Europa accelerează pe drumul AI: 76 de oferte pentru construirea primelor "gigafabrici" de inteligenţă artificială
Internaţional / 14 iulie
Ofensiva tehnologică a Uniunii Europene în domeniul inteligenţei artificiale capătă contur. Comisarul european pentru tehnologie, Henna Virkkunen a anunţat, recent, că 76 de companii au depus propuneri pentru dezvoltarea primelor "gigafabrici AI" din Europa - un număr ce depăşeşte cu mult aşteptările Bruxellesului şi care reflectă interesul tot mai crescut pentru consolidarea autonomiei tehnologice europene.
Anunţul a fost făcut în cadrul unei conferinţe de presă, la patru luni după ce Comisia Europeană a alocat 20 de miliarde de euro pentru construirea a patru centre industriale de inteligenţă artificială în interiorul blocului comunitar. Aceste huburi vor fi echipate cu aproximativ 100.000 de procesoare AI de ultimă generaţie, cu scopul de a sprijini cercetarea, inovarea şi infrastructura critică digitală.
"Este mult peste aşteptările noastre şi arată dinamismul şi entuziasmul în creştere al Europei pentru inovarea în domeniul inteligenţei artificiale", a declarat comisarul Virkkunen.
Competiţie puternică pe 60 de amplasamente din 16 state membre
Potrivit oficialilor europeni, cele 76 de oferte provin din 16 state membre şi vizează 60 de locaţii diferite, ceea ce indică o distribuţie geografică largă şi o competiţie acerbă pentru găzduirea acestor facilităţi strategice. Deşi Comisia Europeană nu a publicat lista companiilor participante, din motive de confidenţialitate, s-a precizat că printre ofertanţi se regăsesc atât firme din interiorul UE, cât şi din afara blocului comunitar. Printre acestea se numără giganţi din tehnologie, operatori de centre de date, companii de energie, telecom şi fonduri de investiţii. "Împreună, aceste entităţi şi-au exprimat deja intenţia de a achiziţiona cel puţin trei milioane de procesoare AI de ultimă generaţie (GPU-uri)", a adăugat Virkkunen.
Un pas decisiv pentru a reduce decalajul faţă de SUA şi China
Iniţiativa Comisiei este văzută ca o reacţie strategică la avansul Statelor Unite şi al Chinei în domeniul AI, în contextul în care aceste state investesc masiv în supercomputere, infrastructură de date şi reţele neuronale de mare capacitate. "Gigafabricile AI" europene vor reprezenta centre de excelenţă destinate nu doar industriei, ci şi cercetării academice şi administraţiei publice, oferind capacitate de procesare esenţială pentru dezvoltarea de modele mari de limbaj, aplicaţii medicale, climă, securitate cibernetică şi logistică avansată.
Comisia va lansa apelul oficial pentru proiecte la sfârşitul anului 2025, urmând ca în 2026 să înceapă fazele de implementare. Între timp, propunerile primite vor fi evaluate în funcţie de fezabilitate, sustenabilitate energetică, securitate, colaborare intersectorială şi impact economic regional. Într-un moment în care capacitatea de a controla şi dezvolta tehnologie de vârf devine o chestiune de suveranitate, Europa îşi afirmă tot mai vocal intenţia de a deveni un actor global în AI, nu doar un utilizator de tehnologie importată.
