Bursa Construcţiilor
Revista Bursa Construcţiilor nr. 3 / 2020
Abonament gratuit

Piaţa construcţiilor: De la proiecte mari, la construcţii multe şi mici

F.A. Perspective /

Piaţa construcţiilor: De la proiecte mari, la construcţii multe şi mici
  • document ataşat apasă aici pentru a descărca.

    Piaţa lucrărilor de construcţii s-a menţinut anul trecut la un nivel aproape similar celui din anul precedent, dacă analizăm numărul de şantiere. Astfel, numărul de şantiere din România a ajuns la 15.802 în 2011 mai puţin cu 0,7% decât în 2010, potrivit IBC Focus.

    Situaţia arată o revenire şi stabilizare a pieţei faţă de anul critic 2009, aspect confirmat şi prin prisma procentului de proiecte aflate efectiv în execuţie. Totuşi, diferenţa se observă în special la mărimea proiectelor: dacă în 2009 aveam parte de multe hale şi construcţii mari (peste 5000 mp), din 2010 încoace trendul a favorizat proiecte multe, dar mici.

    Anul 2012 se pregăteşte a fi cel puţin la fel de prolific ca cel precedent, datorită climatului politic (au loc alegeri locale şi parlamentare), dar şi optimismului misiunii FMI în România, care după patru trimestre consecutive de creştere economică estimează pentru 2012 o creştere pozitivă de 1,5% - 2%.

    La o primă vedere, toamna a constituit în mare parte o perioadă bună atât pentru 2010, cât şi pentru 2011. Numărul autorizaţiilor de construcţie eliberate de către autorităţile locale creşte începând cu perioada aprilie - iunie, iar acest lucru găseşte corespondent în numărul şantierelor vizibile, care trec de cota 0, în lunile imediat următoare iulie - octombrie.

    Perioada noiembrie - ianuarie este caracterizată de un număr mai mic de proiecte, însă putem observa o perioadă de 6 luni cuprinsă între octombrie 2010 şi martie 2011, în care în 4 din cele 6 luni, numărul şantierelor a depăşit 1400, 1500 de investiţii anunţate, chiar şi 1700 în octombrie 2010, cu aproximativ 400 mai multe obiective decât media lunară a anului, de aproximativ 1300 de obiective.

    Scad proiectele în zona Bucureşti- Ilfov! Cu peste 650 de investiţii mai puţine

    Distribuţia pe zone a numărului de proiecte arată o împărţire uniformă a investiţiilor în funcţie de zonele de dezvoltare în care acestea sunt poziţionate. Procentele deţinute de fiecare zonă au fost cuprinse între 8% şi 16% in 2010, iar în 2011 acestea au avut ca interval 9% - 17%. Nicio zonă nu s-a detaşat considerabil ca pol important de concentrare a investiţiilor.

    Putem remarca, totuşi, scăderea de 4% din cota totală a zonei Bucureşti - Ilfov, care a pierdut peste 650 de investiţii în 2011 faţă de 2010. Ca şi creştere procentuală din cotă, putem lua în calcul în 2011 cele aproape 250 de proiecte care au fost anunţate în plus faţă de 2010, în zona de Nord-Vest care îi conferă 3% în plus în cota anuală pe 2011.

    Cele mai multe investiţii au fost concentrate în zonele Nord - Vest, Centru şi Sud, fiind cele trei zone care numără individual peste 2000 de investiţii de-a lungul anului. Celelalte zone au avut un număr de proiecte anunţate cuprins între 1466 şi 1975. Interesant este modul în care se situează zona de Nord - Est care, în mod surprinzător, deşi este considerată mai puţin dezvoltată, a depăşit zona Bucureşti - Ilfov la număr total de investiţii.

    16% din proiectele contractate prin POR sunt din zona de Nord - Est

    Distribuţia zonală a proiectelor din www.raportuldeinvestitii.ro este direct proporţională cu situaţia gradului de utilizare a fondurilor Regio, pe regiuni, situaţie comunicată la data de 30 decembrie 2011.

    Putem observa şi aici, atât în cazul numărului de proiecte depuse cât şi în cazul celor contractate, cum zonele Nord - Est, Centru, Sud şi Nord - Vest se diferenţiază şi depăşesc substanţial zone precum Vestul ţării şi zona Bucureşti - Ilfov.

