca.

    România are nevoie de timp pentru a se dezvolta şi a ajunge din urmă Occidentul, însă nu trebuie să sară peste etape. Fondurile europene reprezintă o mare oportunitate în acest sens, aşa cum s-a întâmplat în cazul membrilor mai vechi ai Uniunii Europene, precum Spania.

    Arhitectul spaniol Alfredo Biosca, directorul departamentului Arhitectură din cadrul AECOM din România, ne-a declarat: "Singura modalitate de a învăţa este făcând greşeli. Ori, în România a fost o întreagă generaţie de la sfârşitul anilor 1980 şi până în anii 2000, care nu a construit mare lucru. România are nevoie de timp să se dezvolte". Domnia sa se declară optimist în privinţa activităţii companiei AECOM în plan local: "Suntem aici pentru că avem de construit pentru 25 de ani!"

    România a început să atragă fonduri europene acum zece ani şi a intrat în Uniunea Europeană în anul 2007. Prin urmare nu a avut foarte mult timp să acumuleze experienţă în absorbţia fondurilor nerambursabile. În comparaţie, Spania a intrat în Uniunea Europeană în anul 1986, iar primele fonduri au fost accesate încă din 1982, cu 20 de ani înaintea României. Rezultate similare celor înregistrate în Spania se vor vedea probabil în România de abia prin anul 2030, consideră domnul Biosca.

    Infrastructura naţională de transport este prioritată

    Ministerul Transporturilor din România are de cheltuit foarte mulţi bani europeni. Chiar dacă nu s-a avansat prea mult în ultimii 10 ani în privinţa numărului de kilometri de autostradă construiţi, în schimb au fost realizate investiţii importante în reţeaua de drumuri naţionale şi au fost pregătite proiectele pentru autostradă. Autostrăzile vor fi construite în 4-5 ani. De asemenea, până la sfârşitul acestui an urmează să fie finalizat noul pod peste Dunăre de la Calafat. AECOM a asigurat serviciile design şi asistenţă tehnică pentru drumurile de acces către pod şi staţia de taxare pod.

    Pentru infrastructura de transport din România este prioritară realizarea a două coridoare, unul care să unească portul Constanţa de Ungaria şi al doilea care să conecteze România cu Moscova. Aceste două autostrăzi trebuie construite cât mai curând posibil, apreciază Alfredo Biosca.

    Municipiile se dezvoltă prin parteneriate între autorităţile publice şi oamenii de afaceri

    Pentru dezvoltarea Bucureştiului este prioritară crearea Planului Urbanistic General care să reflecte nevoile oraşului. În opinia reprezentantului AECOM, ar trebui înfiinţată o agenţie locală de dezvoltare urbană. Aceasta ar trebui să reprezinte o platformă de informare pentru investitori, dar şi un intermediar de specialitate între politicieni (primari) şi oameni de afaceri, în interesul oraşului.

    Anterior crizei era un lucru obişnuit în România ca un investitor să construiască o clădire şi ulterior să rezolve problema utilităţilor. Pentru dezvoltarea unei zone noi, mai întâi trebuie elaborat un plan de urbanizare. Ulterior sunt trasate drumurile şi aduse reţelele de utilităţi (electricitate, apă, gaz). Pe loturile rezultate începe investitorul să construiască, având certitudinea că dispune de toate utilităţile şi conectivitate. Extinderea oraşelor se face uzual prin intermediul unor parteneriate între mari investitori sau bănci, respectiv proprietari de terenuri. Aceştia din urmă îşi aduc proprietăţile la comun în schimbul unei părţi din investiţia rezultată. În România este greu de implementat un astfel de sistem datorită legislaţiei, consideră Alfredo Biosca.

    Pentru rezolvarea problemei transportului în marile oraşe se impune elaborarea unei strategii pe mai multe nivele. În principiu, cu cât se construieşte mai multă infrastructură de transport, cu atât vin mai multe maşini în oraş. Şi pentru că sunt multe maşini trebuie ulterior extinsă infrastructura. Însă, în paralel, trebuie încurajat transportul public sau cu bicicleta în detrimentul autoturismului. De asemenea, este nevoie şi de o strategie privind parcările.

