Bursa Construcţiilor
Revista Bursa Construcţiilor nr. 8 / 2022

BUCUREŞTISectorul 2 se dezvoltă durabil prin proiecte publice şi private

F.A. Piaţa Imobiliară /

Bogdan Pârvanu, arhitectul şef al Sectorului 2

Bogdan Pârvanu, arhitectul şef al Sectorului 2

Bogdan Pârvanu, arhitect şef Primăria Sector 2

Activitatea de autorizare a construcţiilor la nivelul Sectorului 2 s-a redus în 2010 comparativ cu anul anterior, în primul rând datorită ultimelor modificări legislative, care au restrâns zona de competenţe a primăriilor de sector, dar şi a unor limitări constructive.

Bogdan Pârvanu, arhitectul şef al Sectorului 2, ne-a precizat că peste acestea s-a suprapus şi situaţia creată de criza economică, lipsa marilor investiţii imobiliare sau a unor obiective socio-culturale.

În anul 2010 Primăria Sectorului 2 a eliberat aproape 3.000 de certificate de urbanism şi peste 1.400 de autorizaţii de construire, inclusiv panouri publicitare şi reţele edilitare.

Majoritatea autorizaţiilor vizează extinderi, supraetajări şi locuinţe unifamiliale cu regim mic de înălţime. De asemenea, a fost aprobat un număr de 183 documentaţii de urbanism.

Pe de altă parte, investiţiile mari au ritmul de execuţie mult diminuat, având documentaţiile prelungite. "Este posibil ca anul 2011 să fie la fel de greu şi, în aceste condiţii, investiţiile de amploare vor lipsi. Avem mulţi investitori care au demarat nişte studii şi documentaţii, dar s-au oprit dat fiind faptul că este criză. Atunci au încercat şi încear­că mai mult să conserve pentru a putea demara când piaţa îşi dă drumul", explică domnul Pârvanu.

Cel mai probabil şi în 2011 majoritatea lucrărilor vor fi executate tot pe zona rezidenţială. "Deocamdată este cam aceeaşi situaţie, dar cred că unele dintre investiţiile care sunt conservate vor porni, s-ar putea, în a doua parte a anului. Există câteva semne de ameliorare a situaţiei. S-ar putea ca 2012 să fie mai bun decât 2010 şi 2011. Sigur că anumite preţuri nu vor mai ajunge la nivelul din 2007-2008, au fost nişte exagerări, în contextul lipsei unei pieţe serioase şi echilibrate. Criza a ajutat într-un fel să ne aducă iar cu picioarele pe pământ", subliniază domnul arhitect Pârvanu.

Pe de altă parte au fost şi câteva imobile care mai dispuneau de nişte fonduri, la care lucrările au continuat, chiar dacă într-un ritm mai încet. De exemplu, în cazul ansamblului rezidenţial Peninsula se lucrează în acest ritm, adaugă domnia sa.

Fostele zone industriale Pipera şi Gara Obor sunt în reconversie

În Sectorul 2 nu se remarcă o anumită zonă în care se construieşte mai intens, având în vedere şi suprafaţa mică a sectorului şi faptul că este "bine construit". Excepţie fac bordurile de bulevarde şi cartierul Teiul Doamnei, în interiorul căruia s-a construit mai mult.

"În rest am scăpat cu demolări majore şi convulsii. Din punctul acesta de vedere, suprafaţa este bine împărţită ca investiţii. Într-adevăr, zona Pipera, care a fost industrială, are acum o dezvoltare urbană. Este firesc, deoarece s-au vândut multe întreprinderi. Ar mai fi zona Gării Obor, unde, deşi gara în sine rămâne, în schimb în locul industriei din jur au început să apară investiţii majore. Dar, în general repartizarea investiţiilor este unitară, nu au apărut nişte zone de mare intensitate constructivă", explică arhitectul şef al Sectorului 2.

Domnia sa apreciază că mai este nevoie de construcţii noi mai ales în zona salbei de lacuri, al cărei potenţial nu este în prezent exploatat, în ceea ce priveşte infrastructura de agrement, sport, odihnă. Pe de altă parte, pe zona de birouri, deşi s-au realizat destul de multe investiţii, există în continuare loc, deoarece dezvoltarea oraşului continuă. "Un oraş este un organism viu, nu poţi să spui că va stagna sau că un anumit sector sau zonă va rămâne în urmă", explică domnul Pârvanu. Chiar dacă poate exista la un moment dat o pondere mai mare pe un anumit segment, ea nu este semnificativă.

