Bursa Construcţiilor
Revista Bursa Construcţiilor nr. 4 / 2022
Abonament gratuit

"Energia regenerabilă nu poate asigura stabilitatea sistemului energetic naţional"

Companii /

Eugen Scheuşan

Eugen Scheuşan

  • document ataşat apasă aici pentru a descărca.

    Energia regenerabilă nu poate asigura stabilitatea sistemului energetic naţional, pentru că fenomenele naturale care produc această energie nu sunt continue, subliniază Eugen Scheuşan, directorul general al Electromagnetica. Printre altele, domnia sa ne-a mai spus, într-un interviu, că Electromagnetica şi-a extins parcul de încărcare a automobilelor electrice şi că a procedat la personalizarea staţiilor de încărcare din acest domeniu, producând staţii la cererea unor clienţi cu anumite particularităţi faţă de cele stadard.

    (Interviu cu Eugen Scheuşan, directorul general al Electromagnetica)

    Reporter: Având în vedere contextul actual, ne aşteptăm la preţuri crescute în domeniul energiei. În acelaşi timp, facem eforturi să avem un grad tot mai ridicat de electromobilitate, mai ales că există şi cerinţe din partea UE în acest sens. Cum corelăm aceste două situaţii?

    Eugen Scheuşan: Şi când lucrurile mergeau bine în energie măsurile erau destul de necoordonate în domeniul electromobilităţii. Ce va fi în continuare nu ştiu, dar Româ­nia este departe de a mai fi o ţară bogată în petrol. Este greu de evaluat, din acest punct de vedere. Din punct de vedere al manufacturării, un automobil electric este mai puţin consumator de energie decât unul convenţional. Ulterior, în exploatare, de asemenea sunt consumuri oarecum mai mici. Problemele care se pun în cadrul fabricilor de automobile electrice sunt altele - accesul la materiale "strategice", cum ar fi litiul, cobaltul, chiar şi cuprul, la care consumurile ar fi mai mari. În acelaşi timp, şi cu aer curat şi cu energie suficientă bazată pe tehnologiile pe care le avem acum nu prea se poate. Va trebui restructurată întreaga noastră existenţă, ca să permitem această decarbonizare. Unele măsuri trebuie luate, având în vedere încălzirea globală.

    Reporter: Consideraţi că perioada prin care trecem şi criza energetică ce va urma constituie o oportunitate pentru investiţiile în energia regenerabilă?

    Eugen Scheuşan: Energia regenerabilă, orice am face, nu poate asigura stabilitatea sistemului energetic naţional, pentru că fenomenele naturale care produc această energie nu sunt continue, cu excepţia stocării. Sursele care pot asigura această stabilitate sunt fie cea pe bază de combustibil fosil, fie cea pe bază nucleară, ambele având probleme încă nerezolvate pe plan mondial. Prima este generatoare de emisii de dioxid de carbon şi a doua produce deşeuri nucleare pentru care nu există soluţii adevărate de distrugere. Acum, deci, să funcţionăm doar pe bază de energie regenerabilă nu se poate.

    Reporter: Întorcându-ne la electromobilitate, ce proiecte aţi dezvoltat, în ultima perioadă, în acest domeniu?

    Eugen Scheuşan: Am extins parcul de încărcare din locaţia noastră, întrucât deţinătorii de flote de automobile cu care avem contracte îşi măresc în mod continuu acest parc. De asemenea, am procedat la personalizarea staţiilor de încărcare. Producem staţii la cererea unor clienţi cu anumite particularităţi faţă de cele stadard. Staţia pentru încărcare curent continuu standard are un conector CCS, adică un conector european, are un conector de încărcare CHAdeMO şi are şi o posibilitate de încărcare în curent alternativ. Acesta este standardul, însă noi avem cereri de staţii care să aibă doi conectori de CCS şi niciunul de CHAdeMO sau staţii de curent alternativ de o anumită configuraţie şi de o anumită putere, staţii care să poată fi ulterior upgradate etc., care necesită inovaţie şi cercetare suplimentară. Aşadar, evaluez că partea de cercetare - proiectare va mai avea de lucru câţiva ani de acum înainte.

    Reporter: Cererea pentru staţiile electrice de încărcare vine mai mult dinspre zona publică sau dinspre cea privată?

    Eugen Scheuşan: Avem solicitări şi din mediul public şi din cel privat. Din partea mediului public sunt cereri pentru staţii de încărcare urbană, iar în mediul privat există o prevedere care presupune că ansamblurile rezidenţiale, la un număr de locuri de parcare, trebuie să aibă un număr de locuri de parcare dotate cu staţii de încărcare.