    Extinderea infrastructurii de transport reprezintă o etapă intermediară firească în dezvoltarea unui oraş. Aceasta până când se schimbă mentalitatea populaţiei, în sensul diminuării utilizării autoturismelor, pe de o parte, iar pe de altă parte până când dezvoltarea economică a oraşului va permite colectarea unor taxe mai mari. Dealtfel, crearea de zone pietonale şi spaţii publice urbane este costisitoare. În următoarea etapă pasajele supraterane şi alte elemente ale infrastructurii de transport vor fi demolate şi substituite de spaţii publice pietonale, aşa cum s-a întâmplat, de exemplu, în Madrid. Pentru aceasta vor fi necesari însă în jur de 20 de ani. "Bucureştiul a intrat pe această cale lungă. Dar infrastructura este o necesitate, municipalitatea nu este în direcţia greşită. În fapt nu este o problemă a municipalităţii, ci una a individului", atrage atenţia Alfredo Biosca.

    Lipsa de coordonare a autorităţilor îi exasperează pe investitori

    Dificultăţile în atragerea investitorilor străini nu ţin atât de complexitatea procedurilor, cât de lipsa de coordonare dintre autorităţile publice ce survine dintr-o absenţă a sentimentului de apartenenţă a individului la comunitate. Acest fenomen se transpune şi la nivel macro, iar în corelaţie cu birocraţia, rezultă o bulversare a autorităţilor locale: primăria nu ştie ce face operatorul de apă, care la rândul său nu ştie ce întreprinde distribuitorul de electricitate. Toate informaţiile necesare unui investitor cu privire la un anumit imobil şi reţelele de utilităţi care îl deservesc, ar trebui să fie obţinute cu uşurinţă de la primărie deoarece toate sunt incluse în documentele de urbani­sm. Prin urmare, nu este nevoie să te interesezi la fiecare operator de utilităţi în parte asupra situaţiei imobilului. "Mentalitatea este o problemă mai mare decât birocraţia", consideră domnul Biosca.

    Noua lege PPP deschide mari oportunităţi pentru constructori

    Noua lege a parteneriatului public-privat introdusă în România spre sfârşitul anului 2011 a venit ca o veste bună pe piaţa construcţiilor deoarece oferă o nouă platformă pentru investiţii. Această variantă a fost deja aplicată cu succes pentru construirea de parcări subterane în Bucureşti, cum este cazul celei de la Piaţa Universităţii, exemplifică Alfredo Biosca.

    În opinia sa, pentru implementarea unui proiect prin PPP, cel mai important lucru este să existe oameni pregătiţi în cadrul autorităţilor publice. De asemenea, este important ca partenerul public să diminueze riscurile pentru investitorul privat. Acest lucru nu poate fi realizat decât prin reglementări. În plus, dacă există reglementare, este diminuată şi corupţia. În fapt, tocmai lipsa reglementărilor a generat discrepanţe şi disproporţii în fluxul de proiecte imobiliare realizate începând cu anul 2004 în Bucureşti. Proiectele ar fi trebuit să se conformeze strict prevederilor reunite în cadrul unui master plan, precizează domnul Biosca.

    Cel mai important domeniu în care ar putea fi aplicat un PPP în România este infrastructura de transport. Aceasta va fi însă o direcţie de perspectivă, deoarece în primă fază drumurile vor fi construite din bani publici (inclusiv fonduri europene), respectiv până când populaţia îşi va permite să plătească mai multe taxe pentru transport.

    Al doilea domeniu cu potenţial pentru aplicarea PPP este cel medical. La momentul de faţă însă nu constituie o afacere pentru mediul privat, tot datorită imposibilităţii clasei medii de a suporta costurile aferete. În plus, principalii operatori de profil au realizat că numai câteva locuri din Bucureşti se pretează unor astfel de investiţii.

    În general, toate investiţiile realizate prin PPP trebuie să pornească de la puterea de plată a românilor. De asemenea, obiectivele trebuie amplasate în locul potrivit, explică Alfredo Biosca.