Mai mult decât atât, dezvoltarea reţelei de spaţii comerciale este reglementată de Comisia Socio-Economică din cadrul Primăriei. Aceasta "contabilizează" spaţiile cu suprafeţe de peste 1.000 mp, în aşa fel încât repartiţia lor să fie judicioasă, pentru a evita situaţiile în care marile magazine să afecteze piaţa întreprinzătorilor mici şi medii. Problema este clarificată prin lege, subliniază domnul arhitect Pârvanu.

În domeniul rezidenţial, faptul că au rămas apartamente noi nevândute se datorează şi pieţei, deoarece preţurile au scăzut şi mulţi dezvoltatori nu mai vând, iar cei care doreau să cumpere s-au confruntat cu dificultăţi financiare, iar lucrările s-au oprit. "Aceasta nu înseamnă că investiţiile în locuinţe nu-şi mai au răspuns, fiindcă în continuare în Bucureşti şi chiar în ţară sunt multe solicitări de locuinţe", argumentează arhitectul şef al Sectorului 2.

De asemenea, au fost investitori care au redus din suprafeţele apartamentelor construite pentru a putea echilibra noul preţ cu suprafaţa locuibilă, însă aceasta este o chestiune de moment, nu denotă o tendinţă, consideră domnul arhitect Pârvanu. În opinia domniei sale nu sunt motive pentru a nu permite construirea unor spaţii mai reduse, atât timp cât sunt menţinute normele de confort şi de igienă: "Dacă media unei camere de zi a fost de 24-30 mp, aceas­ta nu înseamna că nu poţi să reduci la 20-22 mp, dar în aşa fel încât volumul de aer, suprafaţa locuibilă acceptată din punct de vedere sanitar, să rămână neatinse", menţionează domnul Pârvanu.

În privinţa construcţiilor ilegale, arhitectul şef precizează că în Sectorul 2 nu sunt probleme deosebite. Există un singur caz special, o construcţie căreia i-au fost adăugate 3-4 nivele suplimentare fără autorizaţie. Cazul este pe rol, există o hotărâre de desfiinţare, dar nu definitivă şi irevocabilă. Proprietarul a făcut apel şi urmează să se judece în toamnă. Restul au fost lucrări executate ilegal sau cu depăşiri de autorizaţii, dar care s-au încadrat în nişte limite normale. Au fost sancţionate şi ulterior au intrat în legalitate. Cazurile celor care nu au urmat procedurile sunt în instanţe ori s-au efectuat lucrări de desfiinţare, dar nimic spectaculos, afirmă domnul Pârvanu.

1.400 apartamente ANL în zona Fabrica de Glucoză

Primăria Sectorului 2 ar putea demara în luna aprilie un program de locuinţe sociale destinate tinerilor pentru închiriere, alături de Agenţia Naţională pentru Locuinţe. Noul cartier de 1.400 de unităţi locative va fi amplasat în zona străzii Fabrica de Glucoză. Proiectul este încă în faza de studiu de fezabilitate, urmează să fie obţinute aprobările necesare cu ANL pentru a continua proiectarea, iar în aprilie să fie eliberată autorizaţia de construire şi să demareze lucrările de şantier. Primăria a primit prin ordonanţă de guvern acest teren, pe care era amplasată o unitate militară care s-a dezafectat, precizează domnul Pârvanu.

Primăria Sectorului 2 nu mai deţine alte terenuri pretabile unor astfel de proiecte decât în oraşul Pantelimon, aproximativ 10 ha, cu o parte din utilităţi. Însă, deoarece oraşul Pantelimon nu are încă finalizate PUG-ul şi PUZ-ul pentru zona respectivă, nu poate fi iniţiat niciun demers deocamdată, explică domnia sa.

Cererea de locuinţe la nivelul Sectorului 2 este mare, fiind înregistrate mii de cereri, din care peste 1.500 din partea tinerilor, la care se adaugă câteva sute de solicitări din partea persoanelor evacuate din proprietăţi cu hotărâri definitive. "Mai sunt multe dosare aflate în lucru în instanţă şi, desigur, trecând timpul, apar tineri care vor să-şi soluţioneze şi ei problema locuinţei, deci niciodată nu poţi să spui că saturezi piaţa", subliniază domnul Pârvanu.

500 de blocuri sunt incluse în programul multianual de reabilitare termică

Programul de reabilitare termică va continua la nivelul Sectorului 2. "Am vrea ca până în 2012 - 2013 să terminăm măcar 500 - 600 de blocuri din totalul de 1.800 câte sunt în sector. La 148 dintre ele va începe execuţia, iar 250 sunt în faza de proiectare. Nu este un program pe care să-l termini în unul-doi ani, ci este de lungă durată. Dar am făcut documentaţiile, am făcut proiecte, am solicitat fonduri, avem bani pregătiţi şi astfel Ministerul Dezvoltării ne-a sprijinit", precizează domnul Bogdan Pârvanu.

