Bursa Construcţiilor
Revista Bursa Construcţiilor nr. 3 / 2020
Abonament gratuit

Performanţa energetică a clădirilor: Nevoia este mare iar fondurile sunt disponibile pentru reabilitarea termică a blocurilor

F.A. Perspective /

  • document ataşat apasă aici pentru a descărca.

    Piaţa de reabilitare termică este enormă în România

    Reabilitarea termică a clădirilor europene poate reduce consumul de energie al acestui sector cu circa 70% până în 2050. Această reducere este echivalentă cu aproximativ 4 miliarde de barili de petrol anual, similar cu producţia anuală a tuturor centralelor nucleare şi pe cărbune de pe continent.

    Cu alte cuvinte, investind în reducerea consumului de energie la consumatorul final, reducem simultan necesarul de investiţii în expandarea sectorului energetic şi dependenţa de importuri energetice care devin din ce în ce mai scumpe.

    Pentru a atinge însă această ţintă este nevoie de realizarea unor programe ample de reabilitare termică a clădirilor, care să conţină standarde de calitate, execuţie şi ritm de renovare anuală. Sunt multe exemple de reabilitari termice făcute la un nivel inferior

    potenţialului şi care au generat reduceri sub nivelul aşteptărilor a costurilor cu energia. Cu alte cuvinte, plătind aproape aceiaşi bani pentru lucrările de renovare (in unele cazuri chiar mai mult) s-au obţinut beneficii mult mai mici. De aceea este foarte important ca lucrările de reabilitare să fie proiectate şi executate corect şi să existe un sistem eficient de control al calităţii execuţiei.

    Este foarte importantă introducerea noilor tehnici şi tehnologii de construcţie de clădiri cu consum redus de energie în programele de educaţie tehnică, dar şi în cursurile de perfecţionare a lucrătorilor din construcţii.

    Peste toate, elaborarea unei strategii de lungă durată pentru reabilitarea termică a clădirilor este determinantă pentru succesul şi eficienţa investiţiilor şi poate deveni o parte importantă a programelor de relansare economică.

    Piaţa de reabilitare termică este enormă în România

    Ţara noastră are un potenţial ridicat de creştere a performanţei energetice a clădirilor, numai sectorul rezidenţial însumând aproximativ 8 milioane de spaţii locative concentrate în circa 5 milioane de clădiri (blocuri şi case individuale). Peste 52% dintre acestea sunt mai vechi de 40 de ani şi aproape 90% dintre ele fiind construite înainte de 1989.

    Programul naţional de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe a ajutat în mod cert la

    menţinerea de locuri de muncă în construcţii, a redus în mod evident consumul de energie în locuinţele renovate şi în acelaşi timp a ridicat valoarea estetică a

    blocurilor cenuşii ridicate înainte de 1989.

    Cu toate acestea programul ar putea fi îmbunătăţit şi extins, mai cu seamă prin atragerea de finanţare externă. În acest moment programul naţional de reabilitare termică este finanţat exclusiv de la bugetul naţional şi valoarea alocată este stabilită pe bază

    anuală. Acest fapt limitează anvergura programului şi limitează, totodată, nivelul de predictibilitate atât de necesar mediului de afaceri şi economiei în general.

    Pe lângă renovarea stocului existent de clădiri este necesară şi îmbunătăţirea standardelor pentru clădirile noi. Directiva europeană pentru performanţaenergetică a clădirilor cere în mod expres statelor membre să construiască exclusiv clădiri "aproape zero- energie" începând cu anul 2020.

    Sunt rezervate României fonduri europene de 365 milioane euro pentru reabilitări termice

    O posibilitate imediată de finanţare a activităţilor de reabilitare termică este atragerea fondurilor structurale UE rezervate României pentru acest tip de activităţi, fonduri în valoare de aproximativ 365 milioane de euro. Ministerul Dezvoltarii Regionale şi Turismului a declarat deja că atragerea acestor fonduri este o prioritate şi a anunţat că până în luna mai 2012 este de dorit să se elaboreze o schemă de finanţare care să obţină aprobarea Comisiei Europene.

    O altă posibilitate de finanţare ar fi implementarea unei scheme de investiţii verzi prin tranzacţionarea surplusului de certificate de emisii de carbon în cadrul Protocolului de la Kyoto. România are în acestmoment un surplus de circa 300 milioane certificate de emisii de carbon care pot aduce prin tranzacţionare aproape 1 miliard de euro. Din pacate, România este temporar suspendată din schema de tranzacţionare, dar din declaraţiile guvernamentale putem spera că va fi reprimită în această primăvară.