    În prezent în Bucureşti sunt fezabile pentru derularea prin PPP în special proiectele vizând crearea de parcări (subterane sau supraterane), respectiv servicii de management pentru parcări, consideră domnia sa.

    Va mai dura până să construim iar locuinţe

    Locuinţele sociale pot face obiectul unor proiecte PPP, dar este improbabil ca ele să se materializeze în România prea curând deoarece majoritatea locuinţelor oricum sunt deţinute de persoane private. Aceasta spre deosebire de Spania, unde băncile sunt cei mai mari proprietari, susţine Alfredo Biosca.

    În Spania au fost construite case sociale în sistem PPP datorită creşterii accentuate a preţurilor la terenuri şi locuinţe pe piaţa liberă. Astfel, Ministerul Locuinţei din Spania a demarat un amplu program pentru construirea de locuinţe pe terenuri achiziţionate ieftin de la primării şi dezvoltate fără profit. Accesul la acestea a fost condiţionat de situaţia materială şi numărul de membri din familiile solicitante.

    În România nu s-au construit multe locuinţe în ultimii ani şi sunt în continuare numeroase terenuri libere în oraşe. Acestea nu vor fi probabil dezvoltate mai devreme de 5 ani deoarece au fost achiziţionate scump iar valoarea lor s-a diminuat simţitor în criză. Prin urmare, proprietarii nu au interesul să le vândă. În schimb, sunt investitori care caută să cumpere terenuri, însă numai pentru proiecte de birouri, nu apartamente şi nici centre comerciale, care deja sunt prea multe în Bucureşti, apreciază domnul Biosca.

    Mediul economic se va îmbunătăţi în câţiva ani şi vor intra pe piaţă mai mulţi investitori, îndeosebi corporaţii cu putere financiară mare, profitând că terenurile şi forţa de muncă sunt mai ieftine. În plus, România reprezintă o piaţă mare. "Important este să nu se repete greşelile din perioada de boom imobiliar", subliniază Alfredo Biosca.

    Prin PPP oraşele pot obţine mai mult

    Sectorul public poate colabora în mod direct cu sectorul privat prin stabilirea unor parteneriate public-private. Acestea reprezintă cea mai potrivită variantă în situaţia în care sectorul public caută finanţare, iar sectorul privat are capacitatea de finanţare şi expertiza necesară pentru a livra un proiect. Obiectivul trebuie să fie clar definit şi să se încadreze, pe cât posibil, într-o strategie integrată mai mare.

    Atât timp cât sunt întrunite criteriile de performanţă proiectul ar trebui să asigure o sursă de venit clară. De asemenea, riscurile dezvoltării trebuie alocate în mod echitabil partenerilor. Achiziţia publică prin PPP durează în general mai mult şi presupune o mai mare complexitate decât finanţarea din surse publice. Prin urmare este dezirabil ca nivelul finanţării să fie suficient de consistent pentru a justifica şi costurile suplimentare generate de procedură, subliniază reprezentantul AECOM.

    Bucureştiul trebuie să atragă oamenii pentru a prospera

    În multe feluri, oraşele au devenit în prezent mai importante decât ţările. Cultura globalizată schimbă modul în care locuitorii oraşelor se raportează unii la ceilalţi. În acest secol, locuitorii unui oraş aflat în expansiune vor avea din ce în ce mai multe în comun cu populaţia altor oraşe aflate la mii de km distanţă.

    Datorită Internetului şi creşterii accesibilităţii transporturilor aeriene, similarităţile dintre locuitorii Bucu­reş­tiului şi ai altor oraşe internaţionale devin din ce în ce mai profunde comparativ cu raporturile stabilite cu mediul rural adiacent sau oraşele mici.

    "Suntem fiinţe sociale, prin urmare nu putem evita înclinaţia de a explora, de a stabili noi relaţii şi efectua schimburi. Oraşele ne permit să ne satisfacem aceste nevoi şi mai ales să facem comerţ. Practic, toate celelalte posibilităţi dezirabile ale oraşului, precum oferta culturală, oportunităţile sociale, coerenţa în administrare, sunt într-un fel sau altul legate de rolul economic al oraşului - ca piaţă. În perspectivă, Bucureştiului va creşte sau descreşte în funcţie de abilitatea sa de a fi atractiv pentru oameni aflaţi cu mult în afara graniţelor sale", susţine Christopher Choa.

