Buftea - Mult mai puţine autorizaţii de construire la început de an
Faţă de începutul anului trecut, numărul autorizaţiilor de construire eliberate de Primăria oraşului Buftea a scăzut simţitor. Astfel, în primele două luni din 2010 au fost eliberate 10 autorizaţii de construire sau desfiinţare. Dintre acestea, două vizau construirea unei locuinţe, individuale, iar alte trei reprezentau continuări ale lucrărilor de construire pentru locuinţe individuale. Însă, în aceeaşi perioadă au fost emise 30 de certificate de urbanism, potrivit direcţiei de urbanism a Primăriei oraşului Buftea.
În comparaţie, în perioada similară din 2009, au fost eliberate 26 autorizaţii de construire, dintre care 7 pentru construirea unor locuinţe, iar încă 3 au reprezentat reautorizări pentru construirea unor locuinţe. La acestea s-au adăugat două autorizaţii pentru extinderi. În total, pe parcursul întregului an 2009, au fost emise 165 de autorizaţii.
"Cred că anul acesta activitatea de autorizare va fi mai slabă", conchide domnul Dumitru Păun, arhitect şef în cadrul Primăriei oraşului Buftea.
Chiajna - Posibile investiţii într-un parc de distracţii şi un hotel
Dezvoltatorii imobiliari care activau anul trecut nu au mai solicitat noi autorizaţii în Chiajna. Însă trei - patru blocuri cu regim de înălţime parter+4 etaje urmează să fie finalizate în acest an. De asemenea, investiţii importante sunt prevăzute în Planuri Urbanistice Zonale. Unul dintre ele vizează realizarea unui parc de distracţii întins pe aproximativ 50 de hectare, iar altul prevede un complex hotelier, ne-a declarat domnul Ovidiu Teodorescu, arhitect în cadrul Primăriei comunei Chiajna.
Conform aceleiaşi surse, în anul 2009 au fost eliberate în jur de 300 de autorizaţii de construire. Anul acesta, până la începutul lunii martie au fost emise 10-15 autorizaţii, în general pentru locuinţe individuale cu regim de înălţime parter şi etaj sau parter şi mansardă. Pentru spaţii industriale au fost eliberate autorizaţii doar pentru branşamente.
"Activitatea de autorizare este liniştită, sunt mult mai puţine autorizaţii comparativ cu începutul anului trecut. Pentru anul acesta, din semnalele pe care le am până acum, mă aştept ca numărul de autorizaţii să scadă pe la 200", precizează domnul Teodorescu.
În opinia domniei sale, dezvoltarea construcţiilor în Chiajna este determinată pe de o parte de tendinţa de deplasare a populaţiei din Bucureşti în zona suburbană, respectiv de la bloc la casă, iar pe de altă parte este influenţată şi de apropierea de autostradă. Însă, pentru comuna Chiajna este necesară şi realizarea a cel puţin unui drum de acces direct cu Cartierul Militari, din Sectorul 6. Ideală ar fi însă varianta cu două ieşiri, subliniază domnul Ovidiu Teodorescu. De asemenea, foarte util este şi proiectul de extindere a şoselei de centură de la două benzi la patru, dar acesta nu s-a materializat până acum, adaugă sursa citată.
Cele mai multe investiţii sunt axate pe reţeaua de drumuri
În majoritatea lor fondurile de care va dispune Primăria comunei Chiajna în acest an vor fi orientate către infrastructură, principala prioritate în localitate. Astfel, se află în derulare un program multianual de asfaltare la nivelul comunei. Durata programului este de patru ani, cu finalizare în 2011. Finanţarea a fost asigurată până în această primăvară doar din bugetul local, dar Primăria caută diversificarea surselor. De asemenea, mai sunt de finalizat şi proiecte mai vechi de canalizare, ne-a declarat domnul Marian Mihăilă, inspector de specialitate în cadrul departamentului Dezvoltare al Primăriei comunei Chiajna.
Potrivit aceleiaşi surse, autorităţile locale au depus la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe măsura 3.2.2 - Renovarea şi dezvoltarea satelor, un proiect compus din mai multe obiective: asfaltarea străzilor, realizarea clădirii pentru un centru after school şi aspectul cultural: dezvoltarea culturală regională. Valoarea cumulată este de 2,5 milioane de euro, cuprinzând atât componenta eligibilă, cât şi neeligibilă.
De asemenea, prin programul guvernamental reglementat de H.G. 577/1997, a mai fost depus un proiect pentru extinderea reţelei de iluminat public şi asfaltarea străzilor. Proiectul şi cererea au fost înaintate Consiliului Judeţean Ilfov, instituţia intermediară pentru gestionarea programului. După ce Consiliul Judeţean centralizează proiectele venite de la unităţile administrativ-teritoriale din judeţ, trimite Guvernului cererea de finanţare şi, ulterior, în funcţie de sumele primite, face redistribuirea către primăriile din judeţ, conform priorităţilor, explică domnul Mihăilă.
În perspectivă, Primăria mai are un proiect pentru realizarea nocturnei pe stadion. La începutul lunii martie era în curs de întocmire studiul de fezabilitate. Deocamdată finanţarea ar fi asigurată de la bugetul local. Autorităţile locale intenţionează, de asemenea, să continue extinderea reţelei de canalizare, pentru care a fost întocmit un studiu de fezabilitate. Datorită lipsei altor posibilităţi de finanţare, fondurile ar urma să fie asigurate tot din bugetul local. "Programul Operaţional Regional alocă fonduri pentru infrastructură, însă pentru oraşe sau drumuri judeţene. Ar trebui să realoce mai mult acestui domeniu pentru că reprezintă o mare problemă la nivel naţional. De asemenea, pe măsura 3.2.2 de la Ministerul Agriculturii, primesc punctaj mai mare proiectele integrate, deci nu aş avea suficient punctaj doar pentru canalizare, de exemplu. În plus, nu pot fi depuse două proiecte concomitent", conchide domnul Marian Mihăilă.
Comuna Chiajna este situată în partea de nord a municipiului Bucureşti în continuarea cartierului Militari, la (mai puţin de 1 km între marginea satului Roşu şi marginea Bucureştiului, mai puţin de 9 km între centrul comunei şi podul Cotroceni.
Chiajna este localizată pe malul drept al râului Dâmboviţa , fiind străbătută de şoseaua Bucureşti - Dragomireşti Deal - Joiţa).
Suprafaţa totală a comunei este de 20 km pătraţi (intravilan, mai putin Pădurea Roşu care este extravilan - se întinde pe o suprafaţă de 24 ha).
Comuna Chiajna este constituită din trei sate: Chiajna (în care se află centrul civic), Dudu şi Roşu. În comuna Chiajna sunt înregistraţi 700 agenţi economici, toţi cu capital privat, din care 15 au profil industrial şi restul profil comercial.
Domneşti - Tendinţă de reducere a activităţii în construcţii
Activitatea de autorizarea a fost sub aşteptări la începutul acestui an în Domneşti. Până în luna martie, Primăria Domneşti eliberase nu mai mult de 30 de autorizaţii de construire, faţă de 34 în perioada similară a anului trecut. Pe parcursul întregului an 2009 au fost emise 261 de autorizaţii de construire şi desfiinţare, ne-a precizat domnul Alexandru Dumitru, arhitectul Primăriei comunei Domneşti.
Domnia sa mai spune că autorizaţiile eliberate anul acesta vizează construirea unor locuinţe individuale şi nu ansambluri rezidenţiale sau edificii industriale. "Merge foarte rău activitatea de autorizare şi cred că va merge din ce în ce mai prost în acest an", este de părere domnul Alexandru Dumitru.
Investiţii în clădiri publice şi drumuri
Printre cele mai importante obiective investiţionale din aces-t an, domnul Mihai Cojocaru, secretarul comunei Domneşti, menţionează construirea unui nou sediu pentru primărie. Lucrările la acest imobil au fost deja începute.
De asemenea, până la sfârşitul anului urmează să fie îndeplinit proiectul de modernizare a spitalului din localitate. În paralel sunt proiecte pentru asfaltarea şi pietruirea drumurilor comunale şi modernizarea Casei de Cultură.
Alte iniţiative ale consilului local au în vedere construirea unei săli de sport, realizarea unui teren de minifotbal şi ridicarea unor tribune la baza sportivă, completează sursa citată.
Măgurele - Numărul de autorizaţii de construire s-ar putea înjumătăţi în acest an
În primele două luni din 2010 în oraşul Măgurele au fost eliberate doar cinci autorizaţii de construire, având însă certificate de urbanism emise încă din septembrie 2009. Construcţiile noi sunt reprezentate de locuinţe individuale. "Activitatea este mult mai slabă faţă de perioada similară din 2009. Anul acesta ne aşteptăm să eliberăm o treime, cel mult 50% din numărul de autorizaţii de construire înregistrate anul trecut, respectiv aproape 180, în contextul unei reduceri semnificative faţă de anul precedent. Astfel, în 2008 am eliberat 323 de autorizaţii", ne-a declarat doamna Alina Florescu, arhitect al Primăriei Oraşului Măgurele.
Domnia sa a mai precizat că la începutul primăverii încă mai erau oprite lucrări de locuinţe, de exemplu, la nivelul fundaţiei.
Investiţii în reţeaua de apă, drumuri şi spaţii de învăţământ
Cele mai importante proiecte de inves-tiţii depuse de Primăria Măgurele pentru obţinerea de finanţare nerambursabilă vizează anul acesta reţeaua de drumuri, alimentarea cu apă, extinderea canalizării şi modernizarea unităţilor de învăţământ.
Astfel, pentru drumuri, autorităţile locale au depus în cadrul Programului Operaţional Regional un proiect pentru lărgirea unor artere de la două la patru benzi, respectiv modernizarea unor drumuri pietruite şi realizarea de parcări. Proiectul este declarat eligibil şi este în faza de expertiză tehnică, ne-a precizat doamna Camelia Gheorghe, consilier al departamentului Integrare şi investiţii din cadrul Primăriei Oraşului Măgurele.
Tot în cadrul POR, pe Axa 3 - Îmbunătăţirea infrastructurii sociale - Primăria a mai depus un proiect pentru modernizarea unei săli de sport şi realizarea unei centrale termice pentru un liceu. Valoarea totală este de aproximativ 1 milion de euro. Proiectul a fost declarat eligibil, iar în luna martie era în faza de expertiză tehnică, potrivit aceleiaşi surse.
Alte proiecte au fost depuse pe OUG 40/2006 (n.r. pentru aprobarea şi finanţarea programelor multianuale prioritare de mediu şi gospodărire a apelor, program gestionat de Ministerul Mediului şi Pădurilor), cu finanţare aprobată de Guvern, pentru realizarea unei staţii de epurare şi extinderea reţelei de apă şi canalizare. Programul se întinde pe o durată de 5 ani. Valoarea totală este de 11 milioane de euro. Anul aces-ta trebuie să înceapă şi lucrările. În luna martie, reprezentanţii primăriei aşteptau să primească finanţarea pentru a demara licitaţiile.
De asemenea, la începutul lunii martie se afla în derulare un proiect pentru asfaltarea şi repararea câtorva străzi. Acest proiect, în valoare de aproximativ 1,5 milioane de lei, este finanţat exclusiv din fondurile consiliului local. Datorită venirii iernii lucrările au fost amânate pentru această primăvară, a adăugat doamna Gheorghe.
Pantelimon - Mult mai puţine autorizaţii de construire
În oraşul Pantelimon activitatea de autorizare se derulează încet. Astfel că în primele două luni ale anului numărul de autorizaţii de construire a scăzut la 30% faţă de numărul înregistrat în aceeaşi perioadă din 2009, ne-a precizat doamna Mariana Craiu, arhitect în cadrul Primăriei oraşului Pantelimon. Potrivit domniei sale, în intervalul ianuarie-februarie 2010, au fost emise 26 autorizaţii de construire. Acestea nu includ "investiţii spectaculoase", ci sunt în general destinate construirii de locuinţe individuale, deoarece beneficiarii au fost stimulaţi de reducerea preţurilor la materialele de construcţie. "Cred că anul acesta va fi mult mai slab decât anul trecut, deoarece construcţiile erau realizate prin credite, iar acestea nu s-au mai dat", conchide doamna Craiu.
Se lucrează la extinderea reţelei de apă şi la unităţile de învăţământ
În acest an, principala sursă de finanţare a investiţiilor în oraşul Pantelimon este reprezentată de bugetul local. Astfel, în luna martie erau în derulare lucrările de construire a unei noi grădiniţe. "Finanţarea este asigurată din bugetul local, dar sperăm să găsim şi alte surse de finanţare, deoarece altfel costurile vor trebui reeşalonate pe mai mulţi ani", ne-a precizat doamna Ileana Tudor, şef serviciu Investiţii în cadrul Primăriei oraşului Pantelimon. Potrivit domnie sale, în acest an va continua tot cu finanţare locală şi extinderea unei şcoli generale, respectiv ridicarea unui nou corp de clădire. Finalizarea lucrărilor este estimată tot pentru acest an.
Un proiect important, care se întinde pe mai mulţi ani vizează extinderea reţelei de apă şi canalizare pe 21 de străzi. Proiectul a fost contractat prin programul PHARE 2006. Valoarea sa este de aproximativ 700.000 de euro. Pe lângă aceste străzi, Primăria va extinde lucrările şi la altele, în funcţie de capacitatea bugetului local, a adăugat doamna Tudor.
În perspectivă, conform declaraţiilor şefului serviciului de investiţii, în acest an va fi depus un proiect pe Programul Operaţional Regional (POR), Axa 3 - Îmbunătăţirea infrastructurii sociale, în vederea finanţării reparaţiilor capitale la două corpuri ale unei şcoli. De asemenea, după redeschiderea Axei 1 - Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de creştere - din POR, autorităţile locale vor depune un proiect pentru realizarea unui plan integrat de dezvoltare. Acesta include extinderea reţelei de iluminat public, modernizarea şi repararea infrastructurii stradale, precum şi modificarea peisagistică în spaţiile din jurul blocurilor.
Nici programul de reabilitare termică a clădirilor de locuit nu a fost ocolit, astfel că reprezentanţii Primăriei au depus documentaţia necesară pentru 18 blocuri. În luna martie dosarele erau în evaluare la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. Potrivit estimărilor doamnei Ileana Tudor, la nivelul oraşului Pantelimon ar necesita astfel de intervenţii în jur de 30 de blocuri.
Oraşul Pantelimon este situat în zona de est a regiunii Bucureşti Ilfov, la ieşirea din sectorul 2, după Antilopa S.A, Granitul şi depoul Metrorex. Comuna Pantelimon a fost declarată oraş în anul 2005, prin legea 413, iar oraşul cuprinde localităţile Pantelimon, Călugăreni, Nistoreşti, Pantelimon de Jos şi Runcu.
Popeşti-Leordeni - Uşoară creştere a numărului de autorizaţii de construire
Activitatea de autorizare a construcţiilor în oraşul Popeşti-Leordeni a înregistrat o uşoară creştere de la începutul anului 2010 şi până în prima săptămână din luna martie, comparativ cu perioada similară din anul precedent. Astfel, de la 38 de autorizaţii, câte s-au înregistrat în perioada amintită din 2009, anul acesta s-a ajuns la 45. Însă, predomină autorizaţiile de construire pentru branşamente la reţeaua de apă şi canal, apoi urmează construirea de locuinţe unifamiliale, ne-a declarat doamna Elena Dumitrescu, inspector în cadrul direcţiei urbanism a Primăriei oraşului Popeşti-Leordeni.
Potrivit aceleiaşi surse, mai sunt eliberate autorizaţii pentru realizarea unor spaţii comerciale şi pentru construirea unei hale industriale de producţie. De asemenea, în prima parte a lunii martie erau în lucru câteva Planuri Urbanistice Zonale pentru cartiere rezidenţiale.
Pe parcursul anului trecut au fost eliberate 452 autorizaţii de construire. Anul acesta construcţiile vor fi condiţionate de capacitatea beneficiarilor de a atrage suficienţi bani, consideră doamna Dumitrescu.
Ştefăneştii de Jos - Perspectivă de scădere a numărului de construcţii noi
Numărul de autorizaţii de construire în primele două luni ale anului s-a menţinut la un nivel similar celui înregistrat în acelaşi interval din 2009. În total au fost eliberate 10 autorizaţii, mai ales pentru împrejmuiri sau demolări şi doar una pentru construirea unei locuinţe individuale, ne-a declarat domnul Dan Rotaru, arhitectul Primăriei comunei Ştefăneştii de Jos. Domnia sa se aşteaptă ca în acest an activitatea de autorizare să scadă faţă de anul trecut.
Proiecte multe, surse de finanţare restrânse
Majoritatea proiectelor iniţiate sau care urmează să fie abordate în Ştefăneştii de Jos vizează modernizarea infrastructurii. Însă cele mai multe dintre ele sunt finanţate din fonduri locale. Astfel, o prioritate o constituie asfaltarea drumurilor. Programul dedicat acestui scop a început de anul trecut, când au fost asfaltate sau pietruite câteva zeci de drumuri comunale. Lucrările au avut o valoare de aproximativ 800.000 de lei şi au fost finanţate exclusiv din bugetul local. De asemenea, tot din fonduri proprii, autorităţile locale intenţionează să construiască în acest an o policlinică pluridisciplinară, care să fie dată în folosinţă în luna octombrie. În paralel, prin aceeaşi modalitate de finanţare, Primăria are în vedere finisarea şi dotarea unei cladiri în care să funcţioneze atât aparatul administrativ, precum şi o sală pentru evenimente cultural-artistice, ne-a declarat doamna Monica Ionescu, consilier al departamentului de achiziţii publice şi integrare europeană din cadrul Primăriei comunei Ştefăneştii de Jos.
Tot din bugetul local, în acest an se va derula contractul de lucrări (atribuit prin procedură de licitaţie) pentru realizarea unui teren multifuncţional, res-pectiv infrastructură de bază şi gazon sintetic, completează doamna Ionescu.
Potrivit aceleiaşi surse, în acest an se vor derula procedurile de atribuire a contractelor de lucrări ce vor viza extinderea şi modernizarea reţelei de apă, înfiinţarea unei staţii de epurare precum şi a canalizării, asfaltarea unui drum comunal şi organizarea unui festival cu specific local. Toate aceste componente fac parte dintr-un proiect integrat pentru care autorităţile locale au obţinut finanţare de 2,5 milioane de euro, prin programul Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), măsura 3.2.2 - Renovarea şi dezvoltarea satelor, gestionat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Cofinanţarea asigurată de Primăriei este de aproximativ 473.000 de euro.
"Deşi există idei ce încă nu s-au concretizat în proiecte, posibilitatea autorităţii locale de a mai aplica la diverse programe de finanţare este restrânsă, în primul rând de natura programelor regionale, unde ne-am putut încadra doar pentru măsura 3.2.2 din PNDR. Chiar şi acest program prezintă restricţii în sensul că până nu realizăm proiectul pentru care deja am semnat contractul de finanţare, nu mai putem depune proiecte pe aceeaşi măsură", atrage atenţia doamna Monica Ionescu.