    Participăm în continuare la licitaţii publice şi dintre acestea amintesc licitaţia organizată de primăria Suceava (un proiect finanţat prin Agenţia Fondului de Mediu ce presupune amplasare a şapte staţii de încarcare 50kw+22kw); cea de la primăria Piatra Neamţ (proiect finanţat prin Agentia Fondului de Mediu - cinci staţii de încărcare 50kw+22kw), precum şi pe procedura de la primăria Deva (proiect de asemenea finanţat prin Agenţia Fondului de Mediu, cu trei staţii de încărcare 50kw+22kw).

    Reporter: Dar, spre exemplu, în parcările mall-urilor nu amplasaţi astfel de staţii? Nu aveţi cerere pentru obiective de acest gen?

    Eugen Scheuşan: Un astfel de spaţiu destinat încărcării automobilelor electrice are două componente - unul este reprezentat de staţia propriu-zisă de încărcare şi pe care o putem face noi şi al doilea - de o cantitate e energie electrică ce trebuie adusă la faţa locului, aceasta fiind sarcina distribuitorilor de electricitate din zonă, care de la o staţie de transformare, cât mai apropiată de locul unde urmează să se pe­treacă acţiunea de încărcare, trebuie să aducă suficientă energie pentru a ajunge la atâtea staţii. Dacă discutăm despre o parcare cu 30-50 de staţii care, la ore de vârf, ar putea fi ocupată în mare parte, ajungem la puteri care nu pot fi atât de uşor de gestionat şi nici nu prea mai pot fi alimentate la joasă tensiune, adică prin sistemul trifazat de 400 de Volţi. Probabil că trebuie venit cu medie tensiune, respectiv 20 de kV, cu sisteme de transformare locale şi de acolo cu cablurile care alimen­tează staţiile. Este o acţiune care trebuie coorodonată, iar până în momentul de faţă nu prea putem vorbi de aşa ceva la nivel naţional, pentru că nu este stabilit cine îşi asuma rolul de distribuitor într-o anumită zonă, unde, când, cum, ce obligaţii are.

    Reporter: Nu au mai fost făcuţi paşi către conturarea unui cadru legislativ în domeniu?

    Eugen Scheuşan: Cred că în situaţia actuală de criză energetică şi în contextul politico-militar, prea puţin interesează pe cineva cadrul legislativ din acest domeniu. În PNRR există un punct exprimat clar privind electromobilitatea şi staţiile de încărcare. România are trecut în planul înaintat Comisiei Europene şi aprobat de aceasta un asemenea punct în care este vorba de zeci de mii de staţii care se pare că vor fi achiziţionate unitar sub egida Mi­nisterului Dezvoltării. Când, unde şi cum şi pe baza căror detalii tehnice, încă nu avem nimic făcut public oficial.

    Reporter: Cum a evoluat partea de producţie a corpurilor de iluminat, în cadrul Electromagnetica?

    Eugen Scheuşan: În acest domeniu am trecut de la fabricaţie de corpuri de iluminat, care continuă, la fabricaţia de sisteme de iluminat destinate segmentului smart city, care conjugă sistemele de iluminat cu multe alte aspecte - supravegherea traficului, ajustarea luminozităţii în funcţie de trafic, sondarea meteo a mediului înconjurător, raportarea funcţionării sistemului de iluminat în mod informatic, fiecare corp de iluminat deţinând o structură de calcul şi comunicaţii care permite ataşarea unor astfel de dis­pozitive. Sistemul devine destul de scump, partea aceasta ajunge cam la cât costă partea de iluminat, dar sunt localităţi care îl implementează.

    Acum putem participa la orice licitaţie în domeniu, care poate începe de la un sistem simplu de iluminat, adică cea mai de jos treaptă, şi până la cea mai înaltă, care înseamnă smart city pe partea de iluminat.

    Reporter: De unde vine cererea pe acest segment?

    Eugen Scheuşan: Exclusiv din partea autorităţilor. Sunt deschise licitaţii la care participăm.

    Reporter: De ce ţin seama cel mai mult cei care solicită astfel de sisteme?

    Eugen Scheuşan: Şi aceste sisteme au o parte bună şi normală şi una care ţine de modă. Mai întâi ar trebui să ţinem cont de partea de economie energetică, dacă ne uităm la iluminat. Nu prea se pune acum un accent pe această latură, ci mai mult pe calităţile de smart. O altă chestiune interesantă este că apar tot felul de caiete de sarcini sau reglementări la nivel naţional care, citite cu atenţie, indică un anume fabricant de corpuri de iluinat. Acum, de exemplu, toate corpurile de iluminat care sunt achiziţionate cu finanţare prin Agenţia Fondului de Mediu trebuie fabricate din aluminiu turnat. Există reglementări ale CE care spun foarte clar că abordarea nouă din punct de vedere al decarbonării trebuie să aibă în vedere toate fazele produsului respectiv - de la extragerea mineralelor şi prelucrarea lor pentru a le transforma în componente din care se face produsul la fabricaţia în sine a acestuia, deci amprenta de carbon pe toată durata exploatării şi amprenta de carbon la reciclare.