    Christopher Choa, vicepreşedinte AECOM Design şi Planificare

    Arhitectul britanic Christopher Choa, vicepreşedinte AECOM Design şi Planificare şi autor al unor lucrări de referinţă în domeniul planificării urbane, consideră că oraşele sunt atractive pentru investitori deoarece concentrează oportunităţi. Inteligenţa colectivă a oamenilor dintr-un oraş atrage şi consolidează inovaţia şi bunăstarea. Tot ceea ce furnizează un oraş locuitorilor şi vizitatorilor pentru a prospera creează, de asemenea, un climat investiţional puternic şi o economie solidă. Încrederea în autorităţi, infrastructura publică de calitate, spaţiile publice atractive, toate sunt foarte importante.

    Autorităţile publice pot încuraja în mare măsură investiţiile private prin crearea mediului investiţional potrivit. Dacă asigură spaţii publice de calitate, precum parcuri, spaţii pietonale, un sistem de transport eficient şi confortabil, o infrastructură eficientă, o bună coordonare managerială, motivează sectorul privat să investească şi să se dezvolte în jurul lor.

    Autorităţile ar trebui, de asemenea, să creeze cadrul pentru a controla dezvoltarea şi a proteja investitorii, reducând riscul apariţiei conflictelor cu vecinătăţile. Însă, nu trebuie să ajungă nici la o suprareglementare care ar bloca iniţiativa privată. La rândul său, sectorul privat ar trebui să sprijine investiţiile publice, realizând proiecte (clădiri, infrastructură, activităţi) care să fie atrăgătoare pentru alţi investitori privaţi şi astfel să justifice următoarea rundă de investiţii publice.

    Despre AECOM

    AECOM este o companie internaţională specializată pe furnizarea de servicii tehnice, de management şi planificare. În România compania activează în mod direct din 2009, însă anterior şi-a desfăşurat activitatea pe piaţa locală prin intermediul a două companii subsidiare: Inocsa Ingenieria (din 2000) şi Savant (din 2006), care au fuzionat în noua structură (în 2004).

    Activitatea companiei pe piaţa locală vizează patru domenii de referinţă: servicii pentru infrastructura de transport (cu cea mai mare pondere), servicii pentru reţele de apă (design, supervizare), servicii de mediu (de exemplu reabilitarea siturilor poluate) şi servicii de arhitectură (proiectare şi supervizare, cu peste 15 proiecte finalizate)

    În prezent, compania are în derulare în jur de 40 de proiecte. Printre principalii clienţi se numără Ministerul Transporturilor (prin Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale), Petrom (servicii de mediu), companiile de apă din Braşov, Bucureşti, Sibiu, corporaţii multinaţionale (pentru project management, cost management).

    Ştirile zilei

    Revista
    BURSA Construcţiilor

    Vreţi să fiţi la curent cu proiectele iniţiate sau în dezvoltare pe întreg cuprinsul ţării? Care sunt planurile autorităţilor locale în ceea ce priveşte investiţiile în construcţia de locuinţe, spaţii comerciale şi de birouri, infrastructură?

    Vreţi să aflaţi noutăţile pe piaţa materialelor de construcţie?

    Peste optzeci de pagini cu informaţii utile în revista "Bursa Construcţiilor"!

    În exclusivitate - devize pe proiect, preţurile medii ale materialelor şi serviciilor de construcţii.

    Aflaţi care sunt cele mai bune plasamente imobiliare ! Ce şi unde se va construi, care sunt proiectele în curs de execuţie şi toate informaţiile necesare unui investitor pe piaţa imobiliară (preţuri, tendinţe din Bucureşti şi din întreaga ţară).

    Piaţa Imobiliară

    Proiecte

    Smart City

    Materiale

    Mobilier

    Fotoreportaj

    Preţuri

    Finanţare

    Perspective

    Companii

    Internaţional