    Cele mai multe proiecte au fost depuse pe Axa prioritară 4 - Mediul de afaceri - cea care urmăreşte dezvoltarea infrastructurii de afaceri, a siturilor industriale şi a microîntreprinderilor. O altă axa importantă a fost cea a Infrastructurii sociale, care prevede dezvoltarea infrastructurii de sănătate, a infrastructurii de servicii sociale, a infrastructurii educaţionale şi a echipamentelor pentru situaţii de urgenţă. Un număr mai reduse de proiecte au fost depuse pentru Dezvoltare urbană - 573 de obiective - pentru finanţarea polilor de creştere, a polilor de dezvoltare şi a centrelor urbane, iar cele mai puţine proiecte au fost depuse pe Axa 2 - Infrastructura rutieră - doar 4% din numărul total de proiecte depuse pentru finanţare.

    Cei mai multi bani au fost absorbiţi de zona de Centru

    Situaţia se schimbă parţial când analizăm sumele contractate prin proiectele aprobate pentru finanţare. Cele mai multe fonduri au fost alocate către zonele de Centru, Sud - Vest şi Sud. Zona de Nord - Est, zona cu cele mai multe proiecte, vine doar pe locul 6 în topul zonelor în funcţie de suma contractată.

    Ca şi eficienţă financiară, zona care a reuşit să atragă cei mai mulţi bani raportat la întreaga suma solicitată este zona de Centru, care a reuşit să atragă aproape jumătate din suma solicitată. La polul opus, este zona de Sud - Est, care a atras doar un sfert din total.

    Cel mai bun procent în contractare a fost înregistrat de zona de Sud - Vest

    Ca şi eficienţă în contractare, raportat la numărul de proiecte contractate din totalul proiectelor depuse, media naţională se situează la 31,2%. Zona cu cel mai mare procent de reuşita este Sud - Vestul ţării, în timp ce cea mai mică rata de încheiere a contractelor de finanţare o are zona Bucureşti - Ilfov.

    Zona Bucuresti - Ilfov a pierdut foarte mult în ultimii ani din cauza lipsei de investiţii private, în principal. Această zonă este ocolită şi de proiectele finanţate prin programe guvernamentale, iar acest lucru se reflectă atât în valoarea contractată, cât şi în numărul efectiv de proiecte şi în eficienţa contractării de proiecte.

    Anii 2012 şi 2013 vor continua să atragă bani prin programele guvernamentale finanţate de Uniunea Europeană. Mai mult, o creştere de doar câteva procente în gradul de absorbţie a fondurilor europene, ar avea un efect nemaipomenit asupra numărului de şantiere şi proiecte de construcţie din România, în special a celor private, sector afectat puternic în ultimii ani, caracterizat de lipsa de susţinere financiară şi disponibilitate investiţională din partea, în principal, a marilor dezvoltatori de proiecte rezidenţiale, industriale sau de retail.

    Ştirile zilei

    Revista
    BURSA Construcţiilor

    Vreţi să fiţi la curent cu proiectele iniţiate sau în dezvoltare pe întreg cuprinsul ţării? Care sunt planurile autorităţilor locale în ceea ce priveşte investiţiile în construcţia de locuinţe, spaţii comerciale şi de birouri, infrastructură?

    Vreţi să aflaţi noutăţile pe piaţa materialelor de construcţie?

    Peste optzeci de pagini cu informaţii utile în revista "Bursa Construcţiilor"!

    În exclusivitate - devize pe proiect, preţurile medii ale materialelor şi serviciilor de construcţii.

    Aflaţi care sunt cele mai bune plasamente imobiliare ! Ce şi unde se va construi, care sunt proiectele în curs de execuţie şi toate informaţiile necesare unui investitor pe piaţa imobiliară (preţuri, tendinţe din Bucureşti şi din întreaga ţară).

    Locuinţe

    Piaţa Imobiliară

    Proiecte

    Amenajări

    Smart City

    Materiale

    Fotoreportaj

    Preţuri

    Finanţare

    Investiţii

    Perspective

    Consilier

    Companii

    Internaţional