Durata necesară pentru definitivarea lucrărilor este dependentă însă de Guvern şi fondurile pe care le oferă Ministerul. De asemenea, depinde şi câte asociaţii doresc să intre în program. Din cele 1.800 de blocuri, s-au înscris în jur de 900, care au fost triate, unele imobile necesitând în prealabil lucrări de consolidare. Primăria Sectorului 2 desfăşoară în acest sens programe de informare a administratorilor de bloc, mai spune domnul Pârvanu.

Primăria Sectorului 2 a construit două pieţe prin PPP

În general Primăria Sectorului 2 este deschisă parteneriatelor public-private. De altfel, pieţele Obor şi Floreasca sunt realizate prin astfel de parteneriate. Terenul este al primăriei de sector, iar investiţia este realizată de investitorul privat, care plăteşte o redevenţă lunară primăriei. După un număr de ani, obiectivul revine primăriei.

"Vrem în continuare să dezvoltăm şi cu investitori străini, mai ales pe zonele parcărilor şi spaţiilor comerciale. În general şi ei vin spre noi şi noi venim spre ei. Am fost limitaţi doar de perioada aceasta mai delicată", afirmă arhitectul şef.

Primăria pregăteşte Planuri Integrate pentru atragerea de fonduri nerambursabile

Pentru a impulsiona atragerea de fonduri europene, Primăria Sectorului 2 a realizat mai multe Planuri Integrate de Dezvoltare Urbană: Plumbuita, Baicului, Ion Creangă.

Dintre acestea, Baicului şi Creangă sunt deja la final, iar anul acesta vor fi realizate modernizări de străzi, spaţii verzi şi vor fi instalate sisteme de supraveghere video.

Programul va continua cu proceduri similare pentru zonele Pantelimon, Ostrov, până la epuizarea posibilităţilor de finanţare.

În perioada următoare ar putea demara, dacă se stabileşte oficial, programul pentru construcţia de săli polivalente. "Intenţionăm să atacăm şi acest subiect, deoarece avem nevoie de o sală polivalentă, măcar de 3.000-4.000 de locuri", precizează domnul Pârvanu. Pentru astfel de proiecte Primăria va avea sume prinse în bugete care să asigure cofinanţarea. De asemenea, va pune la dispoziţie terenul necesar.

Deoarece programe cu finanţare nerambursabilă apar în permanenţă, la nivelul Primăriei Sectorului 2 a fost înfiinţată o direcţie specializată pe atragerea de fonduri europene. Până acum au fost atrase proiecte de ordinul milioanelor de euro, valoarea totală suferind modificări importante datorită proiectelor aflate în evaluare şi finalizare, mai spune domnul Pârvanu.

Pe raza Sectorului 2, Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) are în lucru lărgirea Şoselei Pipera şi construirea pasajului Pipera şi a celui peste Bulevardul Barbu Văcărescu. Urmează lărgirea Străzii Fabrica de Glucoză, proiectarea fiind aproape finalizată în luna februarie. Începerea lucrărilor de execuţie era estimată pentru aprilie-mai. De asemenea, era în faza de proiectare Bulevardul Dimitrie Pompei.

Primăria Sectorului 2, în colaborare cu oraşul Voluntari şi Consiliul Judeţean Ilfov, au realizat Pasajul peste calea ferată din Pipera. O altă iniţiativă locală viza construirea Pasajului Andronache, existând însă varianta preluării proiectului la nivelul Primăriei Capitalei, menţionează arhitectul şef al Sectorului 2.

Toate demersurile întreprinse de Primăria Sectorului 2 au la bază Planul Local de Dezvoltare Durabilă, Agenda 21 şi Manualul Calităţii, reactualizat la zi. Programele locale au orizonturi 2012-2014 şi urmează să fie realizate noile etapizări.

"Primăria Sectorului 2 este singura administraţie din România care a luat premiul de excelenţă J.M. Juran pentru calitate, în 2009 şi Trofelul în 2010 pentru calitatea serviciilor", subliniază domnul arhitect Bogdan Pârvanu.

Noul PUG va cuprinde perspectivele de dezvoltare ale Bucureştiului

În noua sa formă, PUG-ul Bucureştiului va reprezenta perspectiva de dezvoltare pentru următorii ani. Acesta va ţine cont de absolut toate documentaţiile care au fost sau vor fi aprobate la nivelul sectorului în perioada 2001-2012. În acelaşi timp vor fi consultaţii cu toate sectoarele pentru a cuprinde în viitorul PUG şi noile propuneri de dezvoltare ale acestora. PUG-ul actual este mai mult o sinteză a ceea ce s-a întâmplat fără să facă şi o evaluare pentru viitor. În plus, perioada de valabilitate a acestuia a expirat şi a trebuit să fie prelungită cu un an, până la finalul lui 2011. De asemenea, în 2013 va expira şi Planul Urbanistic Zonal al Sectorului 2, care face parte din PUG.

