Bursa Construcţiilor
Revista Bursa Construcţiilor nr. 2 / 2021
Abonament gratuit

DEPUTATUL OVIDIU RAEŢCHI: "Înfiinţarea unui fond la Ministerul Dezvoltării Regionale - soluţia pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic"

Legea /

"Înfiinţarea unui fond la Ministerul Dezvoltării Regionale - soluţia pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic"
  • document ataşat apasă aici pentru a descărca.

    Vulnerabilitatea ţării noastre la un cutremur de mare magnitudine rămâne în continuare una dintre problemele cele mai presante cu care se confruntă statul, în timp ce autorităţile privesc cu pasivitate cum clădirile "cu bulină" îşi continuă procesul de degradare, punând în pericol locuitorii.

    În ciuda faptului că au existat propuneri legislative pentru rezolvarea situaţiei, până acum nu au fost adoptate soluţii optime.

    Un exemplu în acest sens a fost iniţiativa deputatului PNL Dan Cristian Popescu, privind unele măsuri urgente de reducere a riscului seismic asupra populaţiei, însă propunerea a fost respinsă de Senat şi a rămas la Comisiile Camerei Deputaţilor. Potrivit domniei sale, o soluţie ar fi fost adoptarea modelului german, unde clădirile istorice au fost demolate şi reconstruite aproape identic, pentru că s-a considerat că este mai ieftin.

    O nouă propunere pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic vine din partea deputatului PNL Ovidiu Raeţchi, care ne-a explicat într-un interviu că, având în vedere starea actuală a clădirilor din Bucureşti, pierderile materiale şi umane ar fi semnificative în cazul unui cutremur de mare magnitudine.

    Reporter: Când veţi iniţia modificarea legislativă privind clădirile cu risc seismic care prezintă pericol public?

    Ovidiu Raeţchi: Întâi vom avea o formă pe care să o putem pune în dezbatere, urgenţa decurgând firesc din ideea că este, de fapt, o lege pentru salvarea a mii de vieţi. Având în vedere starea actuală a clădirilor din Bucureşti, un cutremur ar avea consecinţe tragice din cauza numărului de vieţi puse în pericol. În plus, pierderile materiale ar fi uriaşe. Clădirile cu risc seismic sunt o bombă cu ceas şi, din păcate, sunt tot mai multe voci avizate care susţin că trebuie să ne aşteptăm la un cutremur. În ultimii 26 de ani, foarte puţine astfel de clădiri au fost consolidate, pe fondul unei legislaţii greoaie şi a nepăsării autorităţilor. Nu ne putem permite să continuăm să avem aceeaşi atitudine. Trebuie să acţionăm acum şi hotărât. România este fruntaşă în Europa în ceea ce priveşte expunerea la risc seismic. De aceea, consolidarea clădirilor trebuie să devină o prioritate nu doar în Bucureşti, ci şi la nivel naţional, de aici şi nevoia de a schimba legislaţia, pentru că blocajele în acţiunile de consolidare nu apar doar în Capitală.

    Reporter: Deputatul Dan Cristian Popescu a avut o propunere asemănătoare, dar aceasta a fost respinsă de Senat. Ce vă determină să credeţi că veţi avea susţinere politică pentru această lege?

    Ovidiu Raeţchi: Trebuie să vă spun că susţinerea deja există, iar la nivelul Primăriei Capitalei a fost exprimată dorinţa unei reforme legislative pe această zonă. La mijlocul lunii decembrie 2015, am avut o întâlnire cu primarul general interimar, Răzvan Sava, în urma căreia am convenit că avem nevoie de o schimbare legislativă care să rezolve problema clădirilor cu risc seismic. De altfel, proiectul legislativ pe care l-am elaborat a beneficiat şi de sprijinul experţilor de la Primăria Capitalei.

    Diferenţa în raport cu alte proiecte legislative constă în propunerea ca toate costurile pentru consolidarea clădirilor încadrate în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public să fie suportate de la bugetul de stat, prin înfiinţarea unui program la nivel de minister în acest sens. Nu ne putem permite să consolidăm 1-2 clădiri pe an, în condiţiile în care sunt sute de clădiri încadrate în clasele de risc seis-mic doar în Bucureşti, cu mii de locatari şi în cazul unui cutremur, cu mult mai multe victime.