    Noi am dezvoltat o familie de corpuri de iluminat bazate pe mase plastice termoconductive. A fost o cercetare costisitoare şi îndelungată, dar cu foarte bune rezultate. În momentul de faţă, pentru solicitanţi privaţi fabricăm astfel de corpuri. La fabricaţia corpului de iluminat, la consumul energetic pe durata exploatării şi mai ales la reciclare, amprenta de carbon dezvoltată de un corp pe bază de turnătură de aluminiu este cam de 30 de ori mai mare faţă de cazurile în care se foloseşte masa plastică. Este adevărat, masa plastică se obţine din petrol, dar este un mod mult mai inteligent de folosire a petrolului decât să fabrici aluminiu, unde procesele sunt intensiv energetice în acest domeniu. Mi se pare că nu s-a ţinut seama de această cerere a CE, iar noi am făcut un document pe care l-am trimis către Ministerul Mediului şi aşteptăm un răspuns.

    Reporter: Ce planuri investiţionale aveţi pentru acest an?

    Eugen Scheuşan: Planurile investiţionale se orientează în continuare pe dezvoltarea de sisteme de încărcare a vehiculelor electrice şi pe instalarea şi exploatarea staţiilor pe baza propriei furnizări de energie electrică.

    Reporter: Intenţionaţi să vă extindeţi şi capacităţile de producţie a energiei regenerabile?

    Eugen Scheuşan: Aşteptăm să vedem ce poziţie va adopta şi Comisia Europeană, dar şi România. În acest moment nu există un cadru legislativ stabil care să încurajeze investiţiile regenerabile. Nici investiţiile în propriile MHC-uri nu sunt amortizate în prezent, au crescut cos­turile de exploatare, taxa pe apa utilizată a crescut, a apărut şi suprataxarea producătorilor de energie şi plafonarea preţului energiei la consumatori, deci legislaţie modificata frecvent. Suntem în curs de analiză asupra oportunităţilor de a investi în centrale fotovoltaice.Deocamdată, nu putem avansa în acest domeniu până când nu vom avea o imagine clară asupra întregii situaţii.

    Reporter: Ce evoluţie are Electromagnetica, în această perioadă dificilă, din punct de vedere al rezultatelor financiare?

    Eugen Scheuşan: Din păcate, în anul trecut am avut reflectată o pierdere care, în august, a ajuns la circa 21 milioane lei. Agregând rezultatul cu producţia şi închirierea plus rezultatele mai bune pe furnizare din ultimul trimestru al anului trecut, pierderea anuală este de doar 16 milioane de lei. Pierderea a provenit din cresterea preţului certificatelor de carbon cu impact în formarea preţurilor energiei electrice în Europa şi România şi variaţia preţului înregistrat pe bursa zilnică de energie. În baza contractelor deja semnate noi, a trebuit să continuăm furnizarea de electricitate la beneficarii noştri, utilizând energia cumpărată la preţuri cosmice, de peste 1000 de lei/MW. Între timp, a fost restructurat atât portofoliul de clienţi, cât şi sistemul de contractare, astfel încât situaţia să ia o turnură normală şi să putem opera în continuare. Sperăm ca în acest an să recuperăm o parte din pierdere, iar rezultatele primului trimestru sunt bune şi ne dau speranţe.

    Reporter: Mulţumesc!

    Ştirile zilei

    Revista
    BURSA Construcţiilor

    Vreţi să fiţi la curent cu proiectele iniţiate sau în dezvoltare pe întreg cuprinsul ţării? Care sunt planurile autorităţilor locale în ceea ce priveşte investiţiile în construcţia de locuinţe, spaţii comerciale şi de birouri, infrastructură?

    Vreţi să aflaţi noutăţile pe piaţa materialelor de construcţie?

    Peste optzeci de pagini cu informaţii utile în revista "Bursa Construcţiilor"!

    În exclusivitate - devize pe proiect, preţurile medii ale materialelor şi serviciilor de construcţii.

    Aflaţi care sunt cele mai bune plasamente imobiliare ! Ce şi unde se va construi, care sunt proiectele în curs de execuţie şi toate informaţiile necesare unui investitor pe piaţa imobiliară (preţuri, tendinţe din Bucureşti şi din întreaga ţară).

    Piaţa Imobiliară

    Amenajări

    Materiale

    Mobilier

    Preţuri

    Finanţare

    Investiţii

    Perspective

    Companii

    Internaţional