Noul PUG va include şi investiţiile de infrastructură care pot apărea, de exemplu extinderea liniilor de metrou: Unirii - Colentina - Voluntari; Universitate - Pache Protopopescu - Iancului - Pantelimon sau construirea pasajului Piaţa Hurmuzachi, modernizarea Şoselei Pipera, Bd. Dimitrie Pompeiu, str. Fabrica de Glucoză. Totodată, se aşteaptă unele reglementări noi privind publicitatea, astfel încât să se poată realiza o omogenizare a construcţiilor şi o urbanizare mai strictă, explică domnul Pârvanu.

Perspectivele de dezvoltare a sectorului au în vedere faptul că suprafaţa acestuia este destul de limitată (n.r. penultimul dintre sectoarele Bucureştiului ca suprafaţă), iar o posibilă extindere administrativă nu poate fi făcută decât la nivelul întregului Bucureşti. Prin urmare, o importanţă majoră o are legislaţia care urmează să fie concepută în privinţa administrării Bucureştiului: dacă vor rămâne primari de sector, dacă va fi stabilită zona metropolitană.

Sectorul este cât de cât unitar prin faptul că are anumite zone distincte de locuinţe şi care în principiu se vor dezvolta la nivelul actual, în sensul că vor rămâne zone de locuinţe unifamiliale sau cu două-trei nivele, nu mai mult. Zona centrală va intra în inelul central şi va fi probabil structurată, fiind şi o zonă mai amplă protejată. De asemenea, fostele zone industriale sunt în reconversie. Sunt deja foarte multe întreprinderi care au fost desfiinţate şi au vândut terenul. Ulterior au cumpărat investitori care optează în general pentru ansambluri rezidenţiale cu regim de înălţime înalt sau birouri. În plus, există salba de lacuri care va trebui modernizată şi echilibrată. Sunt şi propuneri pentru dezvoltarea unei reţele urbane de-a lungul căii ferate Bucureşti-Constanţa, reprezentând de fapt graniţa de nord a sectorului. Nu în ultimul rând, era prevăzut în studiu ca autostrada Bucureşti-Braşov să intre în sector prin zona Petricani. Această zonă va intra într-o altă propunere de dezvoltare, deoarece apariţia autostrazii creează nişte avantaje şi, implicit, nişte oportunităţi de investiţii, relatează arhitectul şef al Sectorului 2.

În 2010 au fost autorizate următoarele investiţii mari în Sectorul 2:

- Bloc 3S+P+12E în str. Tuzla nr. 35-37 - 131 de apartamente;

- Bloc 2S+P+15+16E în str. Baicului nr. 31 - 290 de apartamente;

- Bloc 2S+P+6+8E în str. Tony Bulandra nr. 5-13 - 251 de apartamente;

- Bloc 2S+P+8+9E în str. Dâmbovicioara nr. 6-8 - 140 de apartamente;

- Trei clădiri birouri 4S+P+8E+Eth în bd. Dimitrie Pompeiu nr. 5-7 - cu o suprafaţă utilă de 106.739 mp;

- Clădire birouri 2S+P+14E în bd. Dimitrie Pompeiu nr. 10, - cu o suprafaţă utilă de 18.200 mp;

- Clădire de birouri 3S+P+M+10E în str. Ţepeş Vodă nr. 37-39 - cu o suprafaţă utilă de 9.802 mp;

- Hotel S+P+6E+7Er în str. Popa Nan nr. 59 - cu o suprafaţă utilă de 1.800 mp;

Ştirile zilei

Revista
BURSA Construcţiilor

Vreţi să fiţi la curent cu proiectele iniţiate sau în dezvoltare pe întreg cuprinsul ţării? Care sunt planurile autorităţilor locale în ceea ce priveşte investiţiile în construcţia de locuinţe, spaţii comerciale şi de birouri, infrastructură?

Vreţi să aflaţi noutăţile pe piaţa materialelor de construcţie?

Peste optzeci de pagini cu informaţii utile în revista "Bursa Construcţiilor"!

În exclusivitate - devize pe proiect, preţurile medii ale materialelor şi serviciilor de construcţii.

Aflaţi care sunt cele mai bune plasamente imobiliare ! Ce şi unde se va construi, care sunt proiectele în curs de execuţie şi toate informaţiile necesare unui investitor pe piaţa imobiliară (preţuri, tendinţe din Bucureşti şi din întreaga ţară).

Piaţa Imobiliară

Proiecte

Amenajări

Smart City

Fotoreportaj

Preţuri

Finanţare

Investiţii

Perspective