    Reporter: Cum, mai exact, vreţi să modificaţi legea astfel încât opoziţia unui singur locatar să nu mai blocheze consolidarea unei clădiri?

    Ovidiu Raeţchi: În urma mai multor discuţii pe această temă, avute atât cu cei de la Serviciul Consolidări, cât şi cu Primarul General al Capitalei, am înţeles că problemele întâmpinate sunt multiple: în primul rând, cei care se ocupă acum de consolidări nu au foarte multe pârghii la îndemână pentru a grăbi acest proces şi, pentru a pune clădirile în siguranţă, chiar şi atunci când trec de opoziţia locatarilor. Fiind vorba de clădiri care prezintă pericol public, multe dintre ele au la parter spaţii destinate activităţilor comerciale, de pildă, iar acolo apar alte blocaje. Prin urmare, pentru a trece de opoziţia de care vorbeam trebuie să identificăm mai întâi cauzele şi motivele pentru care oamenii refuză să îşi dea acordul şi să fie pusă la dispoziţie documentaţia necesară.

    Unul dintre motivele identificate la nivelul Primăriei Capitalei este refuzul oamenilor de a se angaja să plătească consolidarea, pentru că, în prezent, în lege este prevăzut un program prin care clădirile încadrate în clasa I de risc seismic sunt reabilitate cu fonduri de la Guvern şi de la Primăria Capitalei, însă proprietarii returnează acei bani prin rate lunare timp de 25 de ani. Sigur, sunt scutiţi de la plată cei care au venituri mai mici decât venitul mediu net lunar pe economie, pe durata realizării acelor venituri, însă de multe ori apar nemulţumiri în rândul celor care depăşesc cu foarte puţin venitul mediu. Situaţiile sunt foarte diverse, tocmai de aceea am propus ca, prin crearea unui Fond la Ministerul Dezvoltării Regionale, să fie asigurată finanţarea pentru acele clădiri care prezintă pericol public, acesta fiind unul dintre principalele puncte ale proiectului legislativ. De asemenea, am propus şi înfiinţarea unei Comisii care să preia şi asumarea unor decizii în interes public în cazul celor care nu vor să părăsească imobilul, prin evacuarea acestora.

    Un alt punct sensibil, care trebuie să îşi găsească rezolvarea în lege, este cel al oamenilor care închiriază spaţiile şi nu îşi dau acordul pentru consolidarea clădirilor tocmai pentru a nu pierde banii pe care îi câştigă din chirii. Cred că interzicerea închirierii spaţiilor din clădirile care prezintă pericol public trebuie prevăzută în primul rând pentru a proteja chiriaşii, care plătesc pentru a locui într-o clădire expusă riscului iminent de prăbuşire în cazul unui cutremur.

    Reporter: Ce buget aveţi în vedere pentru programul de consolidare a clădirilor cu risc seismic?

    Ovidiu Raeţchi: În mod paradoxal, costurile pe care le-ar implica un astfel de program nu sunt foarte mari, ceea ce arată că poticnirile de până acum pot fi puse mai degrabă pe lipsa iniţiativelor de a modifica legea. Doar în Bucureşti, ştiu că până acum s-au consolidat 18 clădiri, prin programul PMB-Guvern, cu 53 de milioane de lei. Asta înseamnă că, pentru consolidarea celor 178 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic din Capitală care prezintă pericol public, suma necesară ar depăşi cu puţin 500 de milioane de lei. În urma discuţiilor cu şefa Serviciului de Consolidări din cadrul Primăriei Capitalei, de pildă, mi-am dat seama că legea este într-adevăr greu de pus în practică, pentru că, de multe ori, apar cazuri individuale care nu pot fi încadrate în lege. Tocmai de aceea, pe lângă asigurarea sumei necesare, care, după cum spuneam, nu ar fi una foarte mare, este nevoie şi de alte modificări în lege.

    Prioritatea zero este consolidarea clădirilor încadrate în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public - aici vorbim practic de 178 de clădiri. Reiterez ideea că înfiinţarea unui Fond la nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale este soluţia care ar rezolva cel mai rapid problema blocajelor întâmpinate în eforturile de consolidare a clădirilor. Nu poţi să pui un preţ pe pierderile de vieţi omeneşti, iar pagubele materiale s-ar ridica la miliarde de dolari. Vă reamintesc doar că, în perioada 2007-2014, s-au cheltuit 600 de milioane de euro pentru amenajarea şi întreţinerea spaţiilor verzi din Bucureşti. Aşa cum s-au găsit fonduri pentru panseluţe, sunt sigur că se vor găsi banii necesari şi pentru o situaţie de viaţă şi de moarte, aşa cum este consolidarea clădirilor cu risc seismic, cu prioritate a celor încadrate la clasa I de risc.

    Sigur, în paralel trebuie realizate proiectări şi lucrări de consolidare şi pentru clădirile încadrate în alte clase de risc seismic. Cred că pentru aceste acţiuni se pot accesa inclusiv fonduri europene. Totodată, este important şi ca oamenii care locuiesc sau desfăşoară activităţi economice în aceste clădiri să conştientizeze riscul la care se supun şi să îşi consolideze clădirile, vorbind în cazul de faţă de cele încadrate în alte clase de risc seismic. Având în vedere procesul complex de elaborare şi depunere a documentaţiei, proiectare şi contractare a constructorilor, este practic imposibil să se înceapă şi să se realizeze consolidarea tuturor clădirilor în acelaşi timp.

    Reporter: Unul dintre motivele pentru care oamenii refuză consolidarea clădirilor este teama că nu se vor mai întoarce în locuinţele lor şi că Primăria nu îi va ajuta. Cum vreţi să rezolvaţi această problemă?

    Ovidiu Raeţchi: Este o falsă problemă, pentru că Primăria are la dispoziţie spaţiile necesare pentru a caza locatarii care locuiesc în aceste clădiri, în cazul în care lucrările de intervenţie nu pot fi efectuate în clădiri ocupate. De fapt, Consiliile municipiilor, oraşelor şi comunelor sunt obligate prin lege să asigure aceste locuinţe. Nu există, aşadar, niciun risc în ceea ce priveşte modificarea formei de proprietate a locuinţelor care sunt incluse în programul de consolidare. Mai mult, locatarii sunt notificaţi în acest sens, precum şi cu privire la faptul că îşi asumă riscul şi răspunderea pentru efectele unui posibil dezastru în cazul în care nu sunt de acord să permită intervenţia prin eliberarea locuinţei.

    Reporter: Mulţumesc!

    Ştirile zilei

    Revista
    BURSA Construcţiilor

    Vreţi să fiţi la curent cu proiectele iniţiate sau în dezvoltare pe întreg cuprinsul ţării? Care sunt planurile autorităţilor locale în ceea ce priveşte investiţiile în construcţia de locuinţe, spaţii comerciale şi de birouri, infrastructură?

    Vreţi să aflaţi noutăţile pe piaţa materialelor de construcţie?

    Peste optzeci de pagini cu informaţii utile în revista "Bursa Construcţiilor"!

    În exclusivitate - devize pe proiect, preţurile medii ale materialelor şi serviciilor de construcţii.

    Aflaţi care sunt cele mai bune plasamente imobiliare ! Ce şi unde se va construi, care sunt proiectele în curs de execuţie şi toate informaţiile necesare unui investitor pe piaţa imobiliară (preţuri, tendinţe din Bucureşti şi din întreaga ţară).

    Piaţa Imobiliară

    Proiecte

    Amenajări

    Materiale

    Mobilier

    Fotoreportaj

    Preţuri

    Finanţare

    Licitaţii

    Bursa Construcţiilor 2 / 2021

    Câştigătorii licitaţiilor deschise organizate pentru lucrări din fonduri publice

    Investiţii

    Perspective

    Legea

    Companii

    Internaţional