    Concluzia este că potenţialul economic şi social al creşterii eficienţei energetice a clădirilor este insuficient exploatat în prezent şi este loc de mult mai bine.

    Investiţiile în reabilitarea termică susţin sectorul construcţiilor

    Sectorul construcţiilor a fost şi este printre cele mai afectate de criza economică europeană.

    În timp ce construcţiile civile au continuat să se menţină la acelaşi nivel datorită în principal investiţiilor publice, sectorul construcţiilor de clădiri a căzut dramatic.

    Sectorul construcţiilor este şi unul dintre principalii contributori la Produsul Intern Brut, este un sector dominat de întreprinderi mici şi mijlocii, şi are totodată unul dintre cele mai ridicate potenţiale de creare de locuri de muncă. În anul 2007, sectorul construcţiilor din România avea o cifră de afaceri de aproximativ 20 miliarde de euro şi peste 500.000 angajaţi. În 2009, numărul de angajaţi în construcţii a scăzut la mai puţin de 470.000 iar numărul de angajaţi în activitatea de construcţii de clădiri a scăzut cu 50.000 înt r e 2008 ş i 2009 ( sursa Eurostat[sbs_na_con_r2]).

    Creşterea activităţilor de reabilitare termică susţine, implicit, sectorul construcţiilor şi menţine sau chiar creează locuri noi de muncă, care la rândul lor generează intrări la buget sub formă de taxe şi prin reducerea cheltuielilor cu asistenţa socială.

    Creşterea eficienţei energetice presupune, pe de o parte, reabilitarea termică a stocului existent de clădiri şi, pe de altă parte, introducerea de standarde ridicate de performanţă energetică pentru clădirile nou construite.

    Consumul de energie pentru încălzirea, climatizarea, iluminarea clădirilor şi pentru alimentarea echipamentelor electronice şi electrocasnice reprezintă aproximativ 40% din totalul consumului de energie şi 36% din totalul de emisii de dioxid de carbon la nivelul Uniunii Europene, având procente similare şi în România.

    Creşterea eficienţei energetice în clădiri este simultan o oportunitate de relansare economică, o soluţie pentru reducerea risipei de energie şi de costuri, omodalitate de a

    stimula îmbunătăţirea sectorului energetic şi, nu în ultimul rând, o măsură cu impact pozitiv la nivel social.

    Aceasta pentru că este o modalitate de a creşte confortul termic în interior şi de a reduce substanţial costurile pentru încălzirea, climatizarea şi ventilaţia acestora. Tehnologiile şi tehnicile actuale permit atingerea unor consumuri extrem de mici de energie iar costurile investiţiei se amortizează astfel în timp prin reducerea costurilor de operare.

    Directiva europeană pentru performanţa energetică a clădirilor care a fost revizuită recent (directivele 2002/91/EC şi apoi 2010/31/EU) prevede, printre altele, obligaţia statelor membre de a lua măsuri de reabilitare termică la clădirile ce sunt renovate în proporţie de mai mult de 25%. În acelaşi timp, Directiva cere statelor membre să crească cerinţele de perfomanţă energetică din codul clădirilor către nivele optimale de cost atât pentru clădire, cât şi pentru componente (ziduri, ferestre, acoperişuri etc.). Nu în ultimul rând, statele membre UE trebuie să raporteze în mod regulat către Comisia Europeană măsurile de sprijin pentru creşterea performanţei energetice a clădirilor.

    Ştirile zilei

    Revista
    BURSA Construcţiilor

    Vreţi să fiţi la curent cu proiectele iniţiate sau în dezvoltare pe întreg cuprinsul ţării? Care sunt planurile autorităţilor locale în ceea ce priveşte investiţiile în construcţia de locuinţe, spaţii comerciale şi de birouri, infrastructură?

    Vreţi să aflaţi noutăţile pe piaţa materialelor de construcţie?

    Peste optzeci de pagini cu informaţii utile în revista "Bursa Construcţiilor"!

    În exclusivitate - devize pe proiect, preţurile medii ale materialelor şi serviciilor de construcţii.

    Aflaţi care sunt cele mai bune plasamente imobiliare ! Ce şi unde se va construi, care sunt proiectele în curs de execuţie şi toate informaţiile necesare unui investitor pe piaţa imobiliară (preţuri, tendinţe din Bucureşti şi din întreaga ţară).

    Locuinţe

    Piaţa Imobiliară

    Proiecte

    Amenajări

    Smart City

    Materiale

    Fotoreportaj

    Preţuri

    Finanţare

    Investiţii

    Perspective

    Consilier

    Companii

    